4,489 matches
-
nu se va afla la cinci zile depărtare...), m-am lăsat de-a binelea copleșit de plictiseală și de lene. N-aveam chef nici de citit, nici de dormit; așteptam numai, tolănit pe un șezlong de pânză sub bolta de viță din curtea din față, să-mi vină o idee care să mă pună În mișcare. Nu la muncă, Doamne ferește, că știi bine cât de puțin Îmi place - asta ca să mă exprim blând și să nu iau În derâdere munca (a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
cârligele cărora Înfigea gogoloaie de mămăligă iar nu râme, căci oaspeților le făcea scârbă zeama galbenă ce curgea din ele când erau Înțepate. Conacul de pe culmea dealului fusese dărâmat cu multă vreme În urmă, din vechile moșii se păstrau câteva vițe nobile, din cele plantate pe coasta Însorită dinspre Dunăre. Malurile Eleșteului se roseseră Încet, se rotunjiseră, Își prăvăliseră pământul În adânc. Apa măsura numai câteva palme, după care te afundai În nămol până la gât. Buruienile și trestia năpădiseră malurile. Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
niște vie de la boierul cu os domnesc și cu noroc În viață și se cam necăjea cu ea, că toată vara trebuia să stea cu pompa În spinare dacă nu voia să culeagă În toamnă numai ciorchinii strugurilor, fără boabe. Vițele boierului se arătau gingașe și mofturoase, nu te lăsau o clipă să le scapi din privire că Începeau să se Îmbolnăvească și să-și lepede frunzele. Bâta mereu se plângea că o costă mai mult decât face, Însă bucuria și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
crăcănat, avea ochii mici și un nas enorm - n-am văzut altul mai impunător - atins, probabil de vreo boală, lung, gros, roșu vara și vânăt iarna. Mingea cu care jucam fotbal ajungea mai mereu În curtea lui, printre aracii cu viță de vie, și săream cu rândul gardul de ciment cu ochiuri Închipuind niște romburi. Al dracului moș ne pândea câteodată, tupilat după câte o viță, și ne altoia cu un băț de sânger ori de corn, apoi tăia cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
iarna. Mingea cu care jucam fotbal ajungea mai mereu În curtea lui, printre aracii cu viță de vie, și săream cu rândul gardul de ciment cu ochiuri Închipuind niște romburi. Al dracului moș ne pândea câteodată, tupilat după câte o viță, și ne altoia cu un băț de sânger ori de corn, apoi tăia cu un cuțitoi mingea de cauciuc și ne-o azvârlea. Nu izbutisem niciodată să deslușim ce Îndruga bătrânul: mormăia numai, supărat și agresiv. Mi-a venit și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
câteva versuri, pe care sora lui avea să le înțeleagă mai sigur. După dispariția lui, sub pretextul de a ține doliu, s-ar fi putut desprinde din mulțimea de femei care se înghesuiau în jurul dormitorului lui Hideyoshi, ca florile de viță la poartă. Când ajunse la moșia sa din Mino, Hanbei își petrecu ziua rugându-se la mormântul strămoșilor săi, după care făcu o scurtă vizită pe Muntele Bodai. Nu mai fusese acolo de mult, însă n-avea să cedeze dorinței
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
băi. Și nu numai la Templul Honno: în ora dinaintea înnoptării, fumul focurilor de gătit se înălța pe cer, atât în capitală, cât și în afara ei. În baie, Nobunaga își turnă apă pe trup. O singură floare albă, pe o viță, se arăta prin grilajul de bambus al unei ferestre tăiate sus, în perete. După ce părul îi fu aranjat și îmbrăcă haine curate, Nobunaga se înapoie prin coridorul podit. Ranmaru se apropie și anunță că Sotan și Soshitsu din Hakata îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
să fie! Ținta lor era Nobunaga. În acea clipă, își forțară intrarea, împrăștiind în jur lemnele aprinse cu sandalele lor de paie, în timp ce se răspândeau prin clădire. Flăcările începură să urce repede pe coloane și pe ușile glisante, ca niște vițe cu frunze roșii. Pajul și maestrul ceaiului stăteau nemișcați în timp ce focul îi învăluia și pe ei. În grajduri, se dezlănțuise un vacarm total. Cel puțin zece cai intraseră în panică și loveau cu copitele în pereții staulelor, smulgând scândurile. Doi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
care ne blochează vederea, dar ar trebui să putem vedea dacă ne cățărăm până pe marginea râpii de-acolo. — Stai! E periculos! Dacă aluneci, cazi tocmai până-n vale! Încercară să-l oprească, dar omul escaladă peretele de piatră, agățându-se de vițe. Silueta sa părea a unei maimuțe în vârful muntelui stâncos. — O, nu! E îngrozitor! strigă el pe neașteptate. Exclamația lui îi surprinse pe toți cei de jos. — Ce este? Spune, ce vezi? Omul stătea tăcut ca și cum ar fi fost amețit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
