22,492 matches
-
exercițiul de veritabil memorialist, delectîndu-si contemporanii, ca și pe noi încă astăzi. Că și înaintașul sau Dinicu Golescu, în vizitele sale se gîndește, adesea, comparativ la țară lui, regretînd amar că, la noi, bogățiile naturale nu sînt puse în valoare. Vizitînd stațiuni balneare austriece, oftează: "Vederea acestor stabilimente din care și guvernul și particularii se folosesc foarte mult mă făcu să-mi aduc aminte de țara mea. Avem și noi ape minerale și încă multe și foarte excelente, dintre care Baltă
N. Filimon si reportajul de călătorie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17917_a_19242]
-
țara mea. Avem și noi ape minerale și încă multe și foarte excelente, dintre care Baltă Albă și cîteva izvoare de la Cozia pot rivaliza cu cele mai renumite ape ale Europei, dar lipsa de stabilimente face a fi foarte putin vizitate aceste izvoare dătătoare de viață". Și, deodată, imediat după aceste priviri comparative, autorul inserează o romantică nuvelă "Friederich Staaps sau atentatorul de la Schönbrunn în contra lui Napoleon". Narațiunea, deloc lipsită de farmec, lungă de vreo 30 de pagini, evocă un tînăr
N. Filimon si reportajul de călătorie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17917_a_19242]
-
va da mai largi posibilități de mișcare. Greșea. Matcă lui era în burgul Clujului, unde se găseau mai toți foștii membri ai Cercului literar de la Sibiu, printre care se prenumăra, și profesorii săi în frunte cu Blaga, pe care-l vizită în cămăruța de la Bibliotecă universitară (unde căpătase o slujbă), denumită de poet și de ceilalți "bîrlogul lui Faust" (Era, desigur, pe vremea cînd poetul și cugetătorul traducea Faustul lui Goethe). Dar, ce-i drept, treptat, cerchjistii se stabilesc în București
Un jurnal tulburător by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17934_a_19259]
-
și atunci când vrem să intrăm în N.A.T.O., și atunci când facem demonstrații furioase împotriva acestuia. Și atunci când dorim să ne integrăm în Europa, dar și atunci cand ne uităm chiorâș la orice occidental care, de Paști, ar face imprudenta să-și viziteze rudele (o recentă experiență turistică la granița de vest a țarii îmi confirmă ceea ce spune toată lumea: că România e o țară izolată, inexistentă pe hărțile strategice ale Europei. Dacă în anii anteriori sute și mii de mașini așteptau să intre
Spatiul mioritic si spatiul Schengen by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17979_a_19304]
-
a existat, acum cîteva sute de ani, un fel de Seinfeld, care a avut și el stress-urile lui (ba că-și pierde harul, ba că nu mai poate să scrie, ba probleme financiare, ba amoroase), drept care se înghesuie să-i viziteze ținutul de baștină. Agențiile de turism au semnalat că, în urma lui Shakespeare în Love, a crescut spectaculos numărul turiștilor americani în vizită la Stratford upon Avon! De la pragul "vulgarizator", fiecare e liber să se înalte cît poftește, îmbătat de versul
Miorita a intrat în Europa by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17973_a_19298]
-
precizam că toate aceste considerații sunt facute pe baza celor observate de autorul lor în Hermania antebelica, Germania lui Goethe și a lui Beethoven, nu aceea a militarismului prusac. Evident, autorul face însemnări și despre alte orașe: Weimar, Regensburg (unde vizitează Walhalla, care-i amintește de Parthenon), Würzburg (pe urmele lui W. von der Vogelweide), Dresda, Bayreuth (unde asculta Siegfried de Wagner), Nürenberg (centru în Evul Mediu și în Renaștere al Miestersänger-ilor), Köln. Aceste amintiri și le deapănă V.T. în fața unui
Amintirile lui Virgil Tempeanu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/18006_a_19331]
