1,550 matches
-
pe tema eutanasiei s-au concentrat, de cele mai multe ori, pe o serie de aspecte: Exist] vreo diferenț] din punct de vedere moral între o moarte provocat] activ (sau pozitiv) și una generat] de faptul c] tratamentul care menținea bolnavul în viat] a fost întrerupt? Toate mijloacele disponibile de menținere în viat] trebuie utilizate, sau exist] anumite mijloace „extraordinare” sau „nepotrivite” care nu trebuie utilizate? Exist] vreo diferenț] din punct de vedere moral între faptul c] moartea pacientului a fost intenționat] sau
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o serie de aspecte: Exist] vreo diferenț] din punct de vedere moral între o moarte provocat] activ (sau pozitiv) și una generat] de faptul c] tratamentul care menținea bolnavul în viat] a fost întrerupt? Toate mijloacele disponibile de menținere în viat] trebuie utilizate, sau exist] anumite mijloace „extraordinare” sau „nepotrivite” care nu trebuie utilizate? Exist] vreo diferenț] din punct de vedere moral între faptul c] moartea pacientului a fost intenționat] sau c] a survenit ca o consecinț] evident] a acțiunii sau
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și cea pasiv]. În cazul în care distincția dintre a omor] și a l]să pe cineva s] moar] s-ar baza doar pe diferențele dintre acțiuni și omisiuni, atunci agentul care, spre exemplu, oprește aparatul care îl menține în viat] pe B, îl omoar] pe B, iar agentul care se abține de a-l conecta inc] de la început pe C la acelasi aparat, îl las] pe acesta din urm] s] moar]. Aceast] modalitate de a diferenția cele dou] metode i-
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care îl las] pe C s] moar] - deoarece A îl ajut] pe C, în timp ce B doar permite că anumite foloase s] îi parvin] lui C. v. Metode de tratament obișnuite și neobișnuite Tehnologiile medicale avansate permit medicilor s] mențin] în viat] mulți pacienți care, în urm] cu un deceniu sau dou], ar fi murit pentru c] nu existau metode de a amâna moartea. Acest] realitate aduce în prim-plan o intrebare mai veche: sunt medicii obligați s] fac] întotdeauna tot ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pentru copiii care s-au n]scut atât de bolnavi încât scurtă lor viat] va fi marcat] doar de o suferinț] conținu]? Majoritatea autorilor din domeniu sunt de acord cu privire la faptul c] exist] situații în care tratamentul de menținere în viat] ar trebui întrerupt, iar pacientul l]sat s] moar]. Aceast] opinie este susținut] chiar și de cei care condamn] eutanasia sau încetarea intenționat] a vieții. Ea determin] nevoia impetuoas] de a stabili criteriile care fac diferența între omisiunile permise și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] moar]. Aceast] opinie este susținut] chiar și de cei care condamn] eutanasia sau încetarea intenționat] a vieții. Ea determin] nevoia impetuoas] de a stabili criteriile care fac diferența între omisiunile permise și cele interzise în ceea ce privește mijloacele de menținere în viat] a unui pacient. În mod tradițional, aceast] distincție s-a realizat în termeni de mijloace de tratament obișnuite și neobișnuite. Diferența dintre acestea este veche și a fost utilizat] de c]tre Biserică Romano-Catolic] pentru a face fâț] problemei operațiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ar fi mâncarea - acest refuz era considerat drept suicid sau încetare intenționat] a vieții. Refuzul unor mijloace speciale (operații dureroase sau riscante), pe de alt] parte, nu era inclus în aceeași categorie. În prezent, diferența dintre metodele de menținere în viat] a pacientului care sunt considerate obișnuite și obligatorii și cele care nu sunt este exprimat] în termeni de metode de tratament „potrivite” și „nepotrivite”. O metod] este „potrivit]” dac] ofer] o speranț] rezonabil] de utilitate pacientului, iar „nepotrivit]” în cazul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
degrab], este o distincție între rezultatele potrivite și nepotrivite pe care pacienții le pot obține în urmă efectu]rii unui tratament. Același tratament poate s] fie potrivit sau nepotrivit în funcție de condiția medical] a pacientului și de calitatea și cantitatea de viat] pe care o poate câștiga în urmă tratamentului. De exemplu, o operație dureroas] și complex] poate fi „obișnuit]” și „potrivit]” pentru un tan]r de 20 de ani, care este în rest s]n]tos, și ar putea determina o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Aceast] perspectiv] asupra metodelor obișnuite și neobișnuite de tratament sugereaz] faptul c] un agent care refuz] s] utilizeze metode neobișnuite de tratament se implic] în eutanasia pasiv]: de dragul lui B, A întrerupe un tratament care l-ar putea menține în viat]. Nu exist] o p]rere unanim] cum c] încetarea unui tratament neobișnuit și nepotrivit ar fi un caz de eutanasie pasiv]. Deseori se afirm] faptul c] „eutanasia” presupune încetarea deliberat] și intenționat] a vieții. Administrarea unei injecții letale sau întreruperea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
