1,592 matches
-
revoluția rusă, stăteam neutri, ca grecii.]( Ediția a II-a, 1996, p. 141. ) 1916 cu victoria germanilor și ocupația noastră a fost însă mult mai dureros. Fie ca 1918 să ne răsplătească cu prisos toate durerile, mortificările, umilințele pricinuite de vrăjmaș. Să-l vedem redus acolo unde suntem noi acum turbați de ciudă, când ne insultă și ne asuprește, înăbușiți în toate manifestările gândirii și simțirii noastre, nenorociți de a-l vedea siluind ce avem mai scump, nerezervându ne decât mulțumirea
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
nu le dădea decât puțină slănină și pâine, iar germanii, un ceai seara. Bieții oameni erau foarte emoționați, gândindu-se la tristul efect ce erau să facă acasă infirmi cum erau, dar se bucurau mult de a scăpa de sub paza vrăjmașului și de a-și regăsi vatra. Cei care rămâneau erau foarte deprimați și au trebuit multe vorbe bune ca să i înviorăm. Lili îi bruftuluia ca o germană; auzind vorbele mele, a pus mâna în șolduri și, râzând în hohote, mi-
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
severă cu ea.“ [„Nu sunt severă, dar nu o mai cunosc. De este anormală, și eu mă socotesc normală, cum ne-am putea înțelege?“ „Ai dreptate“ - și vorbirăm de altele.](Ibidem, p. 147.) Era una din probele vădite de părerea vrăjmașilor despre cei care nu și-au păstrat demnitatea față de ei. kühlmann, czernin Demnitatea în general suferise mult în acest război, căci, sfărâmându-se toate normele vieții, fiecare nu-și mai încătușa pornirile și multe urâțenii ieșiră la iveală. Nu numai
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
în București, pe care să-l găzduiesc în camera de biliard, trans formată în dormitor, și să fiu ocrotită de el. Această idee mă revoltă așa de tare, încât impulsiv îi răspunsei: „Vai! cum aș putea să-mi bag un vrăjmaș în casă? N-aș mai putea trăi știindu-l lângă mine“.](Ibidem, pp. 150-151.) Ce trist lucru să ai două patrii sau cel puțin să ai datorii către două țări! Și ce tragice urmări pot decurge. [Biata d-na Phi
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
că trebuia să părăsească țara din cauza Brătienilor. S-a exprimat cam astfel: „Trăiam foarte bine pe front cu francezii, dar foarte rău cu rușii, care nu numai că n-aveau nici o considerație pentru noi, dar ne tratau ca supuși și vrăjmași. Am decis să fac un act politic, profitând de ura soldaților contra rușilor, și cu o armată de 100 000 de oameni să trec împotriva lor, dar pe un front unde să nu fie români (?). N-am reușit. Am devenit
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
trebuit să urce așa de sus. Fiica ei Ma rioara a însoțit-o [, iar Georgeta s-a dus la Sărulești, la d-na Maria Brăiloiu].(Ediția I, 1937, p. 325.) Purtarea ei a fost curajoasă și nobilă, vorbele ei față de vrăjmaș demne de bărbatul ei, gl Anton Berindei 225, [fostul secretar general la Ministerul de Război în 1877-78](Ibidem.). Scria mamei, cu care era foarte prietenă, cărți poștale, spunându-și fără înconjur părerea. Această femeie de 70 de ani putea servi
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
cea mare dobândită la Iași de la Bibicescu numai intervenției lui Ionel și Vintilă o datora, deși tocmai atunci bărbatul ei era unul din protagoniștii dării în judecată a ministerului liberal. darea în judecată a guvernului brătianu Căci acolo ajunsesem, cu vrăjmașul încă în țară, guvernul Marghiloman dădea în judecată pe cei care declaraseră războiul! Și, lucru caraghios, tocmai pe Duca și pe Mihai Pherekyde, cei mai înfocați partizani ai declarării ostilităților încă din 1915, tocmai pe ei îi scosese de pe lista
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
fi sosit aici mai bine îmbrăcați dacă, la plecare, nu le-ar fi luat germanii și, la trecere pe la ei, ungurii. Moralul le era admirabil: știau cât de bine pentru noi se va sfârși războiul și ce rău le mergea vrăjmașilor pe frontul francez și pe cel italian. Prizonierii francezi din lagărul de la Stralsund le inspiraseră această însuflețire și le explicaseră superioritatea artileriei franceze, mai mobilă, asupra celei germane, prea kolosală. În fine, erau așa de inimoși, încât ne-au încântat
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
