2,111 matches
-
aglomerate. Geologii acceptă ideea că înaintea formării acestui lanț vulcanic, întreaga regiune fusese o câmpie aluvionară, situată în partea vestică a șirului central al Carpaților Orientali, respectiv cel cristalino- mezozoic. În perioada pliocenului superior, s-a realizat o intensă activitate vulcanică, ce a închis un lac intramontan a cărui oglindă se ridica până la 950 m altitudine. La începutul cuaternarului prin eroziune apa lacului a străpuns lanțul vulcanic în zona munților Călimani și Gurghiu dând naștere defileului Deda - Toplița. Afluenții Mureșului au
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
respectiv cel cristalino- mezozoic. În perioada pliocenului superior, s-a realizat o intensă activitate vulcanică, ce a închis un lac intramontan a cărui oglindă se ridica până la 950 m altitudine. La începutul cuaternarului prin eroziune apa lacului a străpuns lanțul vulcanic în zona munților Călimani și Gurghiu dând naștere defileului Deda - Toplița. Afluenții Mureșului au contribuit la actuala înfățișare a reliefului prin conurile de dejecție formate de aceștia cu materialele aluvionare aduse de munții din jur, fapt ce a dus la
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
resturi ale acestei terase se constată în tot lungul strâmtorii între Deda și Toplița . Înălțimea teraselor descrește la deal. Aceste terase sunt dispuse în trepte astfel încât la intrarea Mureșului în defileu are altitudini de 1.000-2.000 m din platouri vulcanice până la 400 m în Lunca Mureșului după ieșirea din defileu. Așezarea în cadrul defileului Toplița - Deda, deosebit de pitoresc, care reprezintă cea mai lungă străpungere completă de către un râu, 35 km în cadrul catenei vulcanice Călimani-Gurghiu-Harghita, face din acest loc o adevărată atracție
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
altitudini de 1.000-2.000 m din platouri vulcanice până la 400 m în Lunca Mureșului după ieșirea din defileu. Așezarea în cadrul defileului Toplița - Deda, deosebit de pitoresc, care reprezintă cea mai lungă străpungere completă de către un râu, 35 km în cadrul catenei vulcanice Călimani-Gurghiu-Harghita, face din acest loc o adevărată atracție turistică. Afluenții Mureșului au format de-a lungul timpului conuri de dejecție din bolovănișuri de andezit. Pe malul drept al Mureșului s-au format numeroase terase, cea mai lungă fiind în localitatea
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
malul drept al Mureșului s-au format numeroase terase, cea mai lungă fiind în localitatea Lunca Bradului constituindu-se ca o depresiune. La nord de râul Mureș sunt situați munții Călimani care cuprind cele mai mari altitudini din șirul lanțului vulcanic Călimani, Gurghiu, Harghita. Acesta culminează cu vârful Pietrosu 2.102 m, Călimani 2.021m, Izvoru 2.033m și Cerbuc 2.015 m. Acest masiv are cea mai mare suprafață din cadrul munților vulcanici aproximativ 2.000 km pătrați. Munții sunt renumiți
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
cuprind cele mai mari altitudini din șirul lanțului vulcanic Călimani, Gurghiu, Harghita. Acesta culminează cu vârful Pietrosu 2.102 m, Călimani 2.021m, Izvoru 2.033m și Cerbuc 2.015 m. Acest masiv are cea mai mare suprafață din cadrul munților vulcanici aproximativ 2.000 km pătrați. Munții sunt renumiți pentru viața pastorală, deoarece există o intensă zonă de pășuni alpine 6.La o vechime din epoca terțiară masivul Gurghiu la sud de Mureș culminează cu vârfurile Fâncelul 1.684 m , Bătrâna
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
pastorală, deoarece există o intensă zonă de pășuni alpine 6.La o vechime din epoca terțiară masivul Gurghiu la sud de Mureș culminează cu vârfurile Fâncelul 1.684 m , Bătrâna de 1.634 m, care reprezintă un ansamblu de conuri vulcanice îngemănate. Râul Mureș este principalul râu colector al pâraielor ce izvorăsc din munții Călimani și Gurghiu. Mureșul străbate în lungime de la est la vest localitatea contribuind încă la dăltuirea în stâncile de andezit ale frumosului defileu. În cursul său vijelios
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
Ana”. Ca locuri de distracție și agrement, Măgireștiul este destul de modest. Pană pe la sfârșitul anilor 1990, tinerii se puteau duce în pădure, la marginea satului, la Lacul Iezer. Iezerul - lac de munte, care, după unii specialiști, ar fi de natură vulcanică, fapt dovedit de existența în zonă a unor izvoare cu apă minerală. Aici se putea face plajă într-o zonă împădurită pe malul lacului. Defrișările masive au dus însă la alunecări de teren care au fost accentuate și de inundațiile
Comuna Măgirești, Bacău () [Corola-website/Science/300682_a_302011]
-
