3,743 matches
-
diagnostic de etapă care ne permit reveniri ulterioare comparative. II.3.3 Etapa de vârstă 16-18 ani Încadrare generală Stadiul dezvoltării psihosociale: identitate vs confuzie. În structurarea identității personale, proces intrat într-o fază accelerată, palierele identității de sex și vocaționale sunt acum pe același plan. Devin vizibile diferențele legate de statusurile identitare. Stadiul dezvoltării cognitive: gândirea formală. Consolidarea abilităților de operare mentală complexă cu conținuturi abstracte. Stadiul dezvoltării morale: moralitatea cooperării convenționale. Crește tendința de a gândi regulile ca înțelegeri
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
tendința de a gândi regulile ca înțelegeri mutuale și de a le circumstanțializa. Factori generali în atenție: definitivarea maturizării sexuale are o influență profundă în multe aspecte ale comportamentului. Grupul de colegi și prieteni este extrem de important. Preocuparea pentru orientarea vocațională și alegerea carierei este o dominantă, mai ales la cei ce vor să-și continue studiile. Clarificarea propriului sistem axiologic susține nevoia exprimării punctului personal de vedere în probleme de interes mai general. Caracterizare analitică Caracteristici fizice Mulți adolescenți ating
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
focalizate (centrate pe tema investigată). În practica psihologică, la copiii mici se folosește mai mult interviul, iar la elevii mai mari, ancheta pe bază de chestionar, chiar prin autoadministrare. Prin intermediul ei sunt sondate de obicei opiniile, atitudinile, dorințele, aspirațiile, interesele vocaționale ale elevilor în vederea realizării orientării lor școlare și profesionale. Important este ca paleta întrebărilor dintr-un chestionar să fie cât mai diversificată pentru a da posibilitatea realizării unor investigații, atât extensive cât și intensive. Întrebările trebuie să surprindă mai multe
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3065]
-
formatorii și consilierii lor au sarcina de a-i înarma de timpuriu cu un bagaj de competențe necesare planificării viitoarei lor cariere. La majorat, la intrarea într-un ciclu de pregătire universitară, se presupune că tinerii deja au fost orientați vocațional, făcând o alegere de succes. În universitate, ei urmează să-și verifice corectitudinea opțiunilor profesionale anterioare și să-și consolideze competențele de selfmanageri ai carierei proprii. Centrele și birourile de consultanță și plasament în serviciu pentru studenți În fiecare centru
Managementul carierei by Tiron Elena Loredana () [Corola-publishinghouse/Science/1649_a_3112]
-
focalizate (centrate pe tema investigată). În practica psihologică, la copiii mici se folosește mai mult interviul, iar la elevii mai mari, ancheta pe bază de chestionar, chiar prin autoadministrare. Prin intermediul ei sunt sondate de obicei opiniile, atitudinile, dorințele, aspirațiile, interesele vocaționale ale elevilor în vederea realizării orientării lor școlare și profesionale. Important este ca paleta întrebărilor dintr-un chestionar să fie cât mai diversificată pentru a da posibilitatea realizării unor investigații, atât extensive cât și intensive. Întrebările trebuie să surprindă mai multe
Metode de cunoaștere a individalității elevilor utilizate în obținerea informației by Lenuța Barbu / Florentina Chitic () [Corola-publishinghouse/Science/1662_a_3064]
-
veșmântul unei afecțiuni aparte și de înțeles. Acest element biografic, târzielnic cunoscut, ce mă ducea cu gândul la tatăl meu, preotul Ilie, mi l-a făcut și mai simpatic pe iubitul nostru profesor, omul cu voce și chip de cantor vocațional. Mai de fiecare dată, cum era legea pământului în vremea aceea, în rândul unu lua loc asistenta domnului Lăudat. Era o figură parcă desprinsă de pe litografiile pașoptiste. Brunetă, cu ochi scânteietori și un semn distinctiv, o pată de moar în
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
