2,638 matches
-
individuale. Astfel vocalele sunt anterioare și posterioare prin ridicarea progresivă a vălului de la „a” spre „o”, „u”, „e” și „i”, închise și deschise, orale și nasale, nasalitatea fiind un fenomen de asimilație datorită alăturării unei consoane nasale. Dacă pentru pronunțarea vocalei A, limba se află într-o poziție de repaus relativ, în pronunțarea vocalelor E și I limba se ridică apropiindu-se de partea anterioară a bolții palatine, iar la pronunțarea vocalelor u-o, limba se retrage spre partea posterioară a
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
a” spre „o”, „u”, „e” și „i”, închise și deschise, orale și nasale, nasalitatea fiind un fenomen de asimilație datorită alăturării unei consoane nasale. Dacă pentru pronunțarea vocalei A, limba se află într-o poziție de repaus relativ, în pronunțarea vocalelor E și I limba se ridică apropiindu-se de partea anterioară a bolții palatine, iar la pronunțarea vocalelor u-o, limba se retrage spre partea posterioară a cavității, spre palat. Limba nu-și modifică volumul ci numai forma după necesitățile
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
asimilație datorită alăturării unei consoane nasale. Dacă pentru pronunțarea vocalei A, limba se află într-o poziție de repaus relativ, în pronunțarea vocalelor E și I limba se ridică apropiindu-se de partea anterioară a bolții palatine, iar la pronunțarea vocalelor u-o, limba se retrage spre partea posterioară a cavității, spre palat. Limba nu-și modifică volumul ci numai forma după necesitățile fonice. Legăturile musculare dintre limbă și organele vecine: faringe, văl palatin, osul hioid, vor atrage mobilizarea acestor organe
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
posterioară a cavității, spre palat. Limba nu-și modifică volumul ci numai forma după necesitățile fonice. Legăturile musculare dintre limbă și organele vecine: faringe, văl palatin, osul hioid, vor atrage mobilizarea acestor organe odată cu mișcările limbii. Astfel, poziția articulatorie a vocalelor împarte cavitatea bucală în două zone ale căror dimensiuni se modifică în funcție de vocala pronunțată, după demonstrațiile făcute de Hellvag în 1781. Palatogramele efectuate de Fletcher (63) indică poziția organelor articulatorii în timpul producerii sunetelor vocale (fig.5). În procesul de articulare
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
după necesitățile fonice. Legăturile musculare dintre limbă și organele vecine: faringe, văl palatin, osul hioid, vor atrage mobilizarea acestor organe odată cu mișcările limbii. Astfel, poziția articulatorie a vocalelor împarte cavitatea bucală în două zone ale căror dimensiuni se modifică în funcție de vocala pronunțată, după demonstrațiile făcute de Hellvag în 1781. Palatogramele efectuate de Fletcher (63) indică poziția organelor articulatorii în timpul producerii sunetelor vocale (fig.5). În procesul de articulare al consoanelor se distinge mai întâi opoziția de bază din punct de vedere
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
dând ușor capul pe spate. Lichidul trebuie să treacă în nara cealaltă, fără să ajungă în orofarinx, atâta timp cât sfincterul rămâne contractat. Negus și Hartman, citați de Muriel E: Morley au măsurat presiunea necesară să învingă rezistența palatului moale în timpul unei vocale pure și au găsit pe coloana de mercur 30100 amperi (118; p.34). Acțiunea mușchilor palatinali și faringieni în vorbire a fost studiată de Wardille și Whillis (1936) care au observat că mușchiul constrictor faringian se contractă atâta timp cât ține vorbirea
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
suple și precise, astfel încât să realizeze istmul velo-faringian, mecanism de închidere la nivelul faringelui (fig.11). Activitatea normală a vălului palatin Legenda: 1. în repaus; 2. în consoane sonore;3. în consoane oclusive și constrictive; 4. în consoane nazale și vocale Din faringe aerul expirat este direcționat spre cavitatea orală, spre cea nasală sau spre amândouă, după cum vălul închide sau nu una din ele sau le lasă pe amândouă deschise. Vălul se ridică și se acolează printr-o acțiune postero-inferioară peretelui
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
sensibilităților interne, rolul lor activ în reglarea fonației ar fi unul din principalele motive pentru care experimentele cu ajutorul pavilioanelor faringo-bucale artificiale nu au dat bune rezultate. W. Meyer-Eppler și G: Ungeheuer, 1958, citați de Morley (115) au studiat experimental formarea vocalelor în pavilionul faringo-bucal artificial construit cu două bose, atacat la o extremitate de un sunet complex furnizat de un generator electroacustic. Dar pentru ca această experiență să poată furniza date despre funcționalitatea unui pavilion real, ar trebui respectate următoarele condiții: a
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
și endo-bucal privind despicătura și rezultatul operator, consemnându-se starea buzelor, a maxilarului și a ocluziei de care copilul este capabil, starea palatului și a vălului precum și a limbii. S-a observat funcționalitatea acestora: dacă buzele au tonicitatea necesară articulării vocalelor și consoanelor, dacă mușchii mimicii funcționează corect sau fac grimase compensatorii, în ce măsură se folosesc în vorbire pereții interni ai obrajilor prin diferite probe ca: țuguie buzele, trage buzele lateral, întinde buza superioară peste dinți cu gura deschisă, umflă obrajii, etc.