împărțite pe șase regiuni geografice. Ele sunt identice cu așa-numitele "sýslur"-i, dar care nu reprezintă corpuri politice, fiind marcate astăzi doar de circumscripțiile de poliție, fiecare din ele condusă de un Sýslumaður drept comandant. Insulele Feroe sunt de origine vulcanică și au o vârstă de aproximativ 60 de milioane de ani (de trei ori mai în vârstă decât Islanda). Singurul izvor termal amintește de acest lucru. Insulele sunt formate din bazalt, care alternează cu alte straturi mai puțin dure. În
Insulele Feroe () [Corola-website/Science/300721_a_302050]
-
a născut la 5 martie 1133 la Le Mans, fiu al împărătesei Matilda și al celui de-al doilea soț al său, Geoffrey de Anjou. Prin mama sa, era strănepotul lui William Cuceritorul. Henric avea un caracter aspru, o "forță vulcanică", o cultură uimitoare și maniere seducătoare. Adolescent zdravăn, cu gâtul de taur, cu părul roșu tuns scurt, plăcuse grozav de mult reginei Franței, Eleonora de Aquitainia, cănd venise să presteze omagiul slabului Ludovic al VII-lea pentru provinciile Mâine și
Henric al II-lea al Angliei () [Corola-website/Science/300750_a_302079]
-
(în ) este singurul lac vulcanic din România. Este situat în masivul Ciomatu din județul Harghita, pe stânga râului Olt, în apropiere de stațiunea Tușnad. Lacul este așezat pe fundul craterului unui vulcan stins, denumit "Ciomatu Mare" (în ), din masivul vulcanic "Puciosu", locul celei mai recente
Lacul Sfânta Ana () [Corola-website/Science/300772_a_302101]
-
(în ) este singurul lac vulcanic din România. Este situat în masivul Ciomatu din județul Harghita, pe stânga râului Olt, în apropiere de stațiunea Tușnad. Lacul este așezat pe fundul craterului unui vulcan stins, denumit "Ciomatu Mare" (în ), din masivul vulcanic "Puciosu", locul celei mai recente erupții vulcanice în Carpați și în Europa de Est, care a avut loc acum câteva zeci de mii de ani (probabil mai recent de acum 42.000 ani). se află la o altitudine de 946 m. De
Lacul Sfânta Ana () [Corola-website/Science/300772_a_302101]
-
România. Este situat în masivul Ciomatu din județul Harghita, pe stânga râului Olt, în apropiere de stațiunea Tușnad. Lacul este așezat pe fundul craterului unui vulcan stins, denumit "Ciomatu Mare" (în ), din masivul vulcanic "Puciosu", locul celei mai recente erupții vulcanice în Carpați și în Europa de Est, care a avut loc acum câteva zeci de mii de ani (probabil mai recent de acum 42.000 ani). se află la o altitudine de 946 m. De formă aproape circulară, similar cu o paletă
Lacul Sfânta Ana () [Corola-website/Science/300772_a_302101]
-
emanațiilor mofetice prin fundul lacului și prin pereții craterului. Turiștii veniți la lacul Sfânta Ana nu au nevoie de prognozele meteorologilor pentru a afla cum va fi vremea, ei având la îndemână o metodă empirică, dar exactă, oferită de muntele vulcanic: cele două fisuri formate în munte care prevestesc vremea. Localnicii știu că " Dacă emanațiile din fisuri pișcă la nas, atunci e semn de furtună, iar dacă nu, ziua va fi însorită, tocmai potrivită pentru drumeții". Fenomenul are o explicație științifică
Lacul Sfânta Ana () [Corola-website/Science/300772_a_302101]
-
Materialele expulzate prin erupții se depun în jurul punctului de emisie, constituind un aparat vulcanic, alcătuit din coș, crater și con. Coșul reprezintă hornul sau orificiul de evacuare a materialelor expulzate. În timpul perioadelor de liniște și după stingerea vulcanului, în coș rămân lave sau "piroclastite" consolidate; ele pot fi puse în evidență numai prin eroziunea
Relief vulcanic () [Corola-website/Science/300771_a_302100]
-
ele pot fi puse în evidență numai prin eroziunea conului. Craterul reprezintă prelungirea externă prin care se termină coșul; are de obicei forma de pâlnie. Conul este edificiul propriu-zis, clădit din lava revărsată și din alte materiale rezultate în timpul exploziei vulcanice; reprezintă o formă de acumulare, a cărei morfologie depinde de tipul activității vulcanice și apoi de evoluția subaeriană a eroziunii. Conurile sunt rezultatul erupțiilor de lavă acidă-vâscoasă, cu multă silice și cu viteză de curgere redusă. Apar izolate sau grupate
Relief vulcanic () [Corola-website/Science/300771_a_302100]
-
externă prin care se termină coșul; are de obicei forma de pâlnie. Conul este edificiul propriu-zis, clădit din lava revărsată și din alte materiale rezultate în timpul exploziei vulcanice; reprezintă o formă de acumulare, a cărei morfologie depinde de tipul activității vulcanice și apoi de evoluția subaeriană a eroziunii. Conurile sunt rezultatul erupțiilor de lavă acidă-vâscoasă, cu multă silice și cu viteză de curgere redusă. Apar izolate sau grupate pe anumite areale și îmbracă forme diferite, după tipul de erupție și după