-
iar el, prea sigur de sine, îndeplinește voia Ducelui. Este imediat arestat, alegîndu-se cu cîteva luni de închisoare și cinci ani de surghiun pe insula Lipari, din vecinătatea Siciliei. Eliberat, rămîne sub strictă supraveghere a autorităților, iar atunci cînd Hitler vizitează Italia, în 1938, Malaparte se pomenește în arest preventiv, deoarece figurează pe lista "inamicilor potențiali". Odată cu izbucnirea războiului, iată-l acreditat corespondent de front al cotidianului Corriere della seră. Printre alte "vinovații" personale figurează și scrierea românului Soarele orb, în
Istoria si răstimpul clipei by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17998_a_19323]
-
plajă...! Cea mai frumoasă pe care am văzut-o! Se întindea între Marea Neagră și limanul Nistrului. Dacă mergeai pe liman cu șalupa, iti apărea deodată, ca răsărind din apă, superbă, Cetatea Albă. Nu am intrat niciodată în ea, n-am vizitat-o pe uscat. Nu am decît imaginea ei apărînd misterioasă, intactă și splendida, din apă. Nici nu știu cum era în realitate. La Cernăuți cum ați ajuns? Ca studentă a Politehnicii "Gh. Asachi" din Iași, funcționînd însă la Cernăuți. Am facut chimie
Cu Sorana Coroamă-Stanca, despre viată si scenă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18009_a_19334]
-
de versuri), se complăcea a ține, la ea acasă, un salon de lectură și punea mare preț pe prezenta, aici, a unor poeți cu faima. Or Eminescu, după ce publicase în Convorbiri poezii, era o astfel de stea rîvnita. O fi vizitat Eminescu încă din 1871-1872 salonul Veronicăi? N-avem știință. Prima scrisoare a marelui poet către Veronica e datata 8 noiembrie 1874, din care reiese că se cunoșteau mai demult și îi mărturisea că, văzînd-o într-o lojă la o reprezentație
Scrisori de dragoste by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18005_a_19330]
-
Adelei, personaj care, în prima lui ipostază, intră perfect în pielea fetiței îndrăgostite din Dezordine și suferința timpurie (Unordnung und frühes Leid) de Thomas Mann. Că Lorchen, Adela iubește încă înainte de a deveni conștientă de trupul ei, înainte de a fi vizitată de zburători. Cât despre Emil Codrescu, el joacă rolul zburătorului lacom, care tulbură, pe rând, toate vârstele trupului Adelei"; "Scenele dintre Humpert și Lolita au în plus numai recunoașterea fățișa a erotismului. Cea mai clară dovadă că tânărul și fetița
Studiu savant, joc literar si poem critic by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18021_a_19346]
-
melancolica și dezabuzata, pentru că altădată să nu părăsească atelierul cu săptămînile, ducînd un trai de călugăr. "După atari perioade de muncă, urma însă cîte o evadare de acest fel și cel puțin o zi și o noapte, la rînd, el vizită vadurile unde cunoscătorii găseau totdeauna un vin pe cinste". E, apoi, prezența aici, cu tot misterul personalității lui, Ion Vinea, bărbat frumos, cu mare succes la femei, care publicase cîteva cărți și conducea cotidianul Facla, scoțînd înainte revista avangardista Contimporanul
Memorialistică savuroasă si instructivă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18037_a_19362]
-
de cele mai multe ori, odată ieșit, nu ai cum să mai intri: te-asezi cuminte în coadă cozii și, cînd mai ai doar cîteva persoane în față, se-nchid ușile că la metrou. Nu-ți rămîne altceva de făcut decît să vizitezi "orașul luii Pascal" și acele cîteva locuri din centru unde Rohmer a turnat Mă nuit chez Maud... Văzînd cîtă lume "pontează" evenimentul - Clermont e, totuși, cel mai important festival de scurt-metraje din lume! -, nu poți să nu te-ntrebi cîți
Judy Garland la Clermont-Ferrand by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/18027_a_19352]
