5,858 matches
-
a antimodei la care eu, unul, nu prea marșez. — Puteți să vă apropiați mai mult de fenomenul respectiv și să-l concretizați? Un prieten al meu, sensibil mai tânăr, strălucit eseist, remarcabil critic, mi-a mărturisit într-o zi, că vocabularul structuralist îi dădea anumite „complexe”; pentru a scăpa de ele, a învățat vocabularul. Eu n-am avut aceste complexe și nu l-am învățat. Când întâlnesc ici-colo, sub semnătura unor intelectuali inteligenți și cultivați, clișee din acest vocabular, pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
mai mult de fenomenul respectiv și să-l concretizați? Un prieten al meu, sensibil mai tânăr, strălucit eseist, remarcabil critic, mi-a mărturisit într-o zi, că vocabularul structuralist îi dădea anumite „complexe”; pentru a scăpa de ele, a învățat vocabularul. Eu n-am avut aceste complexe și nu l-am învățat. Când întâlnesc ici-colo, sub semnătura unor intelectuali inteligenți și cultivați, clișee din acest vocabular, pe care ei îl practică vădit satisfăcuți, uneori îmi vine să râd, alteori mă irită
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
zi, că vocabularul structuralist îi dădea anumite „complexe”; pentru a scăpa de ele, a învățat vocabularul. Eu n-am avut aceste complexe și nu l-am învățat. Când întâlnesc ici-colo, sub semnătura unor intelectuali inteligenți și cultivați, clișee din acest vocabular, pe care ei îl practică vădit satisfăcuți, uneori îmi vine să râd, alteori mă irită și de un timp, cel mai adesea, dau din umeri. — Dați din umeri? Așa fac și marile pasări de pradă. Poate că sunt una, deși
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
e mai marxist decât Marx. — V-aș ruga să facem un pas înainte în onomastica românească și universală și, ori de câte ori vorbiți despre cineva, să-l și numiți. Cine e prietenul? — Paul Georgescu. — Și celălalt prieten? — Care era celălalt? — Cel cu vocabularul structuralist... — Pe ăsta nu-l numesc pentru că nu e vorba de un text tipărit. — Cedez în fața argumentului. Dar credeți că poziția declarată, ori aparentă nu poate atinge până la urmă substanța operei? Vorbiți de Ezra Pound. Credeți că el poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
De ce ni se pare mai plăcut viciul decât virtutea? Pentru că În viciu nu suntem nevoiți să simțim suferința dată de eforturile continue de cucerire pe care le presupune obținerea virtuții. Μ Simțirea, mai mult decât gândirea, are nevoie de un vocabular nelimitat: combinațiile, uneori ciudate, Între emoții și sentimente contrarii silesc cuvintele să adopte asocieri semantice imprevizibile, iar adeseori chiar incompatibilități semantice (de exemplu: „Mort de viu” sau „Mort pe picioare”; „Curat murdar, coane Fănică”; „Drept ca funia În sac”; „Drag
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
în România un management performant al resurselor umane, autentic centrat pe valoarea umană, receptiv la nou și dispus să privească dincolo de limitele inerente ale activităților curente. 2. Hărțuirea psihologică 2.1. Mobbing și Bullying. Analiză terminologică Introducerea termenului mobbing în vocabularul științific este meritul etologului Konrad Lorentz, care l-a folosit pentru prima oară în descrierea comportamentului animal pentru a desemna atacul unui grup de animale mai mici împotriva unui singur alt animal, mai mare. În paralel, în studiul comportamentului agresiv
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
