KorAP: Find »[drukola/base=viol & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...57 58 59 ...140 >

3,491 matches

Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479

1. Ponderea medie a persoanelor condamnate pentru delicte contra persoanei în funcție de sex, în perioada 1990-2000 Tipul de delict Bărbați (%) Femei (%) Omor 93,0 7,0 Loviri cauzatoare de moarte 96,7 3,3 Vătămare corporală gravă 96,4 3,6 Viol 99,8 0,2 Tâlhărie 96,4 3,6 Sursa: Studiu criminologic privind starea criminalității în perioada 1989-2000, Biroul de Criminologie al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, București, 2000, p. 110. Rezultă că bărbații dețin ponderea covârșitoare

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
55 ani (%) Omor 4,6 8,0 41,1 34,6 11,7 Loviri cauzatoare de moarte 4,2 9,2 50,6 29,8 6,1 Vătămare corporală gravă 5,0 9,1 42,9 28,6 8,2 Viol 13,0 23,7 49,8 11,5 1,0 Tâlhărie 18,0 19,0 48,8 13,3 0,9 Sursa: Studiu criminologic privind starea criminalității în perioada 1989-2000, Biroul de Criminologie al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
50%, persoanele condamnate pentru delicte comise cu violență contra persoanei aparțin grupei de vârstă tânără (21-34 ani) care, din cauza unor dificultăți de adaptare socială, a lipsei de cultură și educație și a influenței nefaste a anturajului, comit cu precădere tâlhării, violuri, loviri cauzatoare de moarte, fiind condamnate la ani grei de detenție și cu șanse destul de reduse de resocializare și reinserție socială. Deși, în ansamblul acestor tipuri de delicte, minorii nu dețin ponderi semnificative, ei sunt implicați mai mult în comiterea

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
cauzatoare de moarte, fiind condamnate la ani grei de detenție și cu șanse destul de reduse de resocializare și reinserție socială. Deși, în ansamblul acestor tipuri de delicte, minorii nu dețin ponderi semnificative, ei sunt implicați mai mult în comiterea unor violuri și tâlhării. c) Mediul de rezidență Din perspectiva acestui indicator, rezultă o serie de diferențieri semnificative în privința numărului și a ponderii persoanelor condamnate pentru delicte contra persoanei (vezi tabelul 3). Tabelul 3. Ponderea medie a persoanelor condamnate pentru delicte contra

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
condamnate pentru delicte contra persoanei în funcție de mediul de rezidență, în perioada 1990-2000 Tipul de delict Mediul de rezidență Urban (%) Rural (%) Omor 38,8 61,2 Loviri cauzatoare de moarte 42,3 57,7 Vătămare corporală gravă 40,0 60,0 Viol 45,0 55,0 Tâlhărie 51,4 48,6 Sursa: Studiu criminologic privind starea criminalității în perioada 1989-2000, Biroul de Criminologie al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, București, 2000, p. 110. Se poate observa că, în afara tâlhăriilor

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
Sursa: Studiu criminologic privind starea criminalității în perioada 1989-2000, Biroul de Criminologie al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, București, 2000, p. 110. Se poate observa că, în afara tâlhăriilor, ponderea persoanelor domiciliate în mediul rural, condamnate pentru omor, viol, vătămări corporale grave și loviri cauzatoare de moarte este superioară celei deținute de persoanele rezidente în mediul urban, înregistrându-se, în medie, 55-60% delicte comise cu violență în mediul rural și doar 40-45% în mediul urban. Această distribuție relevă faptul

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
victimelor delictelor cu violență în totalul victimelor delictelor săvârșite în perioada 2002-2004 Sursa: Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității - ICPC, București. Numărul victimelor delictelor comise cu violență (omor, tentativă de omor, lovituri cauzatoare de moarte, loviri și violențe, vătămări corporale, viol, tâlhării etc.) a cunoscut o creștere continuă în perioada analizată, pe fondul creșterii anuale a numărului de victime, în general, astfel încât ponderea acestora în ansamblul victimelor înregistrate să ajungă la aproximativ 13%. Din punctul de vedere al vulnerabilității victimale, majoritatea

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
violență în funcție de mediul de rezidență, în perioada 2002-2004 Sursa: Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității, București. Dacă avem în vedere tipul sau natura delictelor comise cu violență, într-o proporție covârșitoare de 70%, victimele au fost consecința delictelor de omor, viol, vătămări corporale simple și grave, tâlhării (vezi figura 4). EMBED MSGraph.Chart.8 \s Figura 4. Dinamica victimelor delictelor comise cu violență în funcție de tipul (natura) delictului, în perioada 2002-2004 Sursa: Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității, București. Ca pondere, pe