-
poteti ajuta lunar cu ceva anumită sumă". Scriitorul, care tocmai se săltase bine în îndeletnicirile sale, n-a răspuns disperatei scrisori a mamei, încît aceasta a revenit în stăruința ei după bani. Dar, în 1923, învățată fiind, Ludovica l-a vizitat, la București, pe fiul ei mai mare, realizîndu-se, poate, necesarele concilieri. Însă, în aceeași scrisoare din martie 1923, îl chema pe Liviu la Cluj pentru a o ajuta să-și găsească altă locuința. Nu s-a dus la Cluj. Dar
Mama lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18023_a_19348]
-
ei i se părea prea mică, cerînd augmentarea ei. Ba solicită să-i împrumute, periodic, si permisul de cale ferată și chiar un carnet de călătorie pe numele ei, asigurîndu-l că nu-l va deranja în București, după ce l-a vizitat de patru ori și i-a prea ajuns. "Nu-t/i/ fie frică că te voi incomoda pe tine cu vizitele mele. Nu dragu mamei copil mult iubit. Fii domn cît de mare, cît de bogat, că eu nu mă
Mama lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18023_a_19348]
-
ficțiune. A intrat în India prin Ceylon, căutînd locurile de interes religios. de aici, prin junglă, a ajuns în India, după ce a întreprins un pelerinaj la Romeshvaram, tot atît de sacru că Benaresul, dar neștiut călătorilor europeni. Ajuns în Madras, vizitează o mînăstire de călugărițe catolice și, apoi, încearcă să surprindă fizionomia orașului ciudat. Aici, in India sudică, noaptea, observă naratorul, nu seamănă cu a Dobrogei sau a Italiei. Peste tot, aici, se strecoară, inevitabil, întrebări și reculegeri neobișnuite. S-ar
India lui Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18085_a_19410]
-
indian în care șunt acceptați toți oamenii, de orice religie și de orice rasă ar fi ei." Vagabondînd în călătorie de studii, ajunge, cu trenul, la Jaipur, cetate din piatră roșie, care se vede din orice stradă a orașului. Aici vizitează un muzeu impunător, creație a unui maharajah, posedînd cea mai bună colecție de vase și statuete rajpute. Nu ocolește nici un templu musulman din Akbar. Apoi, în apropierea deșertului, poposește, după o altă istovitoare călătorie, la Bikaneer, oraș înălțat pe creneluri
India lui Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18085_a_19410]
-
pe care il știam pe dinafara din anii liceului: Souvent, pour s^amuser, leș hommes des equipages... Bătuse radioasa din palme după ce terminasem sonetul interpretat în glumă cu dramatism... În al treilea rînd, după mărturisirea ei, eram primul ins care vizită muzeul după vreo trei-patru zile de total dezinteres turistic... Cred că, în ultimul rînd, mai fusese și vraja ce ma cuprinsese pătrunzînd în odăița în care se află pătuțul cu baldachin al Autorului, care dorise această recluziune că pe chilia
Arlette by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18107_a_19432]
-
Gheorghe Tăflan, e un helvet, care "aducea cu figură cîrna a lui Socrate, cum ne-a rămas, tocita de dicționare", întîlnit în tren, între Zărich și Fribourg, care "își scosese mănușile și răsfoia un catalog de pictură". Pentru a putea vizita o expoziție de la Berlin, "el și-a închis atelierul pe cîteva zile, și-a luat banii de drum, și-a sărutat nevasta și fetița, Lineli, si se întorcea, satisfăcut că artistul pe care il urmărise cîțiva ani cu pasiune, prin
Psihologie argheziană (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18099_a_19424]
-
au fost înscrise în pagina de gazeta, cu funcție de... indulgenta șui generis: "În general, boema muncitoreasca se manifestează în exemplarele ei intelectualizate, de cele mai multe ori artificializate, prin ideologii din mistica materialista. Cei mai sinceri și fundamental mai onești dintre lucrătorii vizitați de speranță unei societăți mai bune, ca aceiași oameni de azi de ieri, si alaltăieri, visează ca niște poeți fără opere, scufundați într-o stare sufletească selenara, cea mai tristă dintre literaturi, ca în menajele de poeți mediocri, la supă