341.) M-am întors în oraș înduioșată și fericită. Ce deosebire de la ultima mea plecare de la Pasărea! rătăciri. psihoza războiului Dar nu numai simțimintele bune încolțeau, cele de răzbunare și cruzime se dezvoltaseră în acești ani de contact cu un vrăjmaș brutal și prost, și se manifestau inconștient. Câteodată mă îngrozeam de mine însămi și mă acuzam de barbarie, dar, aducându-mi aminte de vorbele unui ofițer francez către Ionel, îmi dădeam seama că nu eram o excepție: „Nu aș vrea
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
și [din] atmosfera enervantă în care trăiam. Cel care ar fi avut mai mare nevoie de o schimbare era soțul meu, dar nu consimți să facă cura de Govora, găsindu-se prea slab și temându-se să părăsească pe mâna vrăjmașilor, străini și români, casa scăpată până atunci de devastare. Mariuța nu putea părăsi pe cei doi copii mici; mama trebuia să meargă cu Pia la Mihăești pentru a face cura de Govora. Eu cerusem autorizarea să mă duc la Govora
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
asupra întregii Dobroge. De la noi plecau etapele: Pantelimon, Brănești, Bolintin, Pașcani. În octombrie 1918, Germania, Austria, Turcia cereau lui Wilson să intervină pentru pace pe baza celor 14 puncte propuse. Renunțaseră a muri până la unul înainte măcar de a vedea vrăjmașul pe pământul lor. Turcii refuzau lupta și se retrăgeau în fața Aliaților. Situația se limpezea cu repezeală. În fine, se sfârșeau toate durerile noastre mai iute decât prevedeam chiar cu două luni înainte. Ai noștri ar fi voit să reînceapă lupta
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
dete cuvântul lui de onoare că nu au venit francezi în Athénée Palace; fluierăturile se înmulțeau, [ca] și apostrofele injurioase. Pia Danielo polu, pierzându-și timiditatea, îi strigă: „Rușine, domnule, ca un ofițer român în uniformă să dea mâna cu vrăjmașul înaintea noastră!“ El, foarte supărat: „Mai bine te-ai duce acasă, domnișoară!“ Mackensen, dus la masă pe ușa din dos. C. Arion, speriat și prea vecin cu teatrul scandalului, în strada Corabia, și-a închis porțile și a telefonat la
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ales și rămase foarte decepționat, dar Antanta știa că lucrase pe sub mână cu ger manii. Stere și Arion, dinastici înfocați, propovăduiau un minister al tuturor românilor, bineînțeles cu dânșii în cap. Căderea lui Marghiloman fu și semnalul retragerii germanilor. plecarea vrăjmașilor Plecau, se duceau, fugeau. Camioane, trăsuri, furgoane, căruțe, automobile alergau pe toate străzile spre gară și spre ieșirile din București; toate încărcate cu lăzi, cufere, saci, lădițe, tinichele; în mijlocul acestei grămădeli, câte un ofițer sau doi, sau câte un soldat
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
colnic din fața noastră, înaintau spre linia pușcașilor. De-acuma, aține-te, cucoane Neculai! Parc-o furtună a prins să învăluie pădurea, parcă au început brazii să dănțuiască, parcă năvălea asupra noastră un potop să înece lumea, așa clocoteau munții de vrăjmaș. Se speriau toate vrăbiile, toate mierlele, toate ciocănitoarele, tremurau frunzele, tremurau ecourile, tremura și inima mea. Și doar nu eram așa stângaci cu carabina. Mai dădusem eu piept cu badea lupul și cu jupân mistrețul; ei, dar trei urși, oricum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
de minciuni și că viitorul meu a fost trecut, Țara mea de dincolo de Prut. Țara mea de dincolo de Prut, Am să-ncerc, dacă-am să pot, să uit și, cum scriu la carte înaintașii Am să-ncerc ca să-mi iubesc vrăjmașii. Dar dincolo de moarte, Țara mea, Nu mă părăsi, nu mă lăsa Când chema-mă-va la dânsul Dumnezeu Te implor să spui că sunt al tău. Țara mea de dincolo de Prut, Mi s-a dat poruncă să te uit, Dar
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
de zi, ci un din când în când - cine știe dacă nu, într-o zi, chiar și o renunțare -, așa cum sunt și trebuie să rămână întâmplările bune ale vieții acesteia. Dar, iartă-mă. Al D-tale sincer devotat, Dinu Noica Vrăjmașul Intrarea mea la Institutul de Cinematografie la vârsta de 27 de ani ar fi meritat, după cum se vede, pana unui mare umorist... În continuare, timp de patru ani, examenele de măiestrie de la sfârșitul fiecărui semestru au ținut când de comedia
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
și cancelarul Mihail Teleki, prin care cel din urmă se obligă să sprijine intențiile și acțiunile de anexare a principatului Transilvan la Imperiul Habsburgic» Înțelegem că încă de atunci numele de Teleki era un nume predestinat a fi un neînduplecat vrăjmaș a tot ceea ce reprezenta interes valah. Târziu, cam la douăzeci de ani după moartea lui Iosif Teleki, strănepot al «vânzătorului de principate» Mihail Teleki, consemnată pe coperta interioară a Strajnicului bisericii din Streza, văduva acestui mare acaparator de domenii și