unanim] cum c] încetarea unui tratament neobișnuit și nepotrivit ar fi un caz de eutanasie pasiv]. Deseori se afirm] faptul c] „eutanasia” presupune încetarea deliberat] și intenționat] a vieții. Administrarea unei injecții letale sau întreruperea unui tratament de menținere în viat] sunt exemple de încetare intenționat] a unei vieți; întreruperea tratamentelor neobișnuite și l]sarea pacientului s] moar] nu sunt. În acest caz, întrebarea este urm]toarea: ce face medicul când îi întrerupe lui B tratamentul de menținere în viat] nepotrivit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în viat] sunt exemple de încetare intenționat] a unei vieți; întreruperea tratamentelor neobișnuite și l]sarea pacientului s] moar] nu sunt. În acest caz, întrebarea este urm]toarea: ce face medicul când îi întrerupe lui B tratamentul de menținere în viat] nepotrivit, prev]zând faptul c] B va muri? Și cum poate acest mod de a provoca moartea pacientului s] fie deosebit, în funcție de intenția agentului, fâț] de întreruperea tratamentului obișnuit, pe de o parte, și administrarea unei injecții letale, pe de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care A încearc] s] curme suferință lui B prin administrarea unor doze de medicamente din ce in ce mai mari („calmare piramidal]”), știind c] acest lucru va determina moartea lui B? Sau cand A oprește în mod deliberat aparatul respirator care îl menține în viat] pe B, știind c] B va muri în urma acestui fapt? Cei care susțin c] doar primul exemplu este un caz de eutanasie sau de încetare intenționat] a unei vieți, iar celelalte dou] nu, au încercat s] fac] o diferenț] între
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în favoarea alegerii: 1) avorturile ar trebui permise pentru c] interzicerea lor produce consecințe profund nedorite; 2) femeile au dreptul moral de a alege avortul; 3) f]tul nu este inc] o persoan] și deci nu are un drept substanțial la viat]. Argumentele în favoarea avortului Dac] acțiunile trebuie evaluate din punct de vedere moral prin prisma repercusiunilor, atunci poate fi construit un argument puternic potrivit c]ruia interzicerea avortului este greșit]. De-a lungul istoriei, femeile au pl]țiț un pret teribil
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este considerat de c]tre majoritatea femeilor și a b]rbaților ca fiind extrem de pl]cut, fapt care are un efect semnificativ din punct de vedere moral asupra majorit]ții teoriilor consecințialiste. Mai mult, este o parte a stilului de viat] pe care majoritatea femeilor de pretutindeni pare s] îl prefere. În unele locuri, lesbienele creeaz] tipuri alternative de viat] care le servesc mai bine nevoile. Dar pentru majoritatea femeilor heterosexuale, alegerea unui celibat permanent este foarte dificil]. În marea parte
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
un efect semnificativ din punct de vedere moral asupra majorit]ții teoriilor consecințialiste. Mai mult, este o parte a stilului de viat] pe care majoritatea femeilor de pretutindeni pare s] îl prefere. În unele locuri, lesbienele creeaz] tipuri alternative de viat] care le servesc mai bine nevoile. Dar pentru majoritatea femeilor heterosexuale, alegerea unui celibat permanent este foarte dificil]. În marea parte a lumii este foarte dificil pentru o femeie celibatar] s] se întrețin] (pentru a nu vorbi despre întreținerea unei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
viii) voi discuta mai mult despre importanța lor (vezi, de asemenea, capitolul 22, „Drepturile”). Drepturile sunt entit]ți misterioase pe care le descoperim în natur]; de fapt, ele nu sunt deloc entit]ți. A spune c] oamenii au dreptul la viat] înseamn] s] spui, în mod aproximativ, c] nu ar trebui niciodat] uciși în mod deliberat sau lipsiți de cele necesare vieții, decat dac] unică alternativ] este un r]u mai mare. Drepturile nu sunt absolute, dar nu pot fi inc
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pentru binele altora. Drepturile morale primare sunt acele drepturi pe care le are orice persoan], în contrast cu acele drepturi care depind de anumite circumstanțe, spre exemplu, promisiuni sau contracte legale. Drepturile morale primare ale persoanei includ, în mod obișnuit, dreptul la viat], libertate, autodeterminare și libertatea fâț] de v]ț]m]ri corporale. Interzicerea avortului pare s] încalce toate aceste drepturi primare. Viețile femeilor sunt puse în pericol cel puțin în dou] moduri. Acolo unde avorturile sunt interzise de lege femeile tind