studiul istoriei literaturii ca domeniu al culturii sau privind solicitarea aspectelor formative ale literaturii, ci doar la analiza, formală, doctrinară și ineficientă, a "artei scriitorilor", care ar putea face obiectul de studiu, îndreptățit și performant, al unor forme de învățământ vocațional, tot așa cum se studiază și se însușesc și alte arte. Sigle bibliografice A. Surse Rabelais [2010], Gargantua et Pantagruel, Livre 1, Texte transcrit et annoté par Henri Clouzot, Conservateur de la Bibliothèque Forney, Paris, Bibliothèque Larousse, s.a.; cf. /www.fcsh.unl
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
români amatori să se sincronizeze cu noul stil de viață american, ceea ce impune și familiarizarea cu starea concepțiilor filosofice din ambele părți, în cadrele mai largi ale cooperărilor pe diverse planuri. Legăturile româno-americane mai stabile, răsfrânte în profiluri spiritual-morale și vocaționale americane asupra românilor datează de la mijlocul secolului al XIX-lea, când a început procesul de emigrare tot mai accentuată a lor în Lumea Nouă. Atunci predominau într-un procent de aproape 98% românii, sașii și secuii transilvăneni, iar două procente
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
două perioade, una a filmelor gen Zece minute cu clasa muncitoare sau Hotel Cișmigiu și alta, cea a ultimelor filmele. Care este diferența dintre ele? Discutăm despre două abordări. Când eram student, la începutul anilor '90, aveam o viziune strict vocațională asupra filmului. În facultate am făcut un singur film de ficțiune, mai degrabă un exercițiu, așa-numitul "film de platou", obligatoriu. În rest, nu-mi dau seama din ce motiv, poate pentru că, la un moment dat, am conștientizat că asta
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
nu erau specializați în documentar. Ei vedeau toată povestea asta ca pe o slujbă, iar pentru mine era o vocație și ceream un alt fel de implicare din partea lor, pe care nu o obțineam. Acum ați renunțat la această viziune vocațională. Nu știu dacă a existat un moment în care am renunțat complet la viziunea vocațională, nici în ziua de astăzi nu pot să pun mâna pe inimă și să zic că tot ceea ce fac, fac doar pentru bani, n-am
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
pentru mine era o vocație și ceream un alt fel de implicare din partea lor, pe care nu o obțineam. Acum ați renunțat la această viziune vocațională. Nu știu dacă a existat un moment în care am renunțat complet la viziunea vocațională, nici în ziua de astăzi nu pot să pun mâna pe inimă și să zic că tot ceea ce fac, fac doar pentru bani, n-am clarviziunea asta asupra destinului meu profesional. Dar am înțeles că, dacă vreau să fac film
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
punctualitate Definește-ți propria viziune Elaborează-ți un bilanț personal Cine este potențialul tău angajator? Valori și criterii de performanță Câștig reciproc II. Derularea interviului III. Conduita generală în timpul interviului Defecte la un interviu: -aroganță, înfumurare, pripeală; -lipsa unui plan vocațional, a scopurilor și obiectivelor în carieră; dezinteres, pasivitate, indiferență; -neîncredere și instabilitate; -interesul exagerat pentru venituri și salariu; -invocarea de scuze; -impolitețe, lipsa de maniere; -denigrarea foșților patroni; -evitarea privirii interlocutorului; -împrăștiere, superficialitate; -întârzierea la interviu fără un motiv serios
Ghidul Mentorului by Teodora Ruginosu, Angela Sava, Doina Buraga, Cezar Daniel Humelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/1288_a_2201]
-
punctualitate Definește-ți propria viziune Elaborează-ți un bilanț personal Cine este potențialul tău angajator? Valori și criterii de performanță Câștig reciproc II. Derularea interviului III. Conduita generală în timpul interviului Defecte la un interviu: -aroganță, înfumurare, pripeală; -lipsa unui plan vocațional, a scopurilor și obiectivelor în carieră; dezinteres, pasivitate, indiferență; -neîncredere și instabilitate; -interesul exagerat pentru venituri și salariu; -invocarea de scuze; -impolitețe, lipsa de maniere; -denigrarea foșților patroni; -evitarea privirii interlocutorului; -împrăștiere, superficialitate; -întârzierea la interviu fără un motiv serios
