10,890 matches
-
Apel Craiova - Secția penală și pentru cauze cu minori și al stabilirii că noțiunea de „accident“ la care se referă dispozițiile art. 75 din O.U.G. nr. 195/2002 vizează exclusiv evenimentele rutiere produse din culpă sau fără vinovăție. Totodată, forma de vinovăție a intenției se poate reține numai atunci când autorul a urmărit producerea rezultatului, respectiv vătămarea sau decesul persoanei, folosind vehiculul implicat în evenimentul rutier drept mijloc de realizare a acestuia. ... ... IX. Înalta Curte de Casație și Justiție 60. Examinând sesizarea
DECIZIA nr. 188 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298922]
-
a cel puțin unui vehicul sau alte pagube materiale; ... c) în eveniment a fost implicat cel puțin un vehicul în mișcare“. ... ... 80. Cu toate că dispozițiile art. 338 alin. (1) din Codul penal nu prevăd, în mod explicit, forma de vinovăție cu care să fi acționat persoana care a produs respectivul eveniment, din interpretarea lor rezultă, fără echivoc, excluderea faptelor intenționate. ... 81. Interpretarea noțiunii de accident, în sensul dispozițiilor art. 338 alin. (1) din Codul penal, cu referire la art. 75
DECIZIA nr. 188 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298922]
-
fortuit, imprevizibil, care întrerupe mersul normal al lucrurilor, producând avarii, răniri, mutilări sau chiar moartea. Totodată, potrivit aceleiași surse, noțiunea de „accident“ este sinonimă celei de „eveniment“. Acestui sens comun al noțiunii de accident îi corespunde culpa, ca formă a vinovăției cu care autorul poate acționa în producerea acestuia. În limbajul comun, noțiunea de accident exclude intenția în producerea unui astfel de rezultat, el fiind asociat fie cu o culpă, fie cu lipsa de vinovăție a unei persoane. În cazul infracțiunilor
DECIZIA nr. 188 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298922]
-
îi corespunde culpa, ca formă a vinovăției cu care autorul poate acționa în producerea acestuia. În limbajul comun, noțiunea de accident exclude intenția în producerea unui astfel de rezultat, el fiind asociat fie cu o culpă, fie cu lipsa de vinovăție a unei persoane. În cazul infracțiunilor contra siguranței rutiere, există o terminologie specifică, ce cuprinde o definire a termenului „accident“, însă și această definiție, prin utilizarea termenului „eveniment“, face referire tot la o acțiune neintenționată. ... 87. În același sens este
DECIZIA nr. 188 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298922]
-
care survine pe neașteptate, astfel încât fapta inculpatului care îl provoacă cu intenție nu poate constitui situația premisă și realiza conținutul juridic al infracțiunii de părăsire a locului accidentului ori modificare sau ștergere a urmelor acestuia. Așa fiind, forma de vinovăție a intenției se poate reține numai atunci când autorul a urmărit producerea rezultatului, respectiv vătămarea sau decesul persoanei folosind vehiculul implicat în evenimentul rutier drept mijloc de realizare a acestuia. ... 92. În sensul acestei interpretări sunt și considerentele Deciziei nr.
DECIZIA nr. 188 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298922]
-
directă sau indirectă, pe de o parte, iar, pe de altă parte, producerea accidentului de circulație, care constituie situația premisă a infracțiunii prevăzute de art. 338 alin. (1) din Codul penal și care, întotdeauna, are loc din culpă sau fără vinovăție. ... 93. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală apreciază că forma de vinovăție a intenției (directe sau indirecte) este exclusă în cazul unei infracțiuni care se grefează pe prevederile art. 75 din O.U.G. nr. 195/2002, cum este
DECIZIA nr. 188 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298922]
-
care constituie situația premisă a infracțiunii prevăzute de art. 338 alin. (1) din Codul penal și care, întotdeauna, are loc din culpă sau fără vinovăție. ... 93. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală apreciază că forma de vinovăție a intenției (directe sau indirecte) este exclusă în cazul unei infracțiuni care se grefează pe prevederile art. 75 din O.U.G. nr. 195/2002, cum este și în cazul infracțiunii prevăzute de art. 338 din Codul penal, a cărei situație premisă presupune
DECIZIA nr. 188 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298922]
-
prevederile art. 75 din O.U.G. nr. 195/2002, cum este și în cazul infracțiunii prevăzute de art. 338 din Codul penal, a cărei situație premisă presupune un eveniment ce a avut ca rezultat vătămarea sau decesul unei persoane, această formă a vinovăției urmând a fi reținută numai atunci când autorul a urmărit producerea rezultatului, respectiv vătămarea sau decesul persoanei folosind vehiculul drept mijloc. ... 94. În consecință, potrivit legislației, „accidentul“ nu poate fi conceput ca o faptă intenționată, ci ca un eveniment întâmplător
DECIZIA nr. 188 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298922]
-
a urmărit producerea rezultatului, respectiv vătămarea sau decesul persoanei folosind vehiculul drept mijloc. ... 94. În consecință, potrivit legislației, „accidentul“ nu poate fi conceput ca o faptă intenționată, ci ca un eveniment întâmplător, determinat de fapta produsă din culpă sau fără vinovăție a uneia sau mai multor persoane și care întrunește caracteristicile prevăzute în art. 75 din O.U.G. nr. 195/2002. În acest context, acțiunea conducătorului unui vehicul care ucide sau încearcă să ucidă ori să producă o vătămare corporală, cu intenție, unei
DECIZIA nr. 188 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298922]
-
Codul penal nu este realizată. ... 95. Prin urmare, noțiunea de „accident“, în sensul art. 338 alin. (1) din Codul penal, prin raportare la art. 75 din O.U.G. nr. 195/2002, vizează accidentele de circulație, evenimente cauzate exclusiv din culpă sau fără vinovăție, fără a include faptele intenționate, deoarece în momentul în care o persoană urmărește sau acceptă producerea rezultatului prevăzut, acesta nu mai are caracter întâmplător, aleatoriu, neașteptat, pierzându-și trăsătura imprevizibilității. Forma de vinovăție a intenției se va putea reține numai
DECIZIA nr. 188 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298922]
-
evenimente cauzate exclusiv din culpă sau fără vinovăție, fără a include faptele intenționate, deoarece în momentul în care o persoană urmărește sau acceptă producerea rezultatului prevăzut, acesta nu mai are caracter întâmplător, aleatoriu, neașteptat, pierzându-și trăsătura imprevizibilității. Forma de vinovăție a intenției se va putea reține numai atunci când autorul a urmărit producerea rezultatului, respectiv vătămarea sau decesul persoanei, folosind vehiculul implicat în evenimentul rutier drept mijloc de realizare a acestuia. Față de cele ce preced, se impune admiterea sesizării
DECIZIA nr. 188 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298922]
-
noțiunea de „accident de circulație“ la care se referă prevederile art. 75 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, vizează exclusiv evenimentele rutiere produse din culpă sau fără vinovăție. Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală. Pronunțată în ședință publică astăzi, 19 mai 2025. PREȘEDINTELE SECȚIEI PENALE A ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
DECIZIA nr. 188 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298922]
-
paragraful 18, că, atunci când procurorul, judecătorul de cameră preliminară sau instanța instituie sechestrul asigurător, aceștia evaluează prejudiciul produs prin infracțiune, fiind necesar ca valoarea sechestrată să fie apropiată de cea a bunurilor care ar putea fi confiscate, după stabilirea vinovăției, dacă se apreciază că se impune această măsură. Astfel, măsura asigurătorie, indiferent de organul judiciar care o instituie, trebuie motivată, fiind necesar să se arate, în cuprinsul actului prin care se dispune - ordonanță sau încheiere -, îndeplinirea condițiilor legale privind necesitatea
DECIZIA nr. 24 din 28 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296761]
-
a normelor de comportare, în următoarea componență: – 1 președinte; ... – 2 membri; ... – 1 secretar; ... – 1 reprezentant al sindicatului. ... Articolul 56 Comisia de disciplină are în principal următoarele atribuții: a) stabilirea împrejurării în care a fost săvârșită fapta; ... b) analizarea gradului de vinovăție a salariatului, precum și consecințele abaterii disciplinare; ... c) verificarea eventualelor sancțiuni disciplinare suferite anterior de salariat; ... d) efectuarea cercetării disciplinare prealabile și înaintarea către directorul Institutului a propunerilor privind măsurile de sancționare a salariatului cercetat disciplinar. ... Secţiunea a 3-a
REGULAMENTUL din 17 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297806]
-
Consiliul Concurenței, ca autoritate publică administrativă în domeniu, care să fie confirmat în urma controlului judecătoresc, și cu toate că, potrivit art. 23 alin. (11) din Constituție, persoana este prezumată nevinovată până la intervenirea unei hotărâri judecătorești de dovedire a vinovăției sale. ... 6. Cu privire la sfera de aplicare a principiului constituțional al prezumției de nevinovăție, menționează că aceasta include și cazul răspunderii delictuale pentru fapte anticoncurențiale, după cum a reținut Curtea Constituțională prin Decizia nr. 738 din 20 noiembrie 2018
DECIZIA nr. 31 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299574]
-
atrage. Astfel, din perspectivă procesuală, respectarea prezumției de nevinovăție reprezintă o componentă esențială a dreptului la un proces echitabil, care implică asigurarea unui complex de garanții care să concure la evitarea riscului soluționării procesului prin prisma ideii preconcepute a existenței vinovăției persoanei acuzate. Pe plan social, prezumția de nevinovăție apără valori indispensabile ființei umane, precum demnitatea, imaginea, viața intimă familială și privată a persoanei cu privire la care se desfășoară o investigație de natură penală. ... 21. În jurisprudența sa, Curtea Europeană
DECIZIA nr. 31 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299574]
-
infracțiuni, precum și la integritatea și reputația operatorului economic, determinate prin raportare la circumstanțele faptei penale. Ca atare, în situația examinată cu acel prilej de Curtea Constituțională, autoritatea putea decide cu privire la aceste elemente de natură penală înainte ca vinovăția operatorului să fi fost stabilită de o instanță de judecată. ... 23. În pronunțarea deciziei menționate, Curtea Constituțională s-a bazat și pe cele statuate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la drepturile prevăzute de art. 47 și
DECIZIA nr. 31 din 30 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299574]
-
unei funcții publice pe viață, aplicată celor care au făcut parte din serviciile de informații după anul 1990, dar au încetat această activitate înainte de a dobândi calitatea de magistrat, este o sancțiune colectivă aplicată pe baza unei prezumții de vinovăție instituite față de o întreagă categorie profesională, contrară dispozițiilor art. 23 alin. (11) din Constituție. Susțin, totodată, că, prin împiedicarea participării la concursul pentru numirea în funcții de conducere, sine die, fără să fi comis o faptă ilicită, se îngrădește
DECIZIA nr. 203 din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299484]
-
apartenenței judecătorilor și procurorilor la serviciile de informații înainte de anul 1990, indiferent dacă au făcut sau nu au făcut poliție politică, este neconstituțional, întrucât „instituie premisele unei răspunderi morale și juridice colective, fără existența unei fapte infamante și fără vinovăție, încălcând astfel prevederile art. 1 alin. (3) din Constituție și principiul prezumției de onestitate, dedus din concepția legiuitorului constituant, care stă la baza art. 23 alin. (11) din Legea fundamentală. (...) În acest caz nu se mai cercetează dacă persoana verificată
DECIZIA nr. 203 din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299484]
-
serviciile de informații vizate aveau ca obiectiv represiunea împotriva adversarilor regimului comunist sau dacă serveau siguranței naționale. În felul acesta, legea creează premisele unei forme de răspundere morală și juridică colectivă, pentru simpla participare la activitatea serviciilor de informații, fără vinovăție și fără existența unei fapte de încălcare a drepturilor omului și a libertăților fundamentale. “ ... 20. Curtea reține că jurisprudența menționată în paragraful anterior pune în lumină aspecte esențiale, care au condus la constatarea neconstituționalității dispozițiilor art. 22^1 din Legea nr.
DECIZIA nr. 203 din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299484]
-
individuală și se întemeiază numai pe fapte juridice și acte juridice săvârșite de o persoană, iar nu pe prezumții; (ii) dispozițiile legale sunt excesive în raport cu scopul legitim urmărit, deoarece nu permit individualizarea măsurii; se instituie o prezumție de vinovăție și o adevărată sancțiune colectivă, bazată pe o formă de răspundere colectivă și pe o culpabilizare generică, globală, făcută pe criterii politice, ceea ce contravine principiilor statului de drept, ale ordinii de drept și prezumției de nevinovăție instituite prin art.
DECIZIA nr. 203 din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299484]
-
prin acestea s-a urmărit un scop legitim. Așadar, Curtea reține că, prin deciziile nr. 51 din 31 martie 2008 și nr. 820 din 7 iunie 2010, precitate, a sancționat acte normative ale căror soluții legislative instituiau o prezumție de vinovăție și o sancțiune colectivă, bazată pe o formă de răspundere colectivă și pe o culpabilizare generică, globală, a persoanelor care au avut calitatea de lucrător operativ ori acoperit al organelor de securitate în perioada 1945-1989, inclusiv prin împiedicarea accesului la
DECIZIA nr. 203 din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299484]
-
în Dosarul nr. 1.733/107/2018, Curtea de Apel Alba Iulia - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 386 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Valer Stancu într-o cauză având ca obiect stabilirea vinovăției autorului excepției sub aspectul comiterii infracțiunii de omor. ... 6. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că, prin Decizia nr. 250 din 16 aprilie 2019, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.
DECIZIA nr. 662 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299744]
-
sarcina inculpatului nu este soluționată latura penală a cauzei, în ansamblul său, ci se dispune doar cu privire la un element al acesteia. Astfel, prin încheiere prevăzută la art. 386 alin. (1) din Codul de procedură penală nu se stabilește vinovăția inculpatului pentru comiterea respectivei fapte, acesta nefiind, de plano, condamnat cu reținerea noii încadrări juridice. Dimpotrivă, prin pronunțarea unei astfel de încheieri se stabilește, cu caracter nedefinitiv, doar un aspect din ansamblul elementelor a căror stabilire se impune pentru soluționarea
DECIZIA nr. 662 din 3 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299744]
-
considerare a cauzelor de reducere sau de majorare a pedepsei), fiind fără relevanță dispoziția referitoare la sancționarea tentativei. “ ... ... VI. Dispoziții legale incidente Codul penal Articolul 15 Trăsăturile esențiale ale infracțiunii (1) Infracțiunea este fapta prevăzută de legea penală, săvârșită cu vinovăție, nejustificată și imputabilă persoanei care a săvârșit-o. (2) Infracțiunea este singurul temei al răspunderii penale. Articolul 32 Tentativa (1) Tentativa constă în punerea în executare a intenției de a săvârși infracțiunea, executare care a fost însă întreruptă sau nu
DECIZIA nr. 187 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299178]