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nașterilor involuntare atunci cand avortul nu este disponibil sau când sunt presate s] nu apeleze la avort. Desigur și nașterile voluntare prezint] un risc fâț] de viață femeilor, dar f]r] elementul de coerciție nu exist] o violare a dreptului la viat] a femeilor. Interzicerea avortului încalc], de asemenea, dreptul femeilor la libertate, autodeterminare și integritate fizic]. A fi forțat] s] porți o sarcin] nu este doar o „inconvenient]”, așa cum afirm] cei care susțin interzicerea avortului. A duce o sarcin] pan] la
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Studii asupra femeilor care au dat copii spre adopție arăt] c], pentru mare parte dintre ele, separarea de copil este o suferinț] mare și îndelungat]. Chiar dac] accept]m punctul de vedere conform c]ruia f]tul are dreptul la viat], este greu s] justific]m impunerea unor astfel de greut]ți asupra unor indivizi refractari de dragul vieții f]tului. Precum a ar]țâț Judith Thomson în mult discutatul articol din 1971, „Pledoarie pentru avort”, nu exist] nici un alt caz în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
rezolv] în mod exhaustiv problemă moral] a avorturilor. Pentru c] una este s] ai un drept și alta s] poți justifica din punct de vedere moral exercitarea acelui drept într-un caz particular. Dac] f]tul are un drept la viat] deplin și egal, atunci poate c] dreptul femeilor de a avorta ar trebui exercitat doar în cazuri extreme. Și poate ar trebui s] ne întreb]m în continuare dac] ființele umane fertile, de ambele sexe, sunt îndrept]țite s] se
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de populare duc la moartea a milioane de „persoane” nevinovate (fetușii avortați), atunci nu ar trebui m]car s] încerc]m s] renunț]m la aceste relații? Pe de alt] parte, dac] f]tul nu are un drept substanțial la viat] avortul nu este atat de greu de justificat. Întreb]ri despre statutul moral al f]tului Care este momentul din ciclul de dezvoltare a unei ființe umane în care aceasta dobândește un drept total și egal la viat]? Cele mai multe sisteme
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
substanțial la viat] avortul nu este atat de greu de justificat. Întreb]ri despre statutul moral al f]tului Care este momentul din ciclul de dezvoltare a unei ființe umane în care aceasta dobândește un drept total și egal la viat]? Cele mai multe sisteme juridice contemporane consider] nașterea că momentul în care o nou] persoan] legal] își începe existența. Astfel, infanticidul este considerat ca fiind o form] de omucidere, în timp ce avortul, chiar și unde este interzis, nu este, în general, considerat astfel
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
chiar și unde este interzis, nu este, în general, considerat astfel. Dar, la o prim] vedere, nașterea pare a fi un criteriu total arbitrar al statutului moral. De ce ar trebui că ființele umane s] dobândeasc] dreptul total și egal la viat] în momentul nașterii și nu mai devreme sau mai târziu? Mulți teoreticieni au încercat s] stabileasc] un criteriu universal pentru statutul moral, pentru a face distincția între acele entit]ți care au drepturi morale depline și entit]țile care nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fi considerate în mod rațional ca fiind relevante pentru statutul moral. În al doilea rând, o teorie a statutului moral trebuie s] ofere argumente plauzibile nu doar pentru ființe umane, ci și pentru animale, plante, computere, posibile forme extraterestre de viat] și orice altceva ce ar putea ap]rea pe parcurs. Voi argumenta c] viața, senzitivitatea și personalitatea sunt toate relevante pentru statutul moral, deși nu în aceeași manier]. S] consider]m aceste criterii pe rând, incepand cu cel elementar, viața
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ar putea ap]rea pe parcurs. Voi argumenta c] viața, senzitivitatea și personalitatea sunt toate relevante pentru statutul moral, deși nu în aceeași manier]. S] consider]m aceste criterii pe rând, incepand cu cel elementar, viața biologic]. Etică „respectului pentru viat]” Albert Schweitzer a susținut o etic] a respectului tuturor viet]ților. El consideră c] toate viet]țile, de la microbi la oameni, au o „dorinț] de a tr]i”. Astfel, el afirm] c] oricine are „o sensibilitate moral] activ] va g
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]