12,519 matches
-
lapte dulce de pasăre. M-a impresionat și mi s-a dezvăluit de cum l-am auzit la telefon. Sunetele și timbrul vocii veneau de la un om cu suflet mare, plin pe dinăuntru de penumbră gingașă și de iubire ca o vie cu greieri, și ca un cer cu cântecele ciocârliilor. I-am spus de la început nea Marine, pentru că venea din satul și din copilăria noastră și am știut că suntem prieteni dintotdeauna. Cred că n-a fost om în viața lui
„ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_anton_stefan_dumitrescu_1372044181.html [Corola-blog/BlogPost/364027_a_365356]
-
viersul lăutarilor care cântau de alean la cârciumă. Domnul profesor Ion Chiru îi face un portret admirabil, pe cât de strălucitor pe atât de obiectiv și de profund: „Marin Voican (fiul lui Ilie Voican din Ghioroiu, cătunul Delureni, numit și Dealul Viilor) a fost mereu un împătimit al cântului și al jocului popular, un mare iubitor al folclorului românesc, stând sub aripa ocrotitoare a unchiului din partea tatălui, Gheorghe Voican, prim-violonist la Ateneul Român, cel care a intermediat apropierea lui Marinică de
„ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_anton_stefan_dumitrescu_1372044181.html [Corola-blog/BlogPost/364027_a_365356]
-
a viorii, așa de dulce ciripește: „În seara zilei de 30 Martie, când l-am sunat pe Excelența Sa, domnul general maior, maestrul Viorel Cosma, ca să-l felicit cu ocazia împlinirii a 90 de ani de viață frumoasă și rodnică... precum viile Cotnarului care ne oferă ambra fericirii, culeasă din razele soarelui dumnezeiesc. Plăceri tainice pe care le găsim și în vasta operă a celebrului muzicolog: «Istoria muzicii românești”, carte de aur pentru învățătura tuturor românilor. Domnia Sa mi-a răspuns mulțumiri, un
„ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_anton_stefan_dumitrescu_1372044181.html [Corola-blog/BlogPost/364027_a_365356]
-
intensă și înainte de a intra în detenție, cei care, deși aveau o educație creștină, nu erau niște trăitori autentici, creștinismul lor reducându-se la un anume formalism, însă, în închisoare, ei vor descoperi valoarea trăirii creștine și vor intra pe via mistica la fel de intens ca și cei din prima categorie; mult mai reduși numeric, sunt cei care au intrat în închisoare în totală necunoștință sau chiar în opoziție cu creștinismul, dar, întâlnind în temniță pe cei care îl practicau, sesizând seninătatea
PARTEA A II A. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_si_securitatea_comunista_partea_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/360839_a_362168]
-
Teoretic „T. Vianu”, Giurgiu, prof. coord. Slate Steluța - Feraru Fanta, clasa a XII-a, Colegiul Național „Gr. Ghica”, Dorohoi, prof. coord. Scripcariu Petroni - Bonica Alexandra, clasa a X-a, Grupul Școlar Agricol Tărtășești, prof. coord. Tache Lepădatu, de la Colegiul Economic Viilor București Festivitatea de înmânare a premiilor a avut loc la Colegiul Național „Ion Minulescu”, câștigătorii fiind recompensați cu diplome și premii în obiecte oferite de UNICEF, Salvați copiii, Partida Romilor, Romani Criss ș.a. Șapte dintre premiații de la Olimpiada Națională de
CONCURS NAŢIONAL DE CREAŢIE LITERARĂ ÎN LIMBA RROMANI „ŞTEFAN FULI” de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 by http://confluente.ro/rexlibris_media_group_1432253482.html [Corola-blog/BlogPost/362354_a_363683]
-
capete nuanțe ruginii. Toamna s-a făcut stăpână peste natură. „Pe prispă, ca movili de aur, Stau păpușoii dezghiocați. Răsună mugetul de taur Pe câmpii goi și depărtați. S-aprinde focul sub o leasă, S-afume prune de uscat. În vie, poama e culeasă Și florile s-au scuturat. Iar teascul strugurii îi stoarce Și curge-mbătătorul must. O fată gânditoare toarce, Privind spre drumul cel îngust”. Coadă mare la cuptorul de uscat prune al Bucuricăi. Țăranii stau la rând cu
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Obiceiuri_uitate.html [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