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
o ducă la capăt. Așadar, cel care face exercițiile, ca să lupte împotriva dezolării și ca să învingă ispitele, trebuie să rămână mereu ceva mai mult de o oră întreagă șîn exercițiuț, nu numai pentru a se obișnui să-i țină piept vrăjmașului, ci mai mult, ca să-l învingă. 14. A paisprezecea. Cel care propune exercițiile, dacă vede că cel care le primește este consolat și plin de avânt, trebuie să-l prevină ca nu cumva să facă vreo făgăduință sau vreun vot1
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
În ogradă, o potaie de câini, care par a avea, mai ales asupra ovreilor, aceleași prejudecăți sălbatice și brutale pe care le are poporul nostru” <endnote id="(366, p. 127)"/>. Or, pentru țăranul român, „omul pe care-l latră câinii vrăjmaș e răutăcios” <endnote id="(184, p. 420)"/>. Această imagine cotidiană a devenit un loc comun În literatura folclorică din registrul comic. „De ce să mă amuz de pățania telalului [= negustorului ambulant] ovrei asupra căruia s-au năpustit cânii ?”, se Întreabă un
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de măturoi”, iar soldații suflă nu În goarne, ci „În foi de ceapă”. Armele oștenilor (sulițe din lemn de tei, puști de soc, foarfeci) fac și ele parte din registrul burlesc : „Toți aveau legat la gât/ Câte-un foarfece-ascuțit,/ Pe vrăjmaș când l-or vedea,/ Iute-n foarfece să-l ia/ Și să-l taie mărunțel,/ Precum tai la pătrunjel” <endnote id="(702)"/>. În mod firesc pentru structura acestei „jidaniade” eroicomice, oastea clachează de spaimă la primul lătrat de câine : „- N-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ochii personajelor reprezentate pe icoane, troițe sau cruci : „unele femei știu face pentru orbirea bărbaților cu jugrăveala ce o iau scoțând ochii sfinților de pe troițe” <endnote id="(819, p. 84)"/>. Acest ingredient magic era folosit de descântătoare „pentru a orbi vrăjmașii”, pentru a-i „orbi” pe bărbați (de fapt, pentru a-i „Îmbrobodi”), „ca să nu vadă ce fac soțiile lor necredincioase”. Ca să nici nu audă, „se adaugă fărămituri rupte din clopot”. În România, ca și În alte țări balcanice, pentru a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
în slava Sa! Amin! CAPITOLUL 32 Rănile se înmulțesc... Vara anului 2009 a fost mai săracă în evenimente, deoarece a început să mă cuprindă și pe mine descurajarea, mai ales când am văzut că sunt tot mai des ținta atacurilor vrăjmașului. În sensul acesta am primit chiar o scrisoare “s-o las mai moale!”: “Simt, de la o vreme, că trebuie să-ți scriu referitor la unele lucruri despre care ai vorbit de când ai venit la noi. Te rog să mă crezi
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
omoare. L-au dus în grabă la marginea unei prăpăstii, voind să-L arunce jos. Țipete și blesteme umpleau văzduhul. Unii aruncau cu pietre în El, când deodată a dispărut din mijlocul lor. Trimișii cerului L-au ascuns de privirea vrăjmașilor Lui și L-au condus într-un loc sigur.” Așa a fost primit Domnul Isus în biserica din Nazaret. Satul său natal. Din cauza necredinței lor, Mântuitorul n-a putut să facă multe minuni între ei și cu părere de rău
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
-mi dreptate, Dumnezeule, apără-mi pricina împotriva unui neam nemilos! Izbăvește-mă de oamenii plini de vicleșug și de fărădelege! Tu ești Dumnezeul care mă ocrotește: pentru ce mă lepezi? Pentru ce trebuie să umblu plin de întristare sub apăsarea vrăjmașului? Vrăjmașii mei zic cu răutate despre mine: Când va muri? Când îi va pieri numele?" Dacă vine cineva să mă vadă, vorbește neadevăruri, strânge temeiuri ca să mă vorbească de rău; și, când pleacă, mă vorbește de rău pe afară. Toți
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
dreptate, Dumnezeule, apără-mi pricina împotriva unui neam nemilos! Izbăvește-mă de oamenii plini de vicleșug și de fărădelege! Tu ești Dumnezeul care mă ocrotește: pentru ce mă lepezi? Pentru ce trebuie să umblu plin de întristare sub apăsarea vrăjmașului? Vrăjmașii mei zic cu răutate despre mine: Când va muri? Când îi va pieri numele?" Dacă vine cineva să mă vadă, vorbește neadevăruri, strânge temeiuri ca să mă vorbească de rău; și, când pleacă, mă vorbește de rău pe afară. Toți vrăjmașii
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]