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
efectuează la cerere mișcările indicate de ridicare, de coborâre sau de lateralitate în gură și în afara gurii, dacă frenul sublingual permite aceste incursiuni ale limbii. S-a observat funcția velară. Copilului i se cere să deschidă gura și să pronunțe vocala „a” pentru a vedea dacă vălul are mișcări posterioare de închidere a naso-faringelui, ce distanță se stabilește între marginea posterioară a vălului operat și peretele faringian. S-a analizat astfel competența sfincterului palato-faringian cu ajutorul testelor sforăitului și suflatului, măsurându-se
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
și disgrafie. Examinându-se raportul dintre rezonatori s-a stabilit gradul și forma rhinoliei. Pentru determinarea generală a vorbirii nasale deschise s-au folosit probele de perflațiune nasală (aerul fonetic parcurge nasul). Se închide și se deschide alternativ nasul la vocalele I, u și la consoanele p, t, f, s. O schimbare vizibilă de sunet indică nasalizarea deschisă care se poate recunoaște și prin aplicarea în fața nasului a unei oglinzi (Glatzels) cât și palparea aripilor nasului pe cartilaje când se pot
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
unele cazuri chiar consoana „l” este pronunțată ca un „n” sau difuz fără ridicarea energică linguo-palatală. Retrognatismul superior specific despicăturii de creastă alveolară determină articularea bilabială a consoanelor f, v; omisiunea consoanelor s, t, z, j, ș, precum și închiderea unor vocale va accentua nasonarea. De asemenea laringele este învinovățit de monotonie funcțională, asurzirea vocalelor și a consoanelor sonore, absența vibrațiilor laringiene, spasmul glotic, suflu răgușit, mișcări dezordonate și asincronice în vorbire, direct răspunzătoare de o varietate extrem de largă a fonemelor dislalice
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
ridicarea energică linguo-palatală. Retrognatismul superior specific despicăturii de creastă alveolară determină articularea bilabială a consoanelor f, v; omisiunea consoanelor s, t, z, j, ș, precum și închiderea unor vocale va accentua nasonarea. De asemenea laringele este învinovățit de monotonie funcțională, asurzirea vocalelor și a consoanelor sonore, absența vibrațiilor laringiene, spasmul glotic, suflu răgușit, mișcări dezordonate și asincronice în vorbire, direct răspunzătoare de o varietate extrem de largă a fonemelor dislalice care complică rhinolalia specifică despicăturii congenitale velo-palatine. Asinergia de contracție linguo-velară poate produce
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
însoțește articularea tuturor consoanelor m, n, g, l, r. Atinge maximum în s, ș, z, v, ț, j, ce, ci, ge, gi; afectează considerabil consoanele p, t, c și se manifestă slab în d, b, g. Când consoana este între vocale sforăitul persistă în timpul vocalei. Acest tablou este însoțit de o insuficiență respiratorie nasală, debit haletant, sialoree. Tulburările de origină laringeală cuprind acele manifestări de răgușeală, monotonie a vocii, insuficiența vibrațiilor laringelui; laringele vibrând cu întârziere face o bruscă deplasare înainte
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
m, n, g, l, r. Atinge maximum în s, ș, z, v, ț, j, ce, ci, ge, gi; afectează considerabil consoanele p, t, c și se manifestă slab în d, b, g. Când consoana este între vocale sforăitul persistă în timpul vocalei. Acest tablou este însoțit de o insuficiență respiratorie nasală, debit haletant, sialoree. Tulburările de origină laringeală cuprind acele manifestări de răgușeală, monotonie a vocii, insuficiența vibrațiilor laringelui; laringele vibrând cu întârziere face o bruscă deplasare înainte prin care vocea se
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
o insuficiență respiratorie nasală, debit haletant, sialoree. Tulburările de origină laringeală cuprind acele manifestări de răgușeală, monotonie a vocii, insuficiența vibrațiilor laringelui; laringele vibrând cu întârziere face o bruscă deplasare înainte prin care vocea se asurzește, tremură sau se stinge. Vocalele sunt puțin vibrante, consoanele sonore b, d, g, v, j, z se confundă aproape cu cele surde corespunzătoare p, t, c, f, s, ș. Tulburările de origine otică sunt datorate unei insuficiențe auditive prin substituirea de consoane, din cauza incapacității de
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
insuficiența limbii prin lipsa unei activități corecte, mișcările limbii sunt dezordonate și în special aceasta nu poate lua la cerere poziția cerută. Când buza superioară rămâne imobilă și inertă, situație întâlnită adesea și la buzele neoperate, nu se pot pronunța vocalele u, o și consoanele m, p, h, s, t, ș, fiind foarte dificilă întinderea comisurilor și ridicarea buzei superioare fără suport. Toate aceste mișcări ale limbii, ale musculaturii obrajilor, duc la formarea grimaselor, care nu sunt altceva decât eforturi de
