3,745 matches
-
Totuși, multe fragmente, mai ales cele cu valoare concluzivă într-un poem, anunțau un autor capabil să se individualizeze printr-un timbru aparte. La el expresionismul exaltării, al cântecului de izbândă coexistă cu simbolismul stărilor crepusculare. Poezia e plină de vitalitate, iar bucuria de a trăi în armonie cu toate elementele ce compun lumea pare imposibil de zdruncinat. Titlul primei cărți, Tălmăciri din mine, vorbește despre sinceritatea absolută, despre fervoarea celui care vrea să ia viața în piept. În poeme precum
PETCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288767_a_290096]
-
Mihai Ralea suspectează pe semnatarii mistici și frenetici de „rasputinism”, „nechezat de literaturism excesiv”, „revanșă absurdă a pitecantropului refulat de dogme religioase” („Viața românească”, 1928). Cu aceeași ocazie, Șerban Cioculescu inventează termenul „trăirism” pentru a marca, în deriziune, excesul de vitalitate și deficitul de substanță intelectuală din manifestul tinerilor. În Germania misticul P. descoperă dialectica hegeliană și materialismul dialectic, punând de aici înainte inconformismul lui moral și social pe alte baze. În această perioadă numele îi apare în revistele de stânga
PANDREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
neîmpliniri și năzuințe vagi. Prin celelalte prezențe, caricate, se ridiculizează pretențiile unor femei care se amăgesc sau doar își ascund instinctele sub un derizoriu văl romanțios. Versurile din placheta Primăvară pustie (1945) înregistrează neîmpăcarea legată de conștiința unui preaplin de vitalitate și trăire sufletească, resimțit ca povară: „Aș vrea să mă dezbar de harurile mele/ Ca de niște podoabe grele”. O efervescență lipsită de finalitate („sunt buimacă de tinerețe, de avânt”) susține și gândul morții: „Ia-mă, Doamne,/ Și așază-mă
PERETZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288758_a_290087]
-
Derjavin, Byron, Pușkin, Adam Mickewicz ș.a.). P. a promovat românismul în Bugeac, publicând și lucrări istorice și politice pe această temă. SCRIERI: Gânduri revărsate, Bolgrad, 1936; Iubirea de țară și de Rege, Bolgrad, 1939; Bugeacul. Entitatea lui românească, București, 1941; Vitalitatea, biruința și podoaba neamului românesc. Profesorul Nicolae Iorga, titanicul savant român, București, 1941. Ediții: Antologia Bugeacului, Bolgrad, 1938. Repere bibliografice: Predescu, Encicl., 653; Scarlat Preajbă, Scurt istoric al regiunii și revistei „Bugeacul”, „Bugeacul”, 1941, 66-68; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 102-103
PETRESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288783_a_290112]
-
dezastrul în tăcere, lucidă totuși cu privire la inexistența șanselor de supraviețuire. Dar tragicul nu beneficiază de nici o măreție, el se îneacă în grotesc, căci tragedia nu este aici ratarea individuală, cât moartea fără glorie a unei lumi întregi, epuizată, fără resursele vitalității, trăind doar în virtutea unei pure inerții istorice, ajunsă și aceasta la finalitatea sa inevitabilă. Grotescul copleșește destinul sau, mai bine zis, declinul tragic, prin arivismul altei lumi, mai întreprinzătoare, care accentuează cu prezența ei spărturile ori cel puțin fisurile interne
PAPADAT-BENGESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
fi încadrat și într-un ciclu de obiceiuri cu caracter agrar, căci în ziua de Anul Nou după el urmează semănatul și obiceiul cununii la seceriș. Dintre toate formele colindei, p. se dovedește a fi cel mai rezistent, datorându-și vitalitatea conținutului său laic, marii adaptabilități la situații și funcției educative a satirei. Surse: V. Alecsandri, Poezii populare ale românilor, București, 1866; Teodor T. Burada, O călătorie în Dobrogea, Iași, 1880; G. Dem. Teodorescu, Poezii populare române, București, 1885; Gr. G.
PLUGUSOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288856_a_290185]
-
1; Z. Ornea, Editarea clasicilor, CNT, 1985, 2; Valeriu Râpeanu, O nouă generație se ivi”, RL, 1985, 3; Mircea Anghelescu, „Poezii nouă” de acum două veacuri, L, 1994, 1; Teodor Vârgolici, „Texte uitate - texte regăsite”, ALA, 2003, 658; Cornelia Ștefănescu, Vitalitatea textelor vechi, RL, 2003, 45. Al.S.
NESTORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288426_a_289755]
-
odată cu descoperirea Occidentului, așadar după 1800. Tot ce a fost înainte cade sub semnul „culturii minore”, însemnând provizorat, absența unor creații estetice. E de precizat însă că ideea sincronismului funcționează ca un principiu de evaluare pozitivă, istoricul literar descoperind tocmai vitalitatea mai puțin obișnuită a unei literaturi care a avut, aproape nesperat, „instinctul” sincronizării cu marile literaturi europene. Metodologic, Istoria... nu pune probleme deosebite. Materia e organizată cronologic și compartimentată destul de convențional, tradițional adică, pe epoci, în cadrul acestora scriitorilor consacrându-li
NEGOIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288404_a_289733]
-
cuprinsă în titlu. Încheindu-se astfel, romanul dă expresie metaforică sensului ce îl străbate. Căile pe care oamenii pornesc spre a se realiza în viață duc aproape toate în prăpastie, ieșirea din impas nu se întrezărește, însă potențialul lor de vitalitate este inepuizabil. Îngerul a strigat devine o carte a vieții explozive, eroii par crescuți direct din pământ, țâșniți din lutul negru, mustos, din smârcul bălților. În substanța lui cea mai adâncă Îngerul a strigat e un poem tribal; spațiul lui
NEAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
În acest celest cimitir care este biblioteca”, în vreme ce Vara pierdută adună multe dintre textele anterioare, fără a aduce un reviriment al lirismului, dimpotrivă, uzând mai mult formule deja încercate, devenite manieră. În pofida unor momente inegale, lirica semnată de N. respiră vitalitate, într-un discurs cu amprentă personală, nuanțat și fastuos. SCRIERI: Cuvintele, frumoase flori, București, 1972; Biciul albastru, Cluj-Napoca, 1974; Inorogul alb, București, 1976; Mai mult pasăre decât înger, București, 1978; Boala crinilor, București, 1980; Obiectele verii, București, 1980; Existența poetului
NICOARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288432_a_289761]
-
la masa de piatră/ Noduroși uriași./ În bărbile lor/ stătea ghemuită fata laponă/ legănând urșii albi pe un picior/ încălzind boturi de ren cu o mână”. Izvorâtă din „ultima Thule” și ancorând într-o „reîntrupare a Walhallei”, această sagă a vitalității dezlănțuite („Când am pornit spre tine eram vis, / ochi de jivină, cearcăn de abis, / pământ și mare, piatră și scânteie, / cascadă de luceferi răzvrătiți”) cunoaște stadiul ultim în luminiscența eterată a ființei incendiate de ardoare. Alt registru în care N.
NERSESIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288424_a_289753]
-
analiză sociologico-epistemologică a sociologiei românești În perioada comunistă: 1944-1989 / Sanda Golopenția Romanian sociologists in Paris in the 1930s / Maria Voinea și Dan Banciu Tendințe actuale În evoluția victimelor delictelor cu violență În România / Petru Iluț, Laura Nistor și Réka Geambașu Vitalitatea Școlii de la Chicago / Aurora Liiceanu și Octavian Rujoiu Expunerea la violență prin media. O perspectivă psihosociologică / Ana Rodica Stăiculescu și Daniela Jitcov Noua dinamică macrosocială și transferurile intergeneraționale. Ancheta franceză „Trei generații” / Mircea Agabrian Dezvoltarea comunitară: de la relații familiare la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
focus on the main tendencies in the evolution of violent crimes, on the typology of victims and aggressors in intra and extra familial surrounds, in order to identify solutions to prevent the victimization of persons. Primit la redacție: ianuarie 2005 Vitalitatea Școlii de la Chicago Petru Iluț Laura Nistor Réka Geambașu Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca Studiul nostru, Împrumutând un termen citat spre sfârșitul articolului de față, are un caracter prezentist, În sensul că se focalizează asupra analizei a trei contribuții recente ale unor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
vedere de nereconciliat. Sociologia contemporană s-a rupt În segmente: ,,Întâlnirile anuale ale ASA asamblează grupuri ce au foarte puține În comun În ceea ce privește stilul intelectual, practica metodologică sau preocuparea tematică. Acest fapt este, pe de o parte, un semn de vitalitate, suntem deschiși să acceptăm anumite diferențe, dar fracționarea Înseamnă și o teamă de a accepta idei noi” (Abbott, 1999, 194). În principal, Abbott se referă la ruptura dintre teoretic și empiric: ,,Sociologia a degenerat În formule: empirice, teoretice, istorice; nu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
mai În vârstă, acestea neexcluzând Însă nici afecțiunea și nici presiunea normei sociale. Costul psihologic pe care Îl generează solidaritatea Între generații. Conflictele intergeneraționale, consecință a rivalității dintre filiații Deși legăturile și solidaritatea dintre generații exprimă, În ansamblu, o mare vitalitate, ele sunt Însă destul de fragile și, În multe privințe, conflictuale. Dacă În unele familii contactele sunt frecvente, Îmbrăcând forme variate de Întrajutorare și existând În toate sensurile și Între toate generațiile, În alte filiații contactele sunt limitate la două generații
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
șomajului, prețurile crescute În raport cu salariile și pensiile mici, lipsa protecției sociale reale și adecvate a păturilor socialvulnerabile, corupția, criminalitatea, instabilitatea politică etc. Problemele enumerate ilustrează disfuncțiile sistemului ca Întreg și incapacitatea acestuia de a se adapta, de a-și asigura vitalitatea și stabilitatea. Prezența problemelor menționate anterior, intensitatea și durata lor, precum și lipsa Întrevederii unor actori politici capabili să le soluționeze determină nostalgia populației Republicii Moldova față de fostul regim de guvernare, care le asigura un trai decent membrilor societății și le conferea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
disciplinei, prezent inclusiv În volumul de față prin dezbaterea dintre practica antropologică abroad vs. at home, prin proliferarea fecundă a unor noi publicații și direcții de cercetare, prin emulația produsă printre noile generații de studenți etc. Acesta este, credem, semnul vitalității unei discipline, nu al unei doctrine, și el exprimat limpede prin cuvintele editorului lucrării, Peter Skalník: ,,Va veni timpul când politicile antropologiei sociale se vor preocupa mai degrabă de aplicarea criteriilor meritocratice În evaluarea Învățământului și cercetării [de profil] decât
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
rememorate. E o tehnică mizând pe aglutinare și pierderea reliefului exact, pe arabesc, în care se resimte influența mai vârstnicului prieten Mircea Ivănescu, apariție reală în poeme (ca personaj). O anume nostalgie difuză, care cedează uneori în fața unei orgolioase, masculine vitalități, se explică prin împrejurări biografice, ușor de discernut: plecarea soției, mama copilului său, obsesia iubirii pentru ea, obsesia trecutului împreună, a cuplului / familiei destrămate etc. Iubirea rămâne tema principală a liricii lui P., o poezie autentică, trăită, prin care el
PANŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288658_a_289987]
-
de gândirea magică, a mecanismelor alienării conștiințelor într-o lume ambiguă și adesea terifiantă, cu indivizi dezvăluindu-și laturile întunecate și stranii, cât și în surprinderea, cu umor, îngăduință și detașare, a bizareriilor comportamentale observate în comunități umane pline de vitalitate. Sunt pagini care anunță într-un fel universul lui Marin Sorescu. SCRIERI: Generalul Frangulea, Cluj, 1925; Ne leagă pământul, București, 1926; Sufletul lui Faust, Cluj, 1928; Un optimist incorigibil, Cluj, 1930; În credința celor șapte sfeșnice, I-II, Cluj, 1933
PAPILIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288678_a_290007]
-
V. Voiculescu. Respiră din ele un vitalism profund, de tip dionisiac, în care figurile Turiei natale vin să îmbogățească panteonul clasic al Daciei romane sau al Transilvaniei în care poetul s-a reîmpământenit. El se rebotează orfic, zăcământul originar de vitalitate al liricii sale îmbogățindu-se cu noi filoane, cum ar fi militantismul și eticismul, care capătă străluminări incantatorii: „Adie voci de dincolo de noi/ Prin seara ca un giulgiu de fecioară,/ Tărâm străin, fosforescente ploi/ Când amăgirea-ncepe să ne doară
MIHADAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]
-
-i: În urma ta ce lași?, CRC, 1984, 9; Raicu, Fragmente, 420-422; Tașcu, Poezia, 153-165; N. Steinhardt, „Înstelatele oglinzi”, ST, 1986, 1; Laurențiu Ulici, Laudă limbii române, AST, 1986, 5; Radu Săplăcan, Cifrul melancoliei, RL, 1988, 47; Mircea Popa, Orfism și vitalitate, ST, 1988, 11; Adrian Popescu, Un orfic printre moderni, ST, 1994, 4-5; Cândroveanu, Aromânii, 97-104; Papahagi, Interpretări, 110-116; Nicolae Mocanu, Teohar Mihadaș. In memoriam, Cluj-Napoca, 1999; Faifer, Faldurile, 83-86; Dicț. scriit. rom., III, 187-190; Popa, Ist. lit., II, 391-392. M.Pp.
MIHADAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]
-
roșu arde viața mea” etc. (Cântec cu toată gura, Sărbătorile aerului). Gabriel Dimisianu plasează aceste „cântece” trădând o „sete frenetică de viață” într-o direcție contrară aceleia a generației din care face parte M. De fapt, după acest moment de vitalitate debordantă, în care poezia se confundă cu emoția și trăirea, poeta va evolua pe orbita abstractizării și conceptualizării. În Ființele abstracte (1967) și în Interiorul legii (1968) se simte dorința de interiorizare, care corespunde unei voințe de a transcende materia, aparența
MELINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288085_a_289414]
-
cu un limbaj care transcrie concretul, emoția violentă sau, dimpotrivă, memoria somnolentă, pentru ca Împotriva celui drag (1975) să se elibereze mai în profunzime de tentația abstractizării: abundă formulările adresative, întrebările (retorice), universul liric primește o infuzie de concretețe metaforică, renaște vitalitatea primă a poetei, acum o vitalitate întrebătoare, nu a unei descătușări adolescentine, ci a unei zeități feminine care își descoperă regatul la granița dintre moarte și viață. Poeta se recunoaște în figura Persefonei, purtătoare de viață și de moarte, care
MELINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288085_a_289414]
-
emoția violentă sau, dimpotrivă, memoria somnolentă, pentru ca Împotriva celui drag (1975) să se elibereze mai în profunzime de tentația abstractizării: abundă formulările adresative, întrebările (retorice), universul liric primește o infuzie de concretețe metaforică, renaște vitalitatea primă a poetei, acum o vitalitate întrebătoare, nu a unei descătușări adolescentine, ci a unei zeități feminine care își descoperă regatul la granița dintre moarte și viață. Poeta se recunoaște în figura Persefonei, purtătoare de viață și de moarte, care aduce distrugere și rod, înfometată de
MELINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288085_a_289414]
-
115-127; Dimisianu, Nouă prozatori, 64-89; Virgil Brădățeanu, Viziune și univers în noua dramaturgie românească, București, 1977, 290-308; Ungureanu, Proză, 201-215; Baltag, Polemos, 137-142; Iorgulescu, Firescul, 194-197; Florin Faifer, Ultima piesă sau Lirismul alegoric al sarcasmului, CRC, 1981, 4; Victor Bibicioiu, Vitalitatea comicului, R, 1981, 1; Mircea Bențea, Exaltarea umanului, ECH, 1981, 1-3; Constantin Săplăcan, Convenție și implicare, ECH, 1981, 1-3; Ioan Buduca, Un moralist pentru viitor, AFT, 1981, 7; Dumitru Dinulescu, Lumea lui Mazilu, RL, 1981, 41; Ion Vartic, Acei nebuni
MAZILU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403]