a dat și au băut toți din el. 24. Și le-a zis: "Acesta este sîngele Meu, sîngele legămîntului cel nou care se varsă pentru mulți. 25. Adevărat vă spun că, de acum încolo, nu voi mai bea din rodul viței, pînă în ziua cînd îl voi bea nou în Împărăția lui Dumnezeu." 26. După ce au cîntat cîntările de laudă, au ieșit în muntele Măslinilor. 27. Isus le-a zis: În noaptea aceasta toți veți avea un prilej de poticnire, pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
amabilitate i-am fost recomandat și imediat am fost anunțat telefonic dacă primesc să fiu subiectul proiectatului reportaj. Așa se face că, după o oră am primit pe reporteră în locuința mea. Într-o curte împodobită cu pomi înfloriți, cu viță de vie umbroasă în fața casei și covoare multicolore de zambile, lalele și mii de lăcrămioare înflorite, reportera, impresionată de covorul floral plus pomii înfloriți, mi-a luat acel interviu publicat în „Adevărul de Vaslui” din 1 mai 2006, cu titlul
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
care mă aflam. Parcă îmi era rușine când mă întâlneam pe drum cu cineva. După îngropatul viei, iau hârlețul tatei și plec la vie, ca să uit de mine însumi. Am luat pe rând la desfundat toate haturile și poienile cu vița lipsă din vie și le-am desfundat pe toate, până în jur de 20 noiembrie, când a început să înghețe pământul. În ziua următoare, de comun acord cu tata, hotărâm să mergem la Bârlad să-mi iau bagajele și actele ce
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
aflu, rai făcut cu mâinile mele. Admir și savurez mirosul puternic al ultimelor zambile la care se adaugă o altă suavitate a parfumului floral al cireșilor, vișinilor, merilor, perilor și prunilor la care se va adăuga curând și cel al viței de vie, iar spre sfârșitul lui aprilie și începutul lui mai neîntrecutul parfum al miilor de lăcrămioare ce apar de sub prunii cu rod bogat. Să tot trăiești fericit într-un asemenea peisaj natural, ce mă înconjoară! Pentru 12 aprilie, la
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
grade temperatură la umbră, ceea ce a determinat creșterea alarmantă a temperaturii și în casă. Pentru marți, 15 mai 2007, consemnez: la ora 10. Soarele strălucește accentuat, cerul e albastru-siniliu - pronunțat, vântul adie leneș unduind printre crengi, iar sub pomi și vița de vie se simte o răcoare plăcută. În această situație există un real pericol de insolație mai ales pentru copii și vârstnici. Până la orele serii am citit lucrarea istorică „Posada”, de N. Stoicescu și Florian Tucă, cu ample completări din
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
Gil Crăescu din Paris, însoțit de un prieten pe nume Wolf - pe departe neamț, îmi explică el, la prezentare. Fiind căldură mare, musafirii au preferat bucătăria de vară cu ușa deschisă larg spre umbra deasă a mărului dulce și a viței de vie. În timp ce eu aduc tot ce trebuie în această situație, Gil urcă puțin în grădină spre cireșul goldan, încărcat de fructe ce se vor coace în două săptămâni - și privește gânditor spre apus - exact ca în ajunul plecării lui
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
am dorit să mi le fixez cât mai bine în memorie - într-un cuvânt, o adevărată delectare intelectuală. Spre prânz întrerup lectura și mă relaxez plimbându-mă prin fața casei, admirând atât lumina pronunțată a soarelui, cât și umbra răcoroasă a viței de vie și a pomilor, care au puține roade, din cauza secetei instalate încă din toamna trecută. În orele după-amiezii am recitit cu glas tare Scrisorile I, II și III, încât la un moment dat am avut impresia că mă aflu
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
primit raportul „Comisiei Tismăneanu”. Cred că tocmai de aceea toți nu-l mai vor președinte. În timp ce ajungeam acasă, a trecut d-na Ana Preda, pe care am invitat-o să se odinească un pic la umbra reconfortantă de sub bolta de viță din fața casei, mărturisindu-mi ușurința și plăcerea lecturii din cartea mea, apoi am avut discuții despre colegi care au fost și nu mai sunt sau despre colegi care abia mai fac umbră pământului. Votase și ea, dar n-am întrebat
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
