15,959 matches
-
pare că a fost o neînțelegere între contabilă și manageriță" (metalfan.ro). Familia lexicală ar fi fost totuși incompletă fără un verb (sinonim contextual cu a conduce sau a administra). În ultimele decenii s-au creat de fapt mai multe verbe concurente, cu sufixe diferite. Cel mai folosit pare a fi a manageria, formație regulată, în -a și cu sufixul -ez, apărută probabil și sub influența adjectivului managerial: „Manageria-ză-ți singură cariera!" (unica.ro). Există și un verb a manageriza („ce-i
O familie lexicală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6424_a_7749]
-
de fapt mai multe verbe concurente, cu sufixe diferite. Cel mai folosit pare a fi a manageria, formație regulată, în -a și cu sufixul -ez, apărută probabil și sub influența adjectivului managerial: „Manageria-ză-ți singură cariera!" (unica.ro). Există și un verb a manageriza („ce-i drept, candidează la administrarea banului public, cel mai ușor de managerizat și cel mai ușor de cheltuit", ziaruldemures.ro); la începutul anilor '90, acesta fusese deja înregistrat, dar ca formație accidentală, în formă reflexivă (cf. DCR2
O familie lexicală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6424_a_7749]
-
drept, candidează la administrarea banului public, cel mai ușor de managerizat și cel mai ușor de cheltuit", ziaruldemures.ro); la începutul anilor '90, acesta fusese deja înregistrat, dar ca formație accidentală, în formă reflexivă (cf. DCR2). Cu totul rar e verbul a manageri („managerește gunoaiele prin sectorul 3", semperfidelis.ro). Cum se știe, în limba actuală verbele în -a, create în registrul standard, sunt adesea concurate de creații colocviale, glumețe, în -i (-ui, -ăi). Au fost înregistrate, mai ales în jargonul
O familie lexicală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6424_a_7749]
-
cheltuit", ziaruldemures.ro); la începutul anilor '90, acesta fusese deja înregistrat, dar ca formație accidentală, în formă reflexivă (cf. DCR2). Cu totul rar e verbul a manageri („managerește gunoaiele prin sectorul 3", semperfidelis.ro). Cum se știe, în limba actuală verbele în -a, create în registrul standard, sunt adesea concurate de creații colocviale, glumețe, în -i (-ui, -ăi). Au fost înregistrate, mai ales în jargonul tehnologiilor moderne, al internetului și al telefoniei mobile, verbe ca a sharui (sau a șerui), a
O familie lexicală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6424_a_7749]
-
ro). Cum se știe, în limba actuală verbele în -a, create în registrul standard, sunt adesea concurate de creații colocviale, glumețe, în -i (-ui, -ăi). Au fost înregistrate, mai ales în jargonul tehnologiilor moderne, al internetului și al telefoniei mobile, verbe ca a sharui (sau a șerui), a chatui (sau a cetui), a bipăi etc. Ca derivat de la a manageri se poate explica un substantiv familiar-glumeț, la fel de rar, managereală: „el și-a făcut «treaba» și acum se ocupă liniștit de «managereala
O familie lexicală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6424_a_7749]
-
conduce; el se îmbracă cu haine «firmate» și «targhetuiește»" (avocatnet.ro). Efectul comic al cuvântului e produs de contrastul dintre conotațiile sale moderne și oficiale, asociate pronunției originare englezești (dovedite de forma scrisă a menegiui) - și sufixul popular și familiar. Verbul apare scris și a managiui, ceea ce ar putea indica grija pentru forma scrisă a etimonului, dar și o eventuală variantă de pronunțare („soft de managiuit poze", explorish.net). Câtă vreme aceste forme sunt simple glume, marcate de o intonație autoironică
O familie lexicală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6424_a_7749]
-
și populare: mereu, întruna, fără încetare, fără întrerupere, fără oprire, neîncetat; câteva au ieșit din uzul curent, căpătând o notă arhaică și de prețiozitate: necontenit, necurmat. Mai noi, standard, sunt permanent, în permanență și încontinuu. Desigur, în funcție de sensul aspectual al verbului, ideea de „continuitate" poate avea actualizări diferite: descriind starea egală cu sine (deschis permanent) sau actul care se repetă într-un anume interval (clipește întruna). De altminteri, nu toate cvasi-sinonimele de mai sus se pot substitui în orice context (din
„Încontinuu“ și „non-stop“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6436_a_7761]
-
fără prepoziție continuu („Am venit continuu de am aprobat", T. Maiorescu). Există și o variantă neacceptată de norme (încontinuu), înregistrată totuși de unele dicționare actuale. Încontinuu are avantajul de a se potrivi în foarte multe contexte, cu diferite tipuri de verbe; cunoaște totuși oscilații de scriere și dificultăți de pronunțare (finala sa ar trebui rostită, potrivit normelor, cu hiat: u-u) care ar putea justifica înlocuirea sa. Al. Graur, care semnalase forma încontinuu și o condamnase (într-un articol din 1939, reprodus
„Încontinuu“ și „non-stop“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6436_a_7761]
-