Ghidul Mentorului by Teodora Ruginosu, Angela Sava, Doina Buraga, Cezar Daniel Humelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/1288_a_2202]
-
constă din negocierea doliilor, a pierderilor și a deziluziilor până în momentul în care subiectul poate să-și asume separarea și diferențierea în autonomie” (R. Doron, 1970, p. 31). Dobândirea independenței față de părinți, adaptarea la propria maturizare sexuală, decizia și pregătirea vocațională, dezvoltarea unei filosofii de viață, a unor norme și reguli morale care dau consistență acțiunilor individului, dar mai ales dobândirea sentimentului identității sunt schimbările majore pe care le aduce cu sine etapa adolescenței. În procesul de formare al personalității în
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
A. Baban, 2001). Identitatea se constituie progresiv pe măsura organizării și structurării informațiilor despre sine, ea ajungând să includă aspecte legate de caracteristicile înnăscute și dobândite ale personalității, abilitățile și competențele personale (cunoștințe, deprinderi, aptitudini, talente), rolurile și statutele sociale, vocaționale și de gender adoptate de individ la un moment dat, modalitățile de interacțiune, de comunicare și de rezolvare a conflictelor, de autoreglare a comportamentului, modalitățile de identificare cu modelele. Identitatea se află într-o permanentă construcție și reconstrucție. Structurarea ei
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
într-un timp relativ scurt, capacitatea de gândire abstractă creează pentru prima dată posibilitatea de a de vedea pe sine în termeni de trecut, prezent și viitor. Se poate vorbi despre dezvoltarea identității în mai multe direcții: identitate sexuală, identitate vocațională, identitate a ideilor (D. Papalia, S. Wendkos - Olds, 1986, p. 338). Căutarea identității, departe de a fi un „moft” (E. Erikson apud D. Papalia, S. Wendkos - Olds, 1986, p. 338), este un proces vital, de care depinde sănătatea fizică și
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
la rolurile lor în societatea adulților. Dacă în copilărie trebuia să rezolve conflictul dintre hărnicie și inferioritate și să dobândească deprinderi pentru a se putea descurca în situații concrete, acum trebuie să folosească aceste deprinderi ca bază pentru alegerea carierei vocaționale. Identitatea confuză poate fi un pericol la această vârstă. Ea se poate manifesta prin acțiuni impulsive, sau prin apelarea la manifestări copilărești pentru a evita rezolvarea conflictelor. Intoleranța, dorința de a ieși în evidență, dragostea, reprezintă încercări de definire a
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
5. „Munca productivă este grea” (I. Dumitrescu, 1980, p. 217). Un studiu mai recent efectuat în SUA a arătat că mulți liceeni aflați în anii terminali au cunoștințe limitate despre profesii și nu sunt realiști în ceea ce privește planurile legate de educația vocațională sau de meseria pe care o vor urma (D. Papalia, S. Wendkos-Olds, 1986, p. 330). Concluzia care rezultă este că adolescenții au o motivație crescută față de munca intelectuală, dar nu au întotdeauna o percepție realistă asupra propriei cariere profesionale. * Fapt
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
și sportul reprezintă o arie curriculară distinctă, prevăzută cu ore În trunchiul comun și, după caz, cu ore la decizia școlii. Trunchi comun: 2 ore la toate filierele, profilurile și specializările Învățământului liceal, cu excepțiile: 1) specializarea Coregrafie, din cadrul filierei vocaționale, profilul artistic unde aceste ore sunt alocate curriculumului diferențiat, respectiv educației artistice specializate; 2) profilul sportiv, din cadrul filierei vocaționale, unde aceste ore sunt alocate pregătirii sportive practice. Curriculum diferențiat 10 ore În curriculum-ul diferențiat (8 ore pregătire sportivă practică