stării de sănătate OBIECTIVE DE REFERINȚĂ PE DOMENII EXPERIENȚIALE Domeniul Limba și Comunicare •Să participe la activitățile de grup, inclusiv la activitățile de joc, atât în calitate de vorbitor, cât și de auditor; • Să reacționeze la mesaje simple transmise; • Să-și îmbogățească vocabularul activ și pasiv pe baza experienței proprii, activității personale și (sau a relațiilor cu ceilalți) • Să utilizeze în exprimare un limbaj oral corect din punct de vedere gramatical • Să audieze cu atenție un text, să rețină ideile acestuia și să
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
protecție .În acest scop, mi-am propus derularea proiectului ,, Drepturile copilului “. 51 OBIECTIVE DE REFERINȚĂ VIZATE: Domeniul Limba și Comunicare -Să participe la activitățile de grup, inclusiv la activitățile de joc, atât în calitate de vorbitor, cât și de auditor; -Să-și îmbogățească vocabularul activ și pasiv pe baza experienței proprii, activității personale și (sau a relațiilor cu ceilalți) -Să utilizeze în exprimare un limbaj oral corect din punct de vedere gramatical ; Domeniul Știință -Să-și îmbogățească experiență senzorială ca bază a cunoștințelor prematematice referitoare
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
didactic „Ce știi despre mine?” Scopul activității: Dezvoltarea exprimării orale, înțelegerea și utilizarea corectă a semnificațiilor structurilor verbale, orale. Consolidarea unor tehnici de lucru manual și aplicarea în contexte diferite a cunoștințelor și informațiilor dobândite despre anotimpul de toamnă Activizare vocabularului copiilor Obiective operaționale: ĂLA 1: Știință: Să raporteze numărul la cantitate; Să numere conștient în limitele 1-5; Artă: Să realizeze tablouri cu fructe de toamnă folosind tehnici diferite (mototolire); Să manevreze atent instrumentele de lucru, manifestând interes pentru realizarea lucrărilor
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
în volumele Posada Gurenilor. Povestiri din alte vremi (1929), în parte memorialistic, și Povestiri oltenești. Locuri și oameni din alte vremi (1946). Bogăția datelor etnofolclorice, istorice și toponimice, conținute de povestirile scrise în savurosul grai gorjean (autorul adăuga și un „vocabular” dialectal explicativ), oferă în subsidiar o posibilă monografie a zonei dintre Jiu și Cerna. Onomastica bogată, cu accent individualizator, persiflant, colorează narațiunea. Mama este, ca și la Ion Creangă, adepta tradițiilor, a „rânduielilor” rurale. Pe alocuri, istoria familiei pare a
AL LUPULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285208_a_286537]
-
să constate schimbările pozitive. Este remarcabil spiritul pătrunzător cu care comunicatul MAE din 2003 face trimitere la clișeele deceniului al nouălea. După cum se observă, termenul „clișeu” este recurent, așa cum „clișee” erau și remarcele oficialilor americani din anii ’80. Numai că vocabularul diplomației românești s-a Îmbogățit cu expresii noi, Între care „abordarea tabloidă” merită o mențiune specială. O altă tactică a oficialilor comuniști era de a afirma, cu prefăcută noblețe, că România nu face referire la nerespectarea drepturilor omului din Statele Unite
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Justiție din Viena, post din care e îndepărtat prin pensionare în 1857, din cauza activității politice. În iunie-iulie 1857 întreprinde o călătorie la românii din Istria, pe care o va repeta în 1861. Despre această călătorie scrie Itinerar în Istria și vocabular istriano-român, lucrare editată postum de Titu Maiorescu, în 1874. Profesor la Școala de la „Sf. Sava” și director al Eforiei Instrucțiunii Publice, profesor la Școala Superioară de Litere din București, alcătuiește, împreună cu Florian Aaron, A.I. Odobescu, August Treboniu Laurian și P.I.
MAIORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287964_a_289293]
-
problemele limbii literare, a adus câteva contribuții la demonstrarea latinității limbii române și în stabilirea unor premise pentru formarea limbii artistice. A dedicat o cercetare specială dialectului românesc din Istria, contribuind la întemeierea dialectologiei noastre. SCRIERI: Itinerar în Istria și vocabular istriano-român, îngr. și pref. Titu Maiorescu, Iași, 1874; ed. București, 1900. Repere bibliografice: George Barițiu, Ioan Maiorescu, T, 1877, 14; V.A. Urechia, Un episod din istoria culturii noastre, CL, 1891,6; Vasile Mihăilescu, O încercare de „Junime” a lui
MAIORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287964_a_289293]
-
care se pot obține de pe urma pădurilor. Dimensiunea pădurii ca habitat dispare, fiind Înlocuită de cea a pădurii ca resursă economică ce trebuie gestionată eficient și profitabil. Aici, logica fiscală și cea comercială coincid, amândouă concentrându-se exclusiv asupra rezultatelor financiare. Vocabularul folosit pentru a organiza natura trădează, În general, principalele interese ale utilizatorilor săi umani. De fapt, discursul utilitarist Înlocuiește termenul „natură” cu cel de „resurse naturale”, accentuând doar acele aspecte ale ecosistemului care se pretează Întrebuințării de către oameni. O logică
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
sau trei generații de culturi pure de molid este un fapt binecunoscut și deseori observat, reprezenrând o pierdere de 20 până la 30 la sută din producție”. Pentru descrierea cazurilor celor mai grave, s-a inventat și un nou termen În vocabularul german: Waldsterben (moartea pădurii). În mod clar, a fost perturbat un proces deosebit de complex ce include formarea solurilor, aportul de substanțe nutritive și relațiile simbiotice dintre ciuperci, insecte, mamifere și floră - aspecte ce nu erau și nu sunt nici acum
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
le patronează. În prima serie au intrat D. Caracostea, Arta cuvântului la Eminescu, Prolegomena argheziană și Cum plăsmuia Eminescu; Eufrosina Dvoicenco, Viața și opera lui C. Stamati; D.R. Mazilu, Diaconul Coresi și „Luceafărul” lui Eminescu - Expresia gândirii, text critic și vocabular; Nestor Camariano, Primele încercări literare ale lui C. Negruzzi și prototipurile lor grecești; D. Popovici, Ideologia literară a lui I. Heliade-Rădulescu și Santa Cetate. Între utopie și poezie; Ariadna Camariano, Influența poeziei lirice neogrecești asupra celei românești; G.C. Nicolescu, Ideologia
INSTITUTUL DE ISTORIE LITERARA SI FOLCLOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287560_a_288889]
-
hotărâtor în procesul de formare și de consolidare a limbii române literare. După 1840 unele tendințe puriste din concepția sa lingvistică iau amploare, H.-R. devenind, de fapt, adversarul propriilor principii de la 1828 (Paralelism între limba română și italiană, 1840, Vocabular de vorbe streine în limba română, adică slavone, ungurești, turcești, nemțești, grecești etc., 1847). Limba română literară - considerată acum operă a specialiștilor sau a unui geniu reformator - urma să fie „purificată” de toate cuvintele neromanice, care ar fi trebuit înlocuite
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
caractere” și „fiziologii” de factură clasică. Cele câteva portrete realizate în Bată-te Dumnezeu! (Coconița Drăgana), Coconul Drăgan, Domnul Sarsailă autorul și numeroase altele răspândite prin scrierile politice sau memorialistice pun în valoare mijloace remarcabile: caricatura rapidă, umorul popular, bogăția vocabularului, spontaneitatea replicii. „Fiziologistul” are un fel de jubilație răutăcioasă în contemplarea tipului social care, odată individualizat, este pus să susțină un adevărat recital pentru a-și dezvălui ridicolul. Scriitorul adoptă întotdeauna poziția omului de rând, plin de bun-simț, care persiflează
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