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
comunicării încă din primul an (170; p.7). Gânguritul și lalalizarea premerg conduitele verbale propriu-zise ce se dezvoltă odată cu schimbările fiziologice care permit poziția, creșterea tonusului muscular în special în buze și limbă. Consoanele produse posterior laringelui (din gungurit) alternează vocalele produse anterior prin întredeschiderea gurii și vin să se adauge sunetelor care cer o mare mobilitate a limbii și a buzelor (f, b, p, t, k), precum și celor care cer o poziție mai precisă (o, u, e). Acest ansamblu de
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
Acest ansamblu de factori în care intră imitația, mai ales în cazul labialelor, va permite constituirea unui repertoriu de sunete, care vor fi fonemele limbii materne. Sunetele neauzite în anturajul copilului vor dispare din repertoriul său, în timp ce linia melodică a vocalelor se va apropia și amplifica, secvențele devenind mai lungi, cu variații de ritm și intensitate. Holofrazele reproduc deja tipurile funcționale ale frazelor adultului: afirmația, întrebarea, imperativul (170; p.1-13). În raport cu conduitele de inteligență vocalizările comunicative, gunguritul, halofrazele constituie un pas
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
care vocalizările se organizează în limbaj. Mac Carty precizează că aici trebuie să înceapă, de fapt, explicația dezvoltării limbajului (43; p.777). Repetiția de silabe identice sau asemănătoare sunt monosilabe redublate - ma-ma - formate exclusiv din nasalele m, n și vocale chiar dacă în intenția copilului este de a imita silabele ta-ta, da-da, pa-pa. Imitația și perfecționarea progresivă ce are loc în mod firesc la copilul normal, stagnează la copilul cu defect velar amplificând dificultățile de emisie a sunetelor. În
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
În urma operației se dezvoltă spontan reflexe normale în deglutiție și masticație, însă funcționarea anormală a sfincterului palato-faringian persistă în suflu și activitatea fono-articulatorie. Din această cauză se observă o frecvență crescută a consoanelor nasale, a aspiratei „h”, precum, și a vocalelor posterioare. Perioada imitației este mult prelungită peste normal, iar proeminența fonemelor labiale este reluată la mult timp după operație, dacă cicatricea postoperatorie permite mișcările de finețe ale buzei superioare. Imitația este un element extrem de important în dezvoltarea lingvistică. La copilul
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
stimulii auditivi. Aceasta se explică prin faptul că primul obstacol în emisia verbală se înregistrează în elementele consonantice explosive. Studiile observațiilor psihologice arată aproape în unanimitate că primele consoane care apar sunt m, p, b și tot primele care transformă vocalele în silabe; la copilul cu despicături emisia corectă a consoanelor p, b apare numai în cursul reeducării și numai după operația de închidere a boltei și a vălului palatin. Ca și la copilul normal limbajul pasiv precede pe cel activ
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
favorabilă vorbirii. Adesea micul handicapat este considerat un bolnav irecuperabil. Starea afectivă creată paralizează atât mecanismele vorbirii cât și procesele de gândire și inteligență. Repertoriul primelor cuvinte rămâne astfel pentru început limitat la câteva cuvinte formate din consoanele m, n + vocale, sunetele explosive bilabiale p, b și linguo-dentalele t, d fiind inaccesibile - înainte de închiderea dehiscenței. Cele 4-5 cuvinte care urmează sunt pronunțate defectuos, prin înlocuirea sunetelor bilabiale cu cele nasale, neadecvat din punct de vedere fonetic. Cuvântul „tata” este pronunțat „nana
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
modalitățile de apreciere cantitativă prin extragerea fonemelor vocale și consoane, defectuos pronunțate, dintr-un text literar - paragrafele de la pagina 236 din „Divanul Persian” de Mihail Sadoveanu, care însumează 845 de foneme din care 435 consoane, respectiv 51,48% și 410 vocale, respectiv 48,40 %. Aceste procente sunt foarte apropiate de cele găsite de Fl. Constantinescu în studiul său asupra frecvenței fonemelor limbii române - 53,42 pentru fonemele consoane și 46,58 pentru fonemele vocale (51; p.6). Afectarea consoanelor la copilul
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
frecvenței fonemelor limbii române - 53,42 pentru fonemele consoane și 46,58 pentru fonemele vocale (51; p.6). Afectarea consoanelor la copilul rhinolalic se găsește într-un procent de 68,96% raportat la totalul consoanelor din textul analizat și a vocalelor într-un procent de numai 21,46 %. (Folosind și alte metode de studiu s-au obținut procente asemănătoare - vezi Capitolul V). Afectarea în mai mică măsură a vocalelor, conferă vorbirii rhinolalice un cuantum de inteligibilitate, explicabil prin aceea că și
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]