Psihologie argheziană (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18099_a_19424]
-
Mihai Alexandru Canciovici Un român care vizitează Parisul are o datorie de suflet de a se duce să vadă cimitirul istoric al Franței Père Lachaise și de a se închină la mormântul lui Enescu, aflat aici din 1955, de la dispariția să. Père Lachaise rămâne un emoționant muzeu
În căutarea lui Enescu și concerte la sala Pleyel din Paris by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/17415_a_18740]
-
și vădește trupul gol, în umerii de crin, în pletele de toporași negri, în buzele de garoafe și în buricul cu polen al romanțelor. Cînd vii din tîrg, si vii din tîrg, desigur (căci oamenii din viile de primprejur nu vizitează niciodată cimitirul), respiri proaspăt sănătatea bălăriilor și-ți cureți plămînul de praful de pe șosea. Te simți atît de bine printre pietre! Conștiința ta uită mecanică cea de fiecare zi și creierul capătă ceva din vagul vegetal al măduvei de copac
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]
-
datorăm cristalizarea conceptului de geniu, așa cum a fost cultivat de romantici, în speță de cei germani, adică un ins "inegal, categoric, pradă acceselor șubițe de entuziasm ce-i tulbură abulia". Prin urmare, "geniul cunoaște alternante de inspirație și de disperare, vizitat de furor și apoi abandonat forței sale lăuntrice, nu intră în nici un tip admis; el interesează prin intensitatea dramatică a aventurii sale". Mircea Eliade socotea că geniul, aidoma sfîntului, e un mîntuit încă din lumea terestră, grație unui fenomen comun
Ideea de geniu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17443_a_18768]
-
este cea mai scurtă. Nu numai pentru că are cele mai puține versuri, ci și pentru că timpul acțiunii este accelerat. an ziua an care Macbeth ănvinge pe câmpul de luptă, regele al ănaltă than de Cawdor și, ăn aceeași seară, al vizitează la castel. Că ăntr-un serial polițist, lady Macbeth primește scrisoarea care o ține la curent cu evenimentele, ăn timp ce soțul ei gonește călare pe un drum, iar ilustrul sau vizitator pornește la ultima sa călătorie prin viață, pe alt
Superstitii si preziceri by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/17470_a_18795]
-
vădește aplecare spre simbolism. E ceea ce atestă placheta de debut Visări păgâne (1912) iar Macedonski, cunoscăndu-l an același an, ai editează și el o placheta. Oricum, placheta următoare, Eternități de-o clipă (ce titlu frumos!) e din 1914. Deși al vizitase, ăn chip de mulțumire, pe Maiorescu, Pillat e un ăndatorat, estetic, acum, lui Macedonski și, mai tarziu, ăn 1918, lui Ov. Densusianu. E perioadă lirica simbolist-parnasiană, pe care Pillat a traversat-o, cum se știe și ea a ținut câțiva
Ion Pillat epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17484_a_18809]
-
nu orice fel de șef, ci unul "trimis" de partidul comunist să "îndrume" creația literară. Drept urmare, nu reușește - și nici nu încearcă - să surprindă nimic din complexitatea și nici măcar din pitorescul "personajelor" sale. Memorialistul povestește, de exemplu, cum l-a vizitat pe Tudor Arghezi în 1950 la Mărțișor, întâi ca să-l convingă să traducă în limba română fabulele lui Krîlov (în materie de traduceri, aveau prioritate absolută autorii ruși) și a doua oară ca să-l determine să accepte anumite modificări ale
Sub dictatura prostului-gust by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17512_a_18837]