la fel cum, bucuria perfectă în viziunea Sfântului Francisc înseamnă, a te considera cea mai neînsemnată persoană, a-l urma pe Isus Cristos răstignit și sărac și a-i duce crucea, aidoma lui Simon din Cirene, fiul lui Rufus, pe Via Crucis. Un sihastru (retras de bunăvoie din lume) - care, în mod paradoxal, era înconjurat de lume, căutat, consultat în probleme duhovnicești. „Părea mai degrabă rătăcitor printre oameni, o apariție insolită și contrariantă, coborâtoare parcă din alte timpuri. Mai ales tinerii
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 565 din 18 iulie 2012 by http://confluente.ro/Centenar_steinhardt_nicolae_steinhardt_cezarina_adamescu_1342592714.html [Corola-blog/BlogPost/356206_a_357535]
-
pașii frumuseții să măsor Pământul tot!... Să-mi schimb și firea! Am vrut să înfloresc într-o mușcată Să fiu iertată de umbra fără rost, O salcie mai plânge vinovată, Oglinda lacului îi șade adăpost... Am vrut să fiu în via cea bogată, Iar roadele celor sărmani să împart Cu mine să mă împac ca prima dată Și neputința toată să o ard... Am vrut să împlinesc doar cele bune, Rostirea mea să fie cu folos... Să las un semn frumos
AM VRUT de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1429556555.html [Corola-blog/BlogPost/374667_a_375996]
-
în izolare față de Iisus Hristos, în neunire cu El (chiar dacă această existență ia uneori înfățișarea religiozității, a împlinirii exterioare a poruncilor), cu atât se îndepărtează de viață, rămânând, în cele din urmă, singur cu sine însuși. Este imaginea viței de vie și a mlădițelor pe care o folosește Mântuitorul Iisus Hristos pentru a întări acest adevăr: după cum mlădița care nu mai păstrează legătura cu vița și nu se mai hrănește din ea se usucă, așa și credinciosul care nu se împărtășește
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_realizarea_omului_in_sf_liturghie_partea_i_.html [Corola-blog/BlogPost/364643_a_365972]
-
lui erotică. În aceste împrejurări, probabil, s-ă îndrăgostit el de o femeie- totam cantata per urbem- adică cântată în toată Roma- ascunsă sub numele de Corina. Scria versuri pe un lectulus încărcat cu perne, seara în grădina sa, pe Via Sacra și Via Flaminia, grădină întinsă pe câteva coline pline cu flori. Spuneam că ă fost un dandi, prima căsătorie pentru el n-ă rezistat, îi fugeau ochii după frumoasele Romei, ă dat greși și cu ă doua și cu
OVIDIU ŞI FEMEILE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 by http://confluente.ro/Ovidiu_si_femeile_ion_ionescu_bucovu_1341390384.html [Corola-blog/BlogPost/344484_a_345813]
-
dezrobirea gândului și ridicarea inimii până într-acolo unde ispita să nu le poată ajunge, rugându-l stăruitor să-i mențină starea de puritate perpetuă: „te implor Doamne/ păstrează-mi rădăcinile / în bolul de aur vechi/ pentru a-mi rămâne vie/ flacăra candelei/ rugului de flori albe/ din Inima Ta/” („deschidere”). Botezul unui cuvânt implică un act de enormă responsabilitate pentru poetă, având în vedere atât greutatea cât, mai ales, nemurirea lui: „Să botezi un cuvânt/ poate fi mai mult decât
AUTOR: DOAMNA COSTINA SAVA de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1428904247.html [Corola-blog/BlogPost/348758_a_350087]
-
Vasile Burlui, care era însoțit de vicepreședintele Universității ’’Apollonia’’, prof. univ. dr. Constantin Fătu, alături de care mai erau scriitorul de calibru Grigore Iliesei și academicianul Valeriu Cotea, cel care timp de două decenii a reprezentat România la Oficiul Internațional al Viei și Vinului, cu sediul la Paris, astăzi în vârstă de 84 de ani. Cele două echipaje doreau să-și omagieze Magistrul acasă la el. Ursitoarele veștede ale toameni însă apar pe negândite și ne țes în minte planuri noi sau
ACADEMICIANUL IOAN HAULICA OMAGIAT LA EL ACASA, IN COMUNA IESEANA IPATELE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Academicianul_ioan_haulica_omagiat_la_el_acasa_in_comuna_ieseana_ipatele.html [Corola-blog/BlogPost/345107_a_346436]
-