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității, București. Ca pondere, pe primul loc se situează victimele ce au avut de suferit vătămări corporale simple și grave (35,6%), urmate de cele care au fost ținta unor acte de tâlhărie (20,7%), viol (9,7%) și omor (4,6%). Mult mai semnificativă este analiza dinamicii victimelor diverselor delicte comise cu violență în funcție de natura acestora și sexul victimei, fapt ce relevă că bărbații sunt ținta predilectă a omorurilor, lovirilor cauzatoare de moarte, vătămărilor corporale

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
victimelor diverselor delicte comise cu violență în funcție de natura acestora și sexul victimei, fapt ce relevă că bărbații sunt ținta predilectă a omorurilor, lovirilor cauzatoare de moarte, vătămărilor corporale simple și grave și tâlhăriilor, în timp ce femeile devin mai ales victime ale violurilor (vezi figura 5). EMBED MSGraph.Chart.8 \s Figura 5. Dinamica victimelor delictelor comise cu violență în funcție de natura delictului și sexul victimei, în perioada 2002-2004 Sursa: Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității, București. Astfel, în cazul delictelor de omor, bărbații

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
reprezintă doar 37,2%. De asemenea, bărbații dețin ponderea în totalul victimelor datorate unor vătămări corporale simple și grave (83,2%), având ponderi superioare și în cazul tâlhăriilor (58,9%); în schimb, femeile sunt într-o proporție de 90% victimele violurilor. În mod surprinzător, dinamica victimelor delictelor comise cu violență în funcție de natura delictului și mediul de locuire al victimei relevă că o mare parte dintre victime își aveau rezidența în mediul rural, considerat, de regulă, mai puțin „criminogen” și, implicit, „victimogen

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
victimelor delictelor comise cu violență în funcție de natura delictului și mediul de rezidență, în perioada 2002-2004 Sursa: Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității, București. Mediul rural deține ponderi superioare celui urban în privința victimelor delictelor de omor (65,7%, față de 34,3%), viol (61,1%, față de 38,9%) și vătămări corporale (58,2%, față de 41,8%), în timp ce mediul urban deține ponderea covârșitoare în privința numărului de victime ale unor acte de tâlhărie (74,0%, față de numai 26% în rural). Un indicator relevant care caracterizează

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
intrafamilial în funcție de natura sau tipul delictului, care relevă că, într-o proporție covârșitoare de 92%, marea majoritate a victimelor au fost consecința unor omoruri, tentative de omor sau loviri cauzatoare de moarte, loviri, vătămări corporale și mai puțin a unor violuri, tâlhării etc. (vezi figura 11). EMBED MSGraph.Chart.8 \s Figura 11. Dinamica victimelor delictelor comise cu violență în mediul intrafamilial în funcție de tipul delictului, în perioada 2002-2004 Sursa: Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității, București. Pe tipuri de delicte, ponderea

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
perioada 2002-2004 Sursa: Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității, București. Mai relevantă este analiza dinamicii minorilor victime ale delictelor comise cu violență în funcție de natura delictului comis, care atestă faptul că aceștia au fost ținta, în primul rând, a unor tâlhăriilor, violurilor, vătămărilor corporale simple și grave, lovirilor și violențelor și mai puțin a omorurilor și tentativelor de omor sau lovirilor cauzatoare de moarte (vezi figura 17). EMBED MSGraph.Chart.8 \s Figura 17. Ponderea minorilor victime ale delictelor comise cu violență

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
minorilor victime ale delictelor comise cu violență în funcție de natura delictului comis, în perioada 2002-2004 Sursa: Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității, București Peste o treime dintre minori au fost victime ale tâlhăriilor, în timp ce aproximativ o pătrime au fost victime ale violurilor. De asemenea, aproximativ o treime dintre minori au devenit victime în urma unor loviri și vătămări corporale simple și grave (12% în acte de lovire și 19% în vătămări corporale), fiind mai puțin implicați ca victime în omoruri (1,9% dintre

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
pondere se ridică la 1,6% din total. Pe categorii de vârstă, minorii sub 14 ani au fost victime în proporție de 55,4% în urma delictelor de omor, în timp ce minorii între 14-17 ani constituie majoritatea victimelor în cazul delictelor de viol (72%), tâlhărie (81,8%), loviri (79,5%), tentative de omor și loviri cauzatoare de moarte (74%) (figura 18). EMBED MSGraph.Chart.8 \s Figura 18. Ponderea minorilor victime ale delictelor comise cu violență în funcție de natura delictului comis și vârsta minorilor

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
victimală, comparativ cu ponderea de 42,6% deținută de minorii între 14-17 ani. Analiza dinamicii minorilor victime ale delictelor comise cu violență în mediul familial în funcție de natura delictului relevă faptul că această categorie de victime este „ținta” principală a delictelor violurilor, lovirilor și altor violențe, omorurilor și vătămărilor corporale simple și grave (vezi figura 21). EMBED MSGraph.Chart.8 \s Figura 21. Dinamica minorilor victime ale delictelor violente comise în mediul familial în funcție de natura delictului, în perioada 2002-2004 Sursa: Institutul pentru