Relief vulcanic () [Corola-website/Science/300771_a_302100]
-
bazice - fluide, cu dominarea elementelor feromagneziene, săracă în silice și cu viteză mare de curgere. Lavele ajung la suprafață cu o temperatură mai ridicată, se revarsă peste pereții craterului și curg pe distanțe foarte mari, acumulându-se la baza conurilor vulcanice. Platourile se mai numesc și „vulcani scut” deoarece sunt tot conuri vulcanice, însă cu pante foarte mici. Forma curgerii depinde și de relieful preexistent pe care îl fosilizează. Pe terenuri relativ netede se formează suprafețe structurale bazaltice, aproape tabulare, mărginite
Relief vulcanic () [Corola-website/Science/300771_a_302100]
-
mare de curgere. Lavele ajung la suprafață cu o temperatură mai ridicată, se revarsă peste pereții craterului și curg pe distanțe foarte mari, acumulându-se la baza conurilor vulcanice. Platourile se mai numesc și „vulcani scut” deoarece sunt tot conuri vulcanice, însă cu pante foarte mici. Forma curgerii depinde și de relieful preexistent pe care îl fosilizează. Pe terenuri relativ netede se formează suprafețe structurale bazaltice, aproape tabulare, mărginite de abrupturi rezultate din solidificarea frunții pânzei. Când aceste suprafețe sunt fragmentate
Relief vulcanic () [Corola-website/Science/300771_a_302100]
-
în forma de puț ("pit-crater"), format prin prăbușire, mărginit de pereți abrupți și umplut de multe ori cu lavă incandescentă. Au dimensiuni mult mai mici, le lipsește platoul central, iar înclinarea pantelor este mai mare. În Islanda se întâlnesc platouri vulcanice întinse, formate prin revărsări produse în lungul unor mari crăpături liniare. De fapt Islanda este singurul loc unde se mai întâlnesc în activitate erupții liniare. Pe linia Laki, deschisă în anul 1783, cu o lungime de peste 24 km s-au
Relief vulcanic () [Corola-website/Science/300771_a_302100]
-
în lungul unor mari crăpături liniare. De fapt Islanda este singurul loc unde se mai întâlnesc în activitate erupții liniare. Pe linia Laki, deschisă în anul 1783, cu o lungime de peste 24 km s-au format peste 34 de conuri vulcanice cu înălțimi până la 150 m și alte 60 conuri mai mici. Cu timpul activitatea vulcanică s-a restrâns în jurul câtorva centre. Cel mai important vulcan activ de aici este Hekla. Aceste forme se întâlnesc în special la vulcanii care emit
Relief vulcanic () [Corola-website/Science/300771_a_302100]
-
întâlnesc în activitate erupții liniare. Pe linia Laki, deschisă în anul 1783, cu o lungime de peste 24 km s-au format peste 34 de conuri vulcanice cu înălțimi până la 150 m și alte 60 conuri mai mici. Cu timpul activitatea vulcanică s-a restrâns în jurul câtorva centre. Cel mai important vulcan activ de aici este Hekla. Aceste forme se întâlnesc în special la vulcanii care emit lave vâscoase și în general la erupțiile bogate în emisii violente de gaze. Exploziile și
Relief vulcanic () [Corola-website/Science/300771_a_302100]
-
cratere uriașe formate prin explozie și lărgite mult prin prăbușirile care urmează. La explozii puternice, coșul și chiar porțiunile superioare ale cuptorului magmatic sunt golite de lavă, iar partea centrală a vulcanului, pierzându-și suportul se prăbușește. Din vechiul con vulcanic nu mai rămâne decât porțiunea de la poalele acestuia sub forma unui perete circular, în interiorul căruia se pot forma ulterior, conuri vulcanice mai mici. După formă și geneză se pot deosebi mai multe tipuri: Caldera monogenă se formează printr-o prăbușire
Relief vulcanic () [Corola-website/Science/300771_a_302100]
-
cuptorului magmatic sunt golite de lavă, iar partea centrală a vulcanului, pierzându-și suportul se prăbușește. Din vechiul con vulcanic nu mai rămâne decât porțiunea de la poalele acestuia sub forma unui perete circular, în interiorul căruia se pot forma ulterior, conuri vulcanice mai mici. După formă și geneză se pot deosebi mai multe tipuri: Caldera monogenă se formează printr-o prăbușire rezultată în urma unei singure erupții. Este un crater uriaș, situat în partea centrală a conului. Caldera poligenă mult mai mare, implică
Relief vulcanic () [Corola-website/Science/300771_a_302100]
-
geneză se pot deosebi mai multe tipuri: Caldera monogenă se formează printr-o prăbușire rezultată în urma unei singure erupții. Este un crater uriaș, situat în partea centrală a conului. Caldera poligenă mult mai mare, implică distrugerea aproape completă a conului vulcanic. Se formează în urma mai multor erupții, care creează și mici caldeire periferice, ce festonează caldera principală. Caldera inelară presupune în plus o nouă fază de erupții, ce dă naștere la unul sau mai multe conuri în interiorul calderei. Apare o depresiune
Relief vulcanic () [Corola-website/Science/300771_a_302100]