în același poem, autoarea reușește să frapeze prin sinceritate și fermitate absolute, recurgând la soluția extremă: “voi abandona jocul.” Odată cu poemul “Sweet Basil”, Daniela Voiculescu găsește “formula unei singurătăți acceptate”. Ea înțelege că “oamenii nu se mai complică/ să iubească...” (Via Dolorosa), de aceea, timpul “trece/ pe drumul suferinței,/ acolo unde stau doar sufletele/ care cred în Dumnezeu...”. Timpul își păstrează aceleași valențe, chiar dacă poemul este diferit. “...timpul nu o să mă asculte... și îmi va aduce alte amintiri! și iubirea mea
POEZII DE DANIELA VOICULESCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/_la_malul_marii_imbrium_exista_un_singur_anotimp_poezii_de_daniela_voiculescu.html [Corola-blog/BlogPost/344456_a_345785]
-
iartă-mă, nimic. Da ce’a pățit? Lasă, că-ți scot eu apă și dumitale, îi răspunde Ioana în timp ce-i vărsa în vadră o găleată de apă. -N-auzi, fă, că a pierdut vacile și a plecat să le caute pe la Via Irizii. Tot căutându-le, l-a prins noaptea.” -Vacile, măcar le-a găsit, păcatele mele? o întrerupse curioasă, Ioana lui Cârna. -Le-a găsit, fă, le-a găsit. Apucaseră pe la Podul lui Florian, prin pădure. Întunecase bine de tot când a
LA FÂNTÂNA LUI UŢOIU de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1422638544.html [Corola-blog/BlogPost/369371_a_370700]
-
îndată la nucul uriaș din grădină, unde tăticul făcuse un scrânciob din lanț cu scăunel din scândură. La viteză mare se ducea pe cel puțin zece metri. Ordinul de la tăticul era să nu-mi facă vânt puternic, scrânciobul fiind deasupra viei cu araci. Dar el a spus, însă nimeni nu a auzit... Uite-așa, ajunsă în scrânciob, în timpul amiezii, în mijlocul verii, sora în spatele meu, fratele în față, îmi făceau vânt din ce în ce mai tare, iar eu mă bucuram și râdeam. Bucurie mare, draga
DIN „LUCEAFĂRUL DE BOTOŞANI” LA 7 OCTOMBRIE 2014 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1412872192.html [Corola-blog/BlogPost/360207_a_361536]
-
essences de Mystère j’ai voulu leș sacrifier au Ciel attraper le frisson élèvent le vol la fontaine détachent la chanson de la terre lorsque le cri d’enfant résonne dans le monde entier l’image de souffle vient à la vie de l'inexistence L’amour du monde entier - dans une graine de baiser attrapant en danser deux de deux en Absolu unifié yeux, armes, souffle, élan mouvement but, destin et le désir de voler - fragments de sans fini, tessons de
BRÂNCUȘI. SCULPTANT ESSENCES. de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 by http://confluente.ro/liuba_botezatu_1454314408.html [Corola-blog/BlogPost/343028_a_344357]
-
albe curate de ziceai că ești la vreun hotel. Cocuța trebuia să plece în acea seară, însă l-a avertizat pe băiat că în altă ocazie va reveni. Zilele săptămânii au trecut repede cu munca zilnică. Au transportat gunoi în vie, căci timpul era destul de bun, au adus araci pentru vie din gară, unde sosiseră vreo zece vagoane pentru toate brigăzile gostatului. Sâmbătă seara Suman era epuizat, dar își pregătise lemne, fiindcă în seara aceea voia să facă o baie caldă
SEZON DE IARNĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Ciclul_tunica_si_suman_sezon_de_iarna_mihai_leonte_1357284741.html [Corola-blog/BlogPost/345198_a_346527]
-
trebuia să plece în acea seară, însă l-a avertizat pe băiat că în altă ocazie va reveni. Zilele săptămânii au trecut repede cu munca zilnică. Au transportat gunoi în vie, căci timpul era destul de bun, au adus araci pentru vie din gară, unde sosiseră vreo zece vagoane pentru toate brigăzile gostatului. Sâmbătă seara Suman era epuizat, dar își pregătise lemne, fiindcă în seara aceea voia să facă o baie caldă. A aprins focul să-și încălzească apa din cazan când
SEZON DE IARNĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Ciclul_tunica_si_suman_sezon_de_iarna_mihai_leonte_1357284741.html [Corola-blog/BlogPost/345198_a_346527]
-
