14,944 matches
-
din 27 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009). Or, în speța de față este vorba de aplicarea prevederilor legii privind procedura insolvenței și/sau ale Codului de procedură civilă, iar, în virtutea rolului constituțional al instanțelor de judecată, revine acestora competența de a stabili anumite chestiuni de fapt aplicabile speței în funcție de contextul legislativ și de probatoriul administrat. ... 18. Prin urmare, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curte
DECIZIA nr. 240 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258474]
-
alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, „se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“, Parlamentul fiind unica autoritate legiuitoare, în virtutea art. 61 alin. (1) din Constituție. ... 15. În acest context, Curtea învederează că stabilirea standardelor de integritate constituie o chestiune de oportunitate care intră în marja de apreciere a legiuitorului, desigur, cu respectarea prevederilor constituționale care deja instituie asemenea incompatibilități
DECIZIA nr. 185 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258506]
-
de către persoanele care îndeplinesc anumite cerințe de competență profesională și probitate morală corespunzătoare acestora (Decizia nr. 104 din 6 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 29 mai 2018, paragraful 65). Astfel, în virtutea prerogativelor sale constituționale, prin Legea nr. 87/2017, legiuitorul a stabilit în mod concret că funcția de primar și viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului București, președinte și vicepreședinte al consiliului județean este incompatibilă cu „exercitarea“ funcțiilor sau calităților prevăzute
DECIZIA nr. 185 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258506]
-
din 27 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009). Or, în speța de față este vorba de aplicarea Legii nr. 161/2003 într-o procedură de verificare a unor incompatibilități, iar, în virtutea rolului constituțional al instanțelor de judecată, revine acestora competența de a stabili anumite chestiuni de fapt aplicabile speței în funcție de contextul legislativ și de probatoriul administrat. ... 17. Astfel, referitor la aspectele de fapt ale situației juridice a autorului excepției
DECIZIA nr. 185 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258506]
-
nu îl vizează pe autorul excepției. ... 10. În plus, prevederile criticate exprimă o opțiune a legiuitorului, Curtea Constituțională statuând, în mod constant, că drepturile salariale ale personalului autorităților și instituțiilor publice, inclusiv drepturile suplimentare, sunt stabilite prin lege; or, în virtutea acestei atribuții, legiuitorul poate, în funcție de modificarea resurselor bugetare, să intervină asupra criteriilor de acordare și a cuantumurilor valorice ale unor drepturi, să anuleze ori să suspende vremelnic acordarea unora dintre drepturile prevăzute. ... 11. În sfârșit, art. 53 din
DECIZIA nr. 321 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258498]
-
condus la căderea regimului comunist și la instaurarea democrației, este incontestabil, acesta nu constituie totuși, potrivit Constituției, o obligație de reglementare a statului în acest sens, neputându-se vorbi astfel de existența unui drept fundamental la obținerea unor indemnizații, în virtutea calității de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite în cadrul Revoluției Române din Decembrie 1989. ... 26. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând actele de sesizare
DECIZIA nr. 317 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257939]
-
neconstituționalitate. ... 33. Astfel, cu privire la criticile de neconstituționalitate extrinsecă referitoare la încălcarea dispozițiilor art. 115 alin. (1) și (4) din Constituție, Curtea a statuat că, pe lângă monopolul legislativ al Parlamentului, Constituția, în art. 115, consacră delegarea legislativă, în virtutea căreia Guvernul poate emite ordonanțe simple [art. 115 alin. (1)-(3)] sau ordonanțe de urgență [art. 115 alin. (4)-(6)]. Astfel, transferul unor atribuții legislative către autoritatea executivă se realizează printr-un act de voință al Parlamentului ori pe cale
DECIZIA nr. 317 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257939]
-
justifică prin necesitatea și urgența reglementării acestei situații care, datorită circumstanțelor sale, impune adoptarea de soluții imediate în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public. Pe lângă monopolul legislativ al Parlamentului, Constituția, în art. 115, consacră delegarea legislativă, în virtutea căreia Guvernul poate emite ordonanțe simple [art. 115 alin. (1)-(3)] sau ordonanțe de urgență [art. 115 alin. (4)-(6)]. Astfel, transferul unor atribuții legislative către autoritatea executivă se realizează printr-un act de voință al Parlamentului ori pe cale
DECIZIA nr. 203 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258296]
-