dintr-un strat mai profund. Cât privește primul țel, el este atins integral, căci I. are un spirit de observație de o rară acuitate, știe să culeagă informațiile necesare și are darul descrierii plastice, într-o frază amplă, cu un vocabular suplu, bogat. Aceste însușiri frapează și mai mult în Scrisori bănățene care, măcar inițial, fuseseră destinate unui prieten și, astfel, ignorau constrângerile, prejudecățile și conveniențele. Plasticitatea expunerii este aici sporită, contribuind la aceasta pitorescul, frumusețea „vederilor”, peisajul însuși, dar ceea ce
IRINEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287619_a_288948]
-
a acestei poezii (mai ales ca lexic, dar și ca sintaxă și ca topică) își recucerește forța aurorală, proaspătă și virilă (nici urmă de pioșenie moleșită în entuziasmul poetului). De aici izbitoarea impresie de simplitate și totodată de noutate a vocabularului său poetic. Cuvintele obștești sunt curățate de zgura obnubilantă și de fatuitatea vlăguitoare de sens rezultate din uz, abuz, clișeu și folosire iresponsabilă. Cuvântul, reînviat, operează singur, de aceea nu are nevoie nici de metafore (extrem de rare în scrisul lui
IONEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287578_a_288907]
-
sistemice. Cerințele speciale ale unei abord)ri sistemice trebuie îndeplinite, dac) e că abordarea s) conțin) posibilitatea de a se dezvolta într-o teorie, decât pe aceea de a r)mane doar un dispozitiv taxonomic, care aduce dup) el un vocabular greoi. Faptul c) Morton Kaplan eșueaz) în respectarea acestor cerințe este vizibil inc) de la început. El definește un sistem de acțiune că pe ,,un set de variabile atât de înrudite, în contrast cu mediul s)u, încât relațiile interne reciproce ale variabilelor
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
decât de teorie și metode științifice. Practică despre care vorbim, este totuși comun) printre cercet)torii în științele sociale de diferite orient)ri. Am v)zut, în capitolul 3, c) logică folosit) de Kaplan este și a lui Morgenthau, desi vocabularul utilizat de Kaplan, împrumutat din teoria general) a sistemelor, a pus în umbr) acest lucru. Marion Levy, un sociolog care uneori abordeaz) și chestiuni legate de politica internațional), ofer) un alt exemplu. El susține c), ,,obiectivele prioritare” în afacerile internaționale
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
de schimb)rile de la nivelul unit)ților. Cu toate acestea, cineva s-ar putea întreba dac) reducțiile inadvertente, care rezult) din numirea schimb)rilor la nivelul unit)ții drept schimb)ri structurale, ar putea fi remediate printr-o modificare de vocabular. Din nefericire, nu pot fi. Chestiunea demonstr)rii modului în care cauzele structurale își produc efectele va fi l)sat) nerezolvat). Explicațiile ce țin de nivelul inferior sunt în mod repetat z)d)rnicite, întrucat similaritatea și repetitivitatea rezultatelor internaționale
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
limpede și util) unui asemenea concept, precum cel de structur)? Cum pot structurile s)-și produc) efectele? Luând structurile drept cauze, e util s) tras)m o distincție între dou) definiții. Termenul de ,,structur)” face parte în acest moment din vocabularul preferat al științelor sociale. În aceast) calitate, semnificația să a devenit atotcuprinz)toare. Însemnând orice, a încetat s) mai însemne ceva anume. L)sând de-o parte utiliz)rile sale ocazionale și lipsite de înțeles, termenul are dou) sensuri importante
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
vieții internaționale, atunci interdependenta r)mane sc)zut). Exemplele economice din cadrul acestei secțiuni, precum și exemplele din domeniul militar, din cadrul capitolului urm)tor, arăt) clar c) așa este. În vremuri de liniște, oamenii de stat și comentatorii pun în joc bogatul vocabular de clișee care graviteaz) în jurul noțiunii de interdependent) global). Într-o clipit), crizele scot la lumin) adev)ratele dimensiuni ale realit)ții. Ce anume iese la lumin) cu ocazia crizei petrolului care a urmat r)zboiului arabo-israrelian din octombrie 1973
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]