Noiembrie 2016 M-ai căutat de-atâtea ori Și n-am răspuns chemării tale Ziua întreagă, noaptea'n zori, Grăbit, tot mai grăbit pe cale... Când vii nici gândul meu nu știe, Dar simt suflarea ta divină Ca toamna strugurii în vie Topindu-și mierea în lumină; De-aceea, rogu-te, mă iartă, Mi-e martor soarele și luna Și mâna mea cea vinovată Că nu te-a scris întotdeauna! Acum te uiți în ochii mei Ca o fecioară nenuntită, Nu mă
POEZIA NESCRISĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1479371804.html [Corola-blog/BlogPost/372707_a_374036]
-
străfundurile memoriei mele, ajunsă poate acum la răscruci de vremuri. Era prin anul 1956, când aveam vreo 12 ani și începuse tata să mă trimită la vreo patru kilometri de comună să păzesc jumătatea de hectar cultivată cu viță de vie. Să nu-mi fie frică singur pe câmp la acea vârstă fragedă, departe de casă și de familie, mă însoțea și bunica Floarea, mama tatălui meu, în etate de 103 ani. Cu ea am păzit doi ani la rând via
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Bunica_floarea_stan_virgil_1387434910.html [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
vie. Să nu-mi fie frică singur pe câmp la acea vârstă fragedă, departe de casă și de familie, mă însoțea și bunica Floarea, mama tatălui meu, în etate de 103 ani. Cu ea am păzit doi ani la rând via noastră. La vreo cincizeci de metri de lotul nostru de vie, avea și tatăl mamei un hectar, pe care tot eu îl păzeam. Este un fel de a spune că-l păzeam. Ce putea să facă un copil de doisprezece
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Bunica_floarea_stan_virgil_1387434910.html [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
vârstă fragedă, departe de casă și de familie, mă însoțea și bunica Floarea, mama tatălui meu, în etate de 103 ani. Cu ea am păzit doi ani la rând via noastră. La vreo cincizeci de metri de lotul nostru de vie, avea și tatăl mamei un hectar, pe care tot eu îl păzeam. Este un fel de a spune că-l păzeam. Ce putea să facă un copil de doisprezece ani împotriva celor ce ar fi dorit să se înfrupte din
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Bunica_floarea_stan_virgil_1387434910.html [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
eu îl păzeam. Este un fel de a spune că-l păzeam. Ce putea să facă un copil de doisprezece ani împotriva celor ce ar fi dorit să se înfrupte din strugurii copți? Înainte de a ne instala ca paznici ai viei, mai întâi scotea tata ușa de la beci, încărca cu paie o saltea din pânză de cânepă, țesută de mama iarna la război, lua câțiva chirpici din tizic[1] și îi arunca în căruță, apoi lua bota cu apă, o putină
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Bunica_floarea_stan_virgil_1387434910.html [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
plină pentru baia săptămânală, pirostriile pentru găleata mare din aramă, calupul de săpun de casă, lemnele din salcâm pentru construcția propriu zisă a colibei, carton asfaltat și multe obiecte de strictă necesitate pe termen mai lung. Când ajungeam noi la vie pe la începutul lui august, de obicei abia începeau să se pârguiască boabele de struguri ale soiurilor timpurii. Incepeam paza așa de devreme să alung graurii care ciuguleau boabele date în pârgă. Săpa tata spre drum în capătul lotului, o groapă
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Bunica_floarea_stan_virgil_1387434910.html [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
răspundea la apelul de identificare, începea să-i strige: " Te văd, te văd, ieși afară din vie că vin la tine cu bastonul". Noi copii ne amuzam și ne distram de această situație. Între movilă și lotul cu vița de vie al lui tata mare, (așa le spuneam noi nepoții bunicilor din partea mamei, tata mare și mama mare și bunicul cu bunica celor din partea tatălui), era mai bine de un ar[2] de pădurice din salcâm. Inițial a fost tot viță
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Bunica_floarea_stan_virgil_1387434910.html [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]