3,681 matches
-
și din cuprinsul Imperiului Otoman, al hanatului Crimeii, și al colaborării noastre cu celelalte forțe antiotomane din Asia și din Balcani. - Îți mulțumesc, căpitane. Am să țin seamă de toate acestea În cursul adunării. Care poate Începe. Unul din străjeri vesti apropierea a doi călăreți, pe drumul Vasluiului. - Mai așteptăm pe cineva? Întrebă Ștefan, mirat. - Nu, măria ta. Toți cei chemați au ajuns aici În timpul nopții. - Du-te, vezi despre ce e vorba și apoi convoacă adunarea Sfatului de taină. Pietro
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
În mână, Amir continua să avanseze. Iar Alexandru Înțelese că Înaintarea era de neoprit, fiindcă puterea lui de luptă era uluitoare și fiindcă sufletul turcilor Începea să Îngenuncheze la vederea steagului Profetului capturat de un luptător al cărui nume era vestit În Întreaga oștire a lui Mahomed. - Amir Baian... se auzea, din ce În ce mai deslușit, În rândurile ienicerilor. Amir Baian luptă de partea Apărătorilor... Suntem pierduți... - Înălțimea voastră, Îl auzi generalul Mihaloglu pe aghiotantul său, Iusuf pașa. Pe stânga și pe centru atacul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
pământ. În jurul oaspeților, pe două rânduri perfect aliniate, două detașamente de vânători domnești În uniformele lor cafenii cu fireturi galbene și cușme cu pană de vultur scoaseră săbiile și le ținură vertical, cu garda mânerului În dreptul bărbiei. La creneluri, trâmbițele vestiră sosirea unei mari solii. Voievodul făcu trei pași și Întinse mâna. Gestul lui era o poruncă, anume aceea de a renunța la etichetă și de a trece la comunicarea firească Între doi comandanți de oști. Angelo se apropie și strânse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
Îi poruncise să vegheze somnul căpitanului Oană și să Îi dea de veste imediat ce se trezea. Ionuț rămăsese singurul slujitor din casa bătrânească de la Albești. Unchiul său, Onofrei, se stinsese În iarna În care căpitanul dispăruse fără urmă și se vestea că ar fi fost ucis. Unii spuneau că Onofrei se stinsese de bătrânețe, căci abia Îl mai duceau picioarele prin Împrejurimile casei. Alții spuneau că se stinsese de inimă rea, când aflase nenorocirea. Sătenii Îl Îndrăgiseră pe vajnicul moșneag și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
regele se făcuse de râs cu această idee. Rămânea adevărul amar că nici un sprijin nu va veni din partea Poloniei, În ciuda tratatelor Încheiate În ultimii ani. Dogele Vendramin relua fragmente din scrisoarea trimisă de Papă tuturor conducătorilor lumii europene, prin care vestea că Ștefan este Marele Atlet al creștinătății, apărător al valorilor Europei și erou al luptei antiotomane. Pe baza acestei „Laudatio” nu se profila, Însă, nici un ajutor militar concret. Cât despre sprijinul financiar promis de Sfântul Scaun, acesta fusese trimis, Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
care coboară ușor spre un loc unde cursul Trotușului se apropie de cel al Bârladului. Și că din față Înaintează un corp imens de cavalerie urmat de pedestrimea ienicerilor. - Așa e, căpitane, confirmă Ștefan. Și acum s-au aprins focurile vestind atac tătar la vadul Nistrului. Peste pasul Oituzului Înaintează trupele lui Laiotă. Moldova e prinsă În clește. Avem treizeci de mii de oameni Înconjurați de două sute douăzeci de mii de dușmani. - Să ne retragem, măria ta... spuse, alb la față
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
cercuri În jurul lor. - Uzjun! spuse Anda, cu același glas calm și cu același chip fără expresie. Bătrânul mongol Îngenunchie În fața lui, așteptând porunca. - Cinci războinici În jurul fratelui meu Amir. Diseară, Îi Îmbălsămați trupul. Vom aprinde focul cel mare și vom vesti Răsăritului moartea lui. Îl veți duce spre stepe, acolo unde trebuie să fie Îngropat. Spiritele munților Îl vor ocroti pe drum. Iar eu voi ajunge În satul lui și Îl voi plânge. Bătrânul aplecă fruntea. - Până diseară, Însă, va trebui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
de scop a reda elementelor istorice ale țării partea ce li se cuvine în dirigerea afacerilor publice ar face să dispară patrioții improvizați cu termometru cu tot. [22 martie 1881] IOAN GRIGORIE GHICA O știre telegrafică din St Petersburg ne vestește că generalul de divizie Ioan Ghica, ministru plenipotențiar al României acreditat pe lângă guvernul M. S. Împăratului tuturor Rusiilor, a încetat din viață. Generalul de divizie Ioan Ghica a fost fiul lui Grigorie Vvd Ghica, Domnul de neuitată memorie al Moldovei
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