prin Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și prin alte acte normative conținând dispoziții în această materie, în baza instrumentelor juridice internaționale la care România este parte sau în virtutea curtoaziei internaționale, sub garanția reciprocității, în calitate de autoritate centrală română în domeniul cooperării judiciare internaționale în materie penală; ... b) asigură ducerea la îndeplinire a atribuțiilor conferite ministerului prin Legea nr. 302/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și
REGULAMENT din 6 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255536]
-
ministerului prin Legea nr. 189/2003 privind asistența judiciară internațională în materie civilă și comercială, republicată, precum și prin alte acte normative conținând dispoziții în această materie, în baza instrumentelor de drept internațional privat la care România este parte sau în virtutea curtoaziei internaționale, sub garanția reciprocității, în calitate de autoritate centrală română în domeniul cooperării judiciare internaționale în materie civilă și comercială; ... b) asigură ducerea la îndeplinire a atribuțiilor conferite ministerului prin Legea nr. 189/2003, republicată, precum și prin alte acte
REGULAMENT din 6 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255536]
-
omului și a libertăților fundamentale, rezultate în urma aplicării legilor de restituire (paragraful 129). În aceeași cauză, instanța de contencios al drepturilor omului a statuat (paragraful 128), de asemenea, că măsurile de amenajare a plății creanțelor datorate de stat în virtutea deciziilor judecătorești definitive - cum ar fi eșalonarea plății acestora -, măsuri luate pentru apărarea echilibrului bugetar între cheltuielile și încasările publice, urmăreau un scop de utilitate publică și realizarea unui just echilibru între diferitele interese aflate în joc, prin respectarea mecanismului
DECIZIA nr. 244 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258338]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 17 decembrie 1996). Altfel spus, raportat la prezenta cauză, inegalitatea de tratament juridic nu reprezintă un viciu de neconstituționalitate, fiind rezultatul unor regimuri juridice diferite, aplicate succesiv în timp, incidente în virtutea principiului tempus regit actum (a se vedea, în acest sens, și Decizia nr. 662 din 15 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 885 din 26 noiembrie 2015, paragraful 19). Mai mult, în jurisprudența sa, Curtea
DECIZIA nr. 244 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258338]
-
instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt cele prevăzute numai prin lege, iar, în conformitate cu prevederile art. 129 din Legea fundamentală, împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii. Astfel, în virtutea acestei învestiri constituționale, legiuitorul are competența de a adopta reglementări cu caracter general sau special, derogatoriu, cu aplicabilitate la anumite situații, în mod egal, pentru toți cei interesați în exercitarea drepturilor constituționale și legale, context în care, în dinamica legislativă
DECIZIA nr. 221 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257938]
-
a) și b) și/sau a condițiilor de formă ale notificării de dare în plată, prevăzute de dispozițiile art. 5 alin. (1) și (2) din Legea nr. 77/2016 poate fi constatată de către executorul judecătoresc în procedura de executare silită, în virtutea rolului său activ?; ... 3. Instanța de executare, învestită cu o contestație la executare prin care se critică neîndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 4 alin. (1) lit. a) și b) și/sau a condițiilor de formă ale notificării de dare în plată
DECIZIA nr. 42 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259387]
-
a) și b) și/sau a condițiilor de formă ale notificării dării în plată, prevăzute de dispozițiile art. 5 alin. (1) și (2) din Legea nr. 77/2016, nu poate fi constatată de către executorul judecătoresc în procedura de executare silită, în virtutea rolului său activ, întrucât Legea nr. 77/2016 prevede o altă procedură de contestare de către creditor a notificării primite, care trebuie urmată cu strictețe. Astfel, conform art. 7 alin. (1) și (2), în termen de 10 zile de la data
DECIZIA nr. 42 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259387]
-
a) și b) și/sau a condițiilor de formă ale notificării de dare în plată, prevăzute de dispozițiile art. 5 alin. (1) și (2) din Legea nr. 77/2016 poate fi constatată de către executorul judecătoresc în procedura de executare silită, în virtutea rolului său activ?; ... 3. Instanța de executare, învestită cu o contestație la executare prin care se critică neîndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 4 alin. (1) lit. a) și b) și/sau a condițiilor de formă ale notificării de dare în plată
DECIZIA nr. 42 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259387]
-
îndeplinirea anumitor condiții stabilite prin normele legale de către legiuitor. Prin urmare, în ceea ce privește aspectele referitoare la persoanele ce intră sub incidența Legii nr. 94/1992, în general, precum și la cele care beneficiază de pensia de serviciu în virtutea acestei legi, Curtea a reținut că acestea sunt chestiuni ce țin de îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege în decursul timpului, fiecare având particularitatea sa, iar interpretarea și aplicarea acestor norme în spețe concrete sunt de competența celor îndrituiți cu verificarea