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
decizia școlii. Trunchi comun: 2 ore la toate filierele, profilurile și specializările Învățământului liceal, cu excepțiile: 1) specializarea Coregrafie, din cadrul filierei vocaționale, profilul artistic unde aceste ore sunt alocate curriculumului diferențiat, respectiv educației artistice specializate; 2) profilul sportiv, din cadrul filierei vocaționale, unde aceste ore sunt alocate pregătirii sportive practice. Curriculum diferențiat 10 ore În curriculum-ul diferențiat (8 ore pregătire sportivă practică specifică fiecărei discipline sportive și 2 ore pregătire sportivă teoretică); 1 oră În curriculum-ul diferențiat la filiera vocațională
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
vocaționale, unde aceste ore sunt alocate pregătirii sportive practice. Curriculum diferențiat 10 ore În curriculum-ul diferențiat (8 ore pregătire sportivă practică specifică fiecărei discipline sportive și 2 ore pregătire sportivă teoretică); 1 oră În curriculum-ul diferențiat la filiera vocațională, profil militar, specializările liceelor MAI și MApN. Curriculum la decizia școlii: 2 ore pregătire sportivă practică, la profilul sportiv. De asemenea, pentru elevii cu aptitudini și performanțe deosebite, poate fi alocată În regim extracurricular, câte o oră săptămânal pentru fiecare
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
a evalua și certifica acele competențelor ocupaționale dobândite de cei cu puține sau nici o calificare formală. Pentru a îndeplini acest scop, Franța a deschis centre de evaluare și certificare a cunoștințelor personale și a celor ocupaționale. * Marea Britanie a introdus "Calificarea vocațională națională" ca un mod de reflectare a competențelor relevante pentru muncă și pentru facilitarea intrării și avansării la locul de muncă. Așa cum precizează OECD, sunt introduse noi metode de evaluare în așa fel încât există o tendință de renunțare la
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
introduse noi metode de evaluare în așa fel încât există o tendință de renunțare la examenele tradiționale și un mai mare accent pus pe aprecierea oamenilor prin ceea ce fac la muncă". * Germania folosește examinarea națională finală pentru a evalua formarea vocațională. Această examinare permite standardizarea calificărilor vocaționale menite să furnizeze angajaților informații relevante pentru ocupare și pentru negocierea salariilor. În consecință, modelul investiției sociale are ca rezultat necesitatea creării sistemelor de evaluare a capitalului uman care teoretic vor fi capabile să
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
așa fel încât există o tendință de renunțare la examenele tradiționale și un mai mare accent pus pe aprecierea oamenilor prin ceea ce fac la muncă". * Germania folosește examinarea națională finală pentru a evalua formarea vocațională. Această examinare permite standardizarea calificărilor vocaționale menite să furnizeze angajaților informații relevante pentru ocupare și pentru negocierea salariilor. În consecință, modelul investiției sociale are ca rezultat necesitatea creării sistemelor de evaluare a capitalului uman care teoretic vor fi capabile să dea o valoare monetară rezultatelor educaționale
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
de educație permanentă. Experții au admis că "nu există măsuri unice pentru rezultatul educațional al unei națiuni, echivalent cu PIB-ul în cazul rezultatelor economice" (OECD, 1996b 35) Singura concluzie clară este ca țările cu sisteme bine dezvoltate de educație vocațională, așa cum sunt Austria, Germania și Danemarca, au procente mai scăzute de șomaj în perioada trecerii de la tinerețe la vârsta adultă, însă aceste sisteme educaționale "se dezvoltă într-un context istoric particular și sunt dificil de reprodus în altă parte" (OECD
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]