1,973 matches
-
cuvine să reluăm neezitanta opinie a lui Paul Cornea: "Ele ilustrează o renovare a artei lui Alecsandri, care nu atinge doar domeniul verbului sau al prozodiei, ci îmbrățișează tema, organizarea poematică și viziunea, prin urmare însăși structura liricii sale. (...) Din zbuciumul atâtor ani de căutare și