acum cinci sute de ani turmele lui Bucur ciobanul se pierdeau în orizontul șesului, astăzi mii de grădini contrastează în tânără verdeață cu zidurile albe și acoperemintele strălucite ale caselor și cu turnurile bisericilor; iar duiosul ritm al clopotelor ne vestește vechea și trista legendă că astăzi încă Hristos e în mormânt, că mâine se va înalța din giulgiul alb ca floarea de crin, ridicîndu-și fruntea sa radioasă la ceruri. Tristă și mângâietoare legendă! Iată două mii de ani aproape de când ea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
solicite de la cabinete prelungirea mandatului comisiei, o propunere în a cărei discuție delegatul Angliei a declarat că e gata de-a intra. Delegatul Austriei a declarat atunci că aceasta ar augmenta încă dificultățile existente. În aceeași ordine de idei se vestise zilele trecute că cabinetul din Viena ar fi având intenția de a lucra în contra prelungirii mandatului comisiei. Astăzi însă oficioșii austriaci scriu că atribuirea acestei intenții e în orice caz prematură, că pîn' acum nici n-a fost cestiune de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ca o însemnată întîmplare istorică nu o va privi nimeni aceasta, afară de el însuși. [13 august 1881] ["ÎN PRIVIREA PRETINSULUI CONFLICT... "] În privirea pretinsului conflict de graniță din Ardeal ziarul unguresc "Nemere " comunică următoarele: La 10 august primarul orașului Berecic vesti pe prefectul comitatului Trei scaune că pe o parte a unui munte revindicat care formează proprietatea orașului Berecic, pe plaiul numit Baltin sau Ianorog, România ridică un pichet și-l ocupă cu soldați. Acest pichet s-ar afla 3500 de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
scăpară din contactul cu străinii. [4 octombrie 1881] ["CELE DOUĂ PREOCUPĂRI... "] Cele două preocupări ale zilei sunt întîlnirea între împăratul Austriei și al Rusiei și pretinsa întrevedere între d. Gambetta și principele de Bismarck. Întâlnirea între cei doi împărați se vestește de câteva săptămâni, fără a se putea indica localitatea măcar în care ar avea să fie. Unii indică Varșava, alții localitatea Granița, dar cu mai multă stăruință se citează târgușorul Krszezovice (Crșejovițe ), unde împărații ar fi având să se întîlnească
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Balcanică precum era aceea a lordului Beaconsfield. În momentul deci în care se răspândiră primele știri despre victoria liberalilor, din Constantinopol firul telegrafic ne anunță încurînda schimbare a cabinetului și sancționarea cesiunii de teritoriu cătră Muntenegru, din Sofia ni se vesti numirea unui cabinet în care găsim pe d. Karavelof și pe alți patrioți bulgari de-o nuanță panslavistă, iar la noi se fac combinațiuni cari, prin fantasticitatea lor, sânt menite a avea o viață scurtă. Românul nostru, la care, spre
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de țară în care se vorbește numai românește, în fine într-o școală susținută din veniturile averilor mănăstirilor române din foasta eparhie a Rădăuților limba de propunere nu e cea română. În sfârșit, după repetate făgăduințe ale ilustrului d. Stremayer, vestit prin arta de a făgădui în deșert, Camera provincială a Bucovinei a repetat cererea în anul curent, încît făgăduința poate că se va împlini. Ce face însă consiliul comunal al cetății Sucevei, compus, se vede, din elementele internaționale descrise mai
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de-a face uz de dreptul său, iar guvernul bulgar va căuta să dea celui român satisfacția cuvenită. "Le Nord", organul cancelariei rusești, primește din regiunile Dunării un grup de informațiuni de cari e satisfăcut: {EminescuOpXI 274} Din București se vestește că dificultățile ce se iscaseră între guvernul rusesc și acela al Principatului nostru relativ la prezența unor revoluționari nihiliști adunați la granița noastră s-au aplanat în urma esplicațiilor safisfăcătoare date în privirea aceasta. Chestiunea Arab Tabiei va fi asemenea, regulată definitiv
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
la prezidenția dată Austriei. Această alegere, asupra căreia numai două din marile puteri nu s-au esprimat încă, Anglia și Rusia, poate servi de prognostic al sorții probabile ce va avea-o avanproiectul austriac. O depeșă venită din Galați ne vestește că astăzi se întrunește Comisia și că cestiunea Comisiei Mixte se va pune în discuție în sesiunea aceasta încă, poate chiar în decursul a cinsprezece zile, nemafiind altă piedecă decât nevenirea delegatului sârb și a celui bulgar. Despre opiniile Germaniei
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mai mari vrăjmași ai partidei de la putere nu mai pot să nege" este organizarea și dezvoltarea armatei sub roșii. Chestia asta s-o lăsăm încurcată până mai una alta. Încă n-a sosit vremea de-a pune în evidență talentul vestit de organizare al geografului țărilor ce le-am căuta în zadar pe hartă. Lauda ce și-o face partidul prin organul său nu putea însă să fie lipsită de comparații și de bănuieli la adresa guvernului conservator și de aceste din