Fetescu. Frumoasă scrisoare, frumos dar de suflet și multă bucurie pentru mine ca primitor. În ziua următoare, miercuri, 23 mai 2007, notam următoarele: Încă de dimineață mă bucur de un suav parfum de Mâna Maicii Domnului, amestecat cu cel al viței de vie. O adevărată plăcere olfactivă. Când vor înflori crinii obișnuiți și crinii imperiali va fi și mai și. Recitesc scrisoarea de patru pagini de la dl. Oprea și constat că omul acesta e plin de calități, că a realizat multe
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
Și copacii au zis smochinului: Vino tu de împărățește peste noi!" 11. Dar smochinul le-a răspuns: "Să-mi părăsesc eu dulceața mea și rodul meu cel minunat, ca să mă duc să domnesc peste copaci?" 12. Și copacii au zis viței: Vino tu și domnește peste noi." 13. Dar vița le-a răspuns: "Să-mi părăsesc eu vinul, care înveselește pe Dumnezeu și pe oameni, ca să mă duc să domnesc peste copaci?" 14. Atunci toți copacii au zis spinului: Vino tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85109_a_85896]
-
peste noi!" 11. Dar smochinul le-a răspuns: "Să-mi părăsesc eu dulceața mea și rodul meu cel minunat, ca să mă duc să domnesc peste copaci?" 12. Și copacii au zis viței: Vino tu și domnește peste noi." 13. Dar vița le-a răspuns: "Să-mi părăsesc eu vinul, care înveselește pe Dumnezeu și pe oameni, ca să mă duc să domnesc peste copaci?" 14. Atunci toți copacii au zis spinului: Vino tu și împărățește peste noi." 15. Și spinul a răspuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85109_a_85896]
-
împlini cuvîntul Tău, ce va trebui să păzim cu privire la copil, și ce va fi de făcut?" 13. Îngerul Domnului a răspuns lui Manoah: Femeia să se ferească de tot ce i-am spus. 14. Să nu guste nici un rod din viță, să nu bea nici vin, nici băutură tare, și să nu mănînce nimic necurat; să păzească tot ce i-am poruncit." 15. Manoah a zis Îngerului Domnului: "Îngăduiește-mi să Te opresc, și să-Ți pregătesc un ied." 16. Îngerul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85109_a_85896]
-
tot vinăriciul ce va fi la toate viile de la Cetățuia”, călugării de la Hlincea<footnote Ioan Caproșu, Documente privitoare la istoria orașului Iași, vol. II, Editura Dosoftei, Iași, 2000, documentul 42, pp. 36-44 footnote>. Dealul însorit al Cetățuiei era cultivat cu viță de vie și livezi. Documentele vremii vorbesc de numeroase crame existente aici, încât ne putem da seama de atmosfera de destindere și desfătare din zilele de toamnă când bogatul rod al viilor și livezilor era cu veselie adunat. Proprietarii erau
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
găsim tendința narativă. Acum este epoca umaniștilor, a oamenilor de litere. Pe Iisus Hristos îl întâlnim în icoane reprezentat astfel: dogmatic - Pantocrator, Arhiereu, Sfânta Treime, Judecata de apoi; liturgic - Iisus în potir, pe disc, omul durerii, liturghia îngerească, împărtășirea apostolilor, vița de vie; jertfit - Iisus în potir, pe disc, omul durerii, vița de vie, ciclul pătimirii: cina cea de taină, spălarea picioarelor apostolilor, rugăciunea de pe Muntele Măslinilor, trădarea lui Iuda, răstignirea, coborârea de pe cruce, punerea în mormânt; domnul slavei. Chipul lui
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Pe Iisus Hristos îl întâlnim în icoane reprezentat astfel: dogmatic - Pantocrator, Arhiereu, Sfânta Treime, Judecata de apoi; liturgic - Iisus în potir, pe disc, omul durerii, liturghia îngerească, împărtășirea apostolilor, vița de vie; jertfit - Iisus în potir, pe disc, omul durerii, vița de vie, ciclul pătimirii: cina cea de taină, spălarea picioarelor apostolilor, rugăciunea de pe Muntele Măslinilor, trădarea lui Iuda, răstignirea, coborârea de pe cruce, punerea în mormânt; domnul slavei. Chipul lui Iisus îl găsim pe icoanele numite prăznicare: nașterea, botezul, întâmpinarea la
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Relieful plat al mobilierului din timpul lui Ștefan cel Mare și Petru Rareș de concepție geometrică este înlocuit în acest secol cu sculptură mai accentuată caracterizată prin vreji cu frunză de iederă și fructe de rodii șerpuind în jurul păsărilor. Și vița de vie apare în sculptura bisericească de pe catapetesme și icoanele împărătești, ca element decorativ. Frunzele și mlădițele împodobesc marginile icoanelor și ale bolților bisericilor, cât și icoana în sine, închipuindu-L pe Hristos. Vița de vie apare în arborele lui
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]