DECIZIA nr. 43 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252744]
-
a fi considerate norme interpuse în cadrul constituțional, similar cu normele de drept europene. Se arată că, prin Decizia nr. 390 din 8 iunie 2021, Curtea Constituțională și-a menținut jurisprudența anterioară și a constatat că singurul act care, în virtutea caracterului său obligatoriu, ar fi putut constitui normă interpusă controlului de constituționalitate realizat prin raportare la art. 148 din Constituție - Decizia Comisiei Europene 2006/928/CE -, prin dispozițiile și obiectivele pe care le impune, nu are relevanță constituțională, întrucât nu complinește o
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
jurisprudența sa, în mod constant, că instituirea regulilor de desfășurare a procesului, deci și competența funcțională, după materie și după calitatea persoanei, a instanțelor judecătorești constituie atributul exclusiv al legiuitorului (Decizia nr. 773 din 28 noiembrie 2017, paragraful 17). În virtutea dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 126 alin. (2), este competența legiuitorului de a adopta normele privind competența instanțelor de judecată, aceste reguli fiind aplicabile și în cazul parchetelor care funcționează pe lângă instanțele de judecată. ... 32. În acord cu recomandările
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
întrucât norma, în ansamblul său, a fost adoptată în scopul maximizării veniturilor la bugetul de stat, iar nu pentru îndeplinirea obiectivului pe care îl afirmă restricțiile privind jocurile de noroc. Se conchide că, în ipoteza invocată în prezenta cauză, în virtutea autonomiei procedurale, statul ar trebui să poată pronunța o soluție de achitare, însă interpretarea dată în prezent dispozițiilor art. 16 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală nu este una care să permită valorificarea cauzei de neconformitate analizate
DECIZIA nr. 811 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252800]
-
raporturilor juridice. S-a arătat, prin aceeași jurisprudență, că o hotărâre judecătorească, deși definitivă și irevocabilă, nu poate fi considerată legală atât timp cât se întemeiază pe un act normativ contrar prevederilor dreptului Uniunii Europene, acestea din urmă beneficiind, în virtutea art. 148 alin. (2) din Constituție, de aplicare prioritară față de dispozițiile contrare din legile interne. Curtea a reținut, totodată, că principiul stabilității raporturilor juridice nu poate implica promovarea unui drept prin intermediul unei ilegalități (a se vedea în acest
DECIZIA nr. 811 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252800]
-
cu caracter normativ cu putere de lege, s-a pronunțat printr-o jurisprudență vastă în care a statuat că prevederile art. 61 alin. (1) teza a doua din Constituție conferă Parlamentului calitatea de unică autoritate legiuitoare a țării, iar, în virtutea acestui monopol legislativ, Parlamentul este singura autoritate publică ce adoptă legi. În sistemul constituțional român, regula este aceea că Guvernul nu dispune de dreptul de reglementare primară a relațiilor sociale, ci doar de dreptul de a adopta legislația secundară. Cu
DECIZIA nr. 844 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252656]
-
ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție, drepturile electorale și nu poate viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietatea publică. Astfel, pe lângă monopolul legislativ al Parlamentului, Constituția, în art. 115, consacră delegarea legislativă, în virtutea căreia Guvernul poate emite ordonanțe simple [art. 115 alin. (1)-(3)] sau ordonanțe de urgență [art. 115 alin. (4)-(6)]. Astfel, transferul unor atribuții legislative către autoritatea executivă se realizează printr-un act de voință al Parlamentului ori pe cale
DECIZIA nr. 844 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252656]
-
competență. Mai mult, interpretarea literală și cea sistematică a dispozițiilor privitoare la procedura legală asociată malpraxisului trimit, după cum s-a arătat mai sus, la concluzia că, în ce privește competența materială, judecătoria este înzestrată cu plenitudine de competență, în virtutea faptului că prevederile art. 687 din Codul de procedură civilă au caracter de norme speciale în materie de competență. Or, este de principiu că în relația normă generală (de drept comun) - normă specială, aceasta din urmă beneficiază de preeminență în
DECIZIA nr. 5 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253108]
-
politice din Parlament, ulterioare constituirii Senatului. Autorii arată că, în esență, prin principiul configurației politice a Camerelor Parlamentului se înțelege compunerea acestora rezultată din alegeri, pe baza proporției pe care grupurile parlamentare o dețin în totalul membrilor Camerei respective. În virtutea configurației politice izvorâte din voința corpului electoral se desemnează atât președintele Senatului, cât și președintele Camerei Deputaților. Sintagma utilizată de art. 64 din Constituție, și anume „configurația politică a fiecărei Camere“, vizează numai ipoteza pe care o are în vedere
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]