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
din Toronto, cu părinți emigrați în Canada în anii `70 din ex-Iugoslavia. Studiază de ani de zile rolul memorial al nu-știu-cărei-piețe-centrale din Belgrad și transformările succesive ale acesteia sub presiunea străzii. Étienne R., canadian, specialist în metisaj cultural; ne tot vestește publicarea grabnică și cu răsunet a tezei sale de doctorat despre hărțile făcute de europeni cu amerindieni. Iza Poloneza blondă, eterică, cultivată. Numele de familie este imposibil de scris și pronunțat. Tipul de plantă de bar branché din București, gen
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
Laphodermiam reditiorum), Armillarie, putregaiul roșu și alți funguși (Masser, The Redesigned Forest, p. 78). Pentru o scurtă descriere a acestor practici, vezi Rachel Carson, Silent Spring, Houghton Mifflin, Boston, 1962, 1987. Carson aprecia pozitiv aceste progrese fiindcă ele păreau să vestească folosirea mijloacelor de control biologice În detrimentul pesticidelor. Efectele negative ale ingineriei forestiere orientate În direcția maximizării producției unilaterale sunt acum simțite În Întreaga lume. După cel de-al doilea război mondial, Japonia a adoptat o strategie de Înlocuire a multora
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
am descoperit acolo era cu totul și cu totul altceva decât ceea ce fusesem trimisă să fac. Cum a fost ales subiectul respectiv? Nu era propunerea mea. Se știa că în România existau două echipe de teatru popular, una era cea vestită de la Șanț, iar alta, mai puțin cunoscută, cea de la Panc, drept care m-au trimis la aceasta din urmă. Aș fi putut să fac filmul pentru care fusesem trimisă, dar asta, mai întâi, ar fi fost o viziune exterioară și superficială
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
domnul nu a putut să vină, dar promitea că, la 1 mai, din anul viitor, va depune omagiul, indiferent de greutățile pe care le-ar fi întâmpinat. Primind scrisori de credință de la Ștefan, regele i-a cerut domnului ca să-l vestească cu 7 luni mai înainte, când vrea să depună omagiul. Relațiile bune cu brașovenii, de unde-și procura arme, ne arată că domnul urma să se împace cu Matei. În urma prinderii și executării lui Petru Aron, nu mai exista nici un motiv
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
goală din creștet și până în tălpi”, cum îl caracterizase Șincai pe Matei se poate să fi contribuit la apropierea dintre rege și domn. Matei a înțeles cât de importantă este fapta lui Ștefan pentru creștinătate, dar și pentru fala sa. Vestindu-i pe principii apuseni despre victoria lui Ștefan, Matei și-o atribuia sieși. Așa se explică de ce, în scrisoarea pe care papa i-o trimitea regelui Ungariei, izbânda lui Ștefan, demnă de laudă, a fost obținută „cu sprijinul supușilor tăi
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nearmați și goi”. O scrisoare a hanului tătar către sultan confirmă cele relatate de Dlugosz. Hanul scria că a pornit împotriva Moldovei la cererea sultanului. Tătarii au cucerit multe „cetăți ale ghiaurului și au luat pradă bogată”. Dar venindu-le vestea că sălașurile lor sunt prădate, „părăsind fără zăbavă prăzile, am hotărât să ne întoarcem neapărat. Ghiaurul (Ștefan) ajungându-ne din urmă a făcut război crâncen cu noi și ne-a omorât mulți oameni; doi frați de-ai mei și-au
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
000 de oameni. Ștefan cel Mare și Bathory își unesc forțele în apropiere de Târgoviște. Vlad Țepeș era prezent în oastea voievodului transilvănean. La 16 noiembrie cădeau Bucureștii, unde Ștefan cel Mare intra pentru a doua oară. Cârstian, pârcălabul, îi vestea pe brașoveni despre căderea cetății: „De aceea lăudați pe domnul atotputernicul cu organe și cu cântece și clopote, precum am făcut și noi în țara noastră, care e ca și a voastră. Să știți dumneavoastră că domnii și boierii a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
început pregătirile pentru război. Pentru a afla care este atitudinea domnului Moldovei față de războiul plănuit, Ioan Albert a trimis doi soli însemnați, pe Creslau de Curosvankij, maestrul de Cuija și pe Nicolae Podlodovskij de Przithijk, castelan de Radom, ca să-i vestească, după cum relatează Wapowski, „despre marea expediție împotriva turcilor și să-l îndemne să ia parte ca aliat la un război pe cât de creștinesc, pe atât de necesar”. Solii trebuiau să-i transmită domnului voința regelui de a recucerii Chilia și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]