mai frapantă este această potrivire în celebrul sonet care începe cu „Sespurs ongles(...)' și în care unele cuvinte - după cum aflăm din Glose - au semnificații și materiale și morale (de exemplu mobilele credenza și console pot trimite la credință și la verbul a consola), iar inițiatul traducător distinge încifrări complicate. Unele reminiscențe din poeme anterioare își schimbă configurația, „prestigioasa siglă x, simbol algebric și prin excelență stavroforă" (adică purtătoare de cruce) este jucată în fel și chip și „lignificată într-o fereastră
mal armé… ma larme est… m’allarmait… by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6332_a_7657]
-
universul" (Compoziție scrisă pe un exemplar din Cântarea lui Beowulf). De vreme ce univocitatea lipsește, nici timpul nu este o entitate simplă, ci una concavă și ciclică: „S-a-ntors scobita noapte știută de Anaxagora" (Noaptea ciclică). Borges afirmă capacitatea creatoare și vizionară a verbului poetic, precum și necesitatea și firescul plurivocității: „poemul este inepuizabil/ și se confundă cu suma făpturilor Domnului/ și nu va ajunge niciodată la ultimul vers/ și este mereu altul, potrivit oamenilor" (Alt poem al darurilor). Lectura, inefabil act de existențiere și
Borges poetul by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/6346_a_7671]
-
Cezar Petrescu. Absolvenții au avut ca cerințe numirea unor sinonime, să explice rolul cratimei, să precizeze două motive literare din text, să menționeze tipul de perspectivă narativă, să transcrie două secvențe din text care conturează dimensiunea temporală, să prezinte rolul verbelor la timpul imperfect și să ilustreze, cu două exemple, trăsăturile genului epic. BAC 2014. La al doilea subiect, elevilor li s-a cerut să scrie un text de tip argumentativ, de 160 - 300 cuvinte, despre rolul campaniilor de promovare a
BAC 2014, LIMBA ROMÂNĂ. Perlă fabuloasă a unei eleve by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/63510_a_64835]
-
delicate ale unei lumi ce agonizează blând, în amintirea fermecată a locurilor natale”. Cultul naturii solare, plasticizat în aceeași manieră evocatoare, conferă legitimitate identității eului poetic ce-și caută cu fervoare și evlavie necontrafăcută „obârșiile”, încercând să restabilească, prin intermediul magiei verbului, legătura cu spațiul natal, cu o natură arhetipală, surprinsă în ceea ce are ea mai semnificativ ca manifestări, rezonanțe ontice și esențe exemplare. Întoarcerea „acasă” devine astfel un gest ritualic, o înscenare a unei inițieri, printr-o coborâre spre sursele mitice
Melancolii în palimpsest by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4747_a_6072]
-
fi putut să sleiască mythos-ul nu intra în formula intimă a minții eline, logos-ul fiind de fapt acea necesitate (ananke) divină care, atunci cînd cobora în lumea oamenilor, începea să vorbească limba miturilor. Chiar și latinește „ne-cesarul“ cere negația verbului cedo, cedere, cessi, cessum, adică cere neputința de a întrerupe un eveniment. Un act e necesar în măsura în care nu poate fi întrerupt, iar destinul curge fără a i se putea întrerupe logos-ul din care provine. Logos-ul dă sensul, dar
Docimazia filologică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4748_a_6073]
-
Rodica Zafiu Verbul a notifica, folosit mai ales în limbajul oficial - juridic, administrativ, diplomatic etc. - e încă un exemplu de modificare a construcțiilor sintactice din română sub influenț a recentă a englezei. Ca și în alte situații, structura sintactică pe care o impune
Notificare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4751_a_6076]
-
un exemplu de modificare a construcțiilor sintactice din română sub influenț a recentă a englezei. Ca și în alte situații, structura sintactică pe care o impune, prin tradiție, a notifica și care a fost preluată ca atare din franceză (de la verbul notifier) este tot mai des modificată, prin traduceri grăbite sau de către vorbitori cărora le este mai familiar verbul englezesc to notify. A notifica a intrat în română încă din secolul al XIX-lea: Dicționarul limbii române (DLR, Litera N, 1971
Notificare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4751_a_6076]
-
alte situații, structura sintactică pe care o impune, prin tradiție, a notifica și care a fost preluată ca atare din franceză (de la verbul notifier) este tot mai des modificată, prin traduceri grăbite sau de către vorbitori cărora le este mai familiar verbul englezesc to notify. A notifica a intrat în română încă din secolul al XIX-lea: Dicționarul limbii române (DLR, Litera N, 1971) cuprinde exemple dintr-un document de la 1848 - „Am onoare de a notifica ... că ambasadorul s-ar fi denumit
Notificare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4751_a_6076]
-
dintr-un document de la 1848 - „Am onoare de a notifica ... că ambasadorul s-ar fi denumit...” și dintr-o scriere istorică a lui G. Barițiu - „Iosif notifica și Ungariei succesiunea sa la tron” (1889). Tiparul de construcție tradițional impus de verb presupune un complement indirect al destinatarului și unul direct, indicând obiectul comunicării: cineva a notificat cuiva ceva. Această structură corespunde celei din franceză („notifier quelque chose à quelqu’un”, în Trésor de la langue française informatisé, TLFi). Textele juridice românești au
Notificare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4751_a_6076]
-
fie ca obiect direct: „Guvernul va notifica CE [în legătură cu viitoarele reglementări antietnobotanice]” (euractiv.ro). Ca și în alte cazuri, se poate susține că tiparul preluat din franceză pentru un cuvânt a cărui formă e mai apropiată de etimonul latin cult (verbul notificare) nu este neapărat preferabil tiparului din engleză. Mai mult, constatăm că există în română verbe care au ambele posibilități de construcție: a anunța ceva cuiva, dar și a anunța pe cineva în legătură cu ceva. E foarte probabil ca analogia cu
Notificare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4751_a_6076]
-
în alte cazuri, se poate susține că tiparul preluat din franceză pentru un cuvânt a cărui formă e mai apropiată de etimonul latin cult (verbul notificare) nu este neapărat preferabil tiparului din engleză. Mai mult, constatăm că există în română verbe care au ambele posibilități de construcție: a anunța ceva cuiva, dar și a anunța pe cineva în legătură cu ceva. E foarte probabil ca analogia cu verbul a anunța să contribuie la răspândirea noii construcții. Deocamdată, aceasta mi se pare totuși inutilă
Notificare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4751_a_6076]
-
notificare) nu este neapărat preferabil tiparului din engleză. Mai mult, constatăm că există în română verbe care au ambele posibilități de construcție: a anunța ceva cuiva, dar și a anunța pe cineva în legătură cu ceva. E foarte probabil ca analogia cu verbul a anunța să contribuie la răspândirea noii construcții. Deocamdată, aceasta mi se pare totuși inutilă și chiar derutantă. E posibil să se impună în uzul jurnalistic, dar putem spera că nu o vor accepta autorii textelor juridice, care încearcă să
Notificare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4751_a_6076]
-
Rodica Zafiu Termenii a fușeri, fușerit și fușereală sunt folosiți frecvent în registrul colocvial al românei actuale. Sensul de bază al verbului a fușeri este „a face un lucru în mod superficial, în grabă”. Se poate vorbi, așadar, de „un document care, în limba română, nu poate fi descris decât printr-un singur cuvânt: fușerit” (Observator cultural, 451, 2008) sau se constată
Fușereală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4768_a_6093]
-
de amatorism, superficialitate, fast-thinking, ironie globalizată, fușăreală” (editura.liternet.ro) etc. Derivate ca fușerism (George Volceanov, Dicționar de argou al limbii române, 2006) sau fușerist („răutăcios de fire, un fușerist notoriu, viclean și egoist”, pecica.eu) sunt destul de rar folosite. Verbul a fușeri (cu varianta a fușera) a fost înregistrat în prima ediție, din 1982, a Dicționarului de cuvinte recente al doamnei Florica Dimitrescu, care l-a ilustrat printr-un citat din presa vremii (din 1978) și i-a atribuit o
Fușereală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4768_a_6093]
-
pentru fușerai se indică foarte probabila origine germană, în vreme ce pentru a fușeri se trimite la fușalău „unealtă în forma unei țesale”. Or, mi se pare evident că explicația din Dicționarul de cuvinte recente era cea mai justificată: sensul curent al verbului a fușeri („a face un lucru de mântuială”. DEX) se găsește deja între sensurile lui fușerai („lucru de mântuială”, DEX), iar legătura semantică dintre înșelare, truc și rezolvare rapidă și superficială nu e greu de văzut. Fușerai a circulat inițial
Fușereală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4768_a_6093]
-
rezolvare rapidă și superficială nu e greu de văzut. Fușerai a circulat inițial ca termen familiar (poate ca regionalism, preluat prin contactul direct cu etnici germani, sau, pe alte filiere, ca termen de argou) și din el s-a refăcut verbul a fușeri. În germană, substantivele Fuschelei (care are, printre alte sensuri, pe acela de „înșelăciune”) și Pfuscherei („lucru de cârpaci, de mântuială”) sunt suficiente pentru a explica, prin suprapunere, înțelesurile familiar-argotice din română. E interesant că în dicționarul germanromân din
Fușereală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4768_a_6093]
-
eu nu știu despre poezie și despre viață/ poate despre celelalte să știu ceva fără să știu că știu” (un pahar în picioare). Admițînd drept unic adevăr faptul că viața sa „nu există”, poetul ne mărturisește că se aruncă între verbe precum Blaga între boabele de grîu și că, dacă ele nu încolțesc, e singur vinovat pentru această „lipsă de viață”. Concură desigur la un asemenea comportament falsa impasibilitate, o insensibilizare mimată a celui ce declară că merge pe străzi neavînd
O speță de avangardă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5042_a_6367]