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
și în care sunt implicați, în primul rând, părinții acestora (sau unul dintre părinți), precum și alte rude apropiate. Aceeași categorie de minori devine principala victimă, în proporție de 55%, în delictele de lovire și alte violențe, precum și în cele de viol (46% dintre victime), ceea ce atestă încă o dată vulnerabilitatea lor victimală ridicată, în comparație cu categoria minorilor aflați între 14-17 ani, victime predilecte ale violențelor din afara familiei. Toate aceste date statistice relevă că mult mai grave decât abuzul și maltratarea fizică propriu-zisă a

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
abuzul de alcool. În cantități mari acesta creează dependență, reduce controlul asupra propriului corp și favorizează comportamente agresive, violente etc. Aceste efecte negative ale abuzului de alcool, ce stau adesea la originea accidentelor rutiere, a agresiunilor fizice de diverse tipuri, violurilor, relațiilor sexuale neprotejate (Macionis, 2005), au condus la măsuri de interzicere a consumului de alcool în diverse țări și perioade ale istoriei; cele mai cunoscute exemple de prohibiție sunt presupusa tăiere a viilor, din secolul I î.Hr., menționată de Strabon

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
în cadrul comunității (violența socială). Ambele sunt reprezentate prin obstacole în exercitarea drepturilor fundamentale, care parte din însăși structura societății și reproduc diferențe, inegalități, raporturi de putere ce antrenează și legitimează inegalitatea. J.C. Chesnais (1981) împarte violența în violență fizică (crime, violuri, bătăi, furturi etc.), economică (distrugeri, degradări de bunuri) și morală (dominare, raport de autoritate). Violența instituțională Violența instituțională este generată de toate interdicțiile pe care le instituie omul. Ea este reprezentată de legea însăși. Legătura dintre lege și etică este

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
tânărul. De asemenea, dacă asistentul/pedagogul social cunoaște cauzele ce duc la violență, poate interveni și asupra factorilor cauzatori, făcând în felul acesta și o muncă de prevenție. Copiii care cresc într-un mediu unde certurile, bataia, teroarea, abuzul sexual, violul și uneori crima sunt parte a relației nu reușesc să descopere sensul real al dragostei și intimității. Cercetarea făcută de Brazelton și Greenspan în 2001 (apud Ferréol, Neculau, 2003) identifică nevoile copilului pentru o dezvoltare normală. Aceste nevoi sunt: nevoia

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
Până în 2002, în România, cadrele legislative menite să preîntâmpine sau să soluționeze situațiile de abuz asupra copilului au fost insuficient abordate de actorii politici. De fapt, ,,abuzul” nici nu era inclus în legislația penală decât sub aspectul infracțiunilor de incest, viol, corupție, seducție etc. Legislația românească privind protecția copilului nu a surprins definirea în termeni concreți a conceptelor de abuz, exploatare și neglijare a copilului, așa cum sunt operaționalizați în documentele ONU și în cele ale Comunității Europene. De cele mai multe ori s-

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
11) și (21) și art. 181 alin. (11) din Codul penal, ale infracțiunii de vătămare corporală gravă, prevăzută la art. 182 din Codul penal, ale infracțiunilor intenționate care au avut ca urmare vătămarea corporală gravă a victimei, ale infracțiunilor de viol, act sexual cu un minor, perversiune sexuală și corupție sexuală, prevăzute la art. 197, 198, art. 201, alin. (2-5), și la art. 202 din Codul penal, ale infracțiunii de rele tratamente aplicate minorului, prevăzută la art. 306 din Codul penal

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
și omor deosebit de grav, prevăzute la art. 174-176 din Codul penal, o infracțiune de vătămare corporală gravă, prevăzută la art. 182 din Codul penal, o infracțiune intenționată care a avut ca urmare vătămarea corporală gravă a victimei, o infracțiune de viol, act sexual cu un minor și perversiune sexuală, prevăzute la art. 197, 198 și art. 201 alin. (2-5) din Codul penal; b) soțul, copiii și persoanele aflate în întreținerea persoanelor decedate prin săvârșirea infracțiunilor de omor, omor calificat și omor

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
și omor deosebit de grav, prevăzute la art. 174-176 din Codul penal, o infracțiune de vătămare corporală gravă, prevăzută la art. 182 din Codul penal, o infracțiune intenționată care a avut ca urmare vătămarea corporală gravă a victimei, o infracțiune de viol, act sexual cu un minor și perversiune sexuală, prevăzute la art. 197, 198 și art. 201, alin. (2-5) din Codul penal; b) soțul, copiii și persoanele aflate în întreținerea persoanelor decedate prin săvârșirea infracțiunilor de omor, omor calificat și omor

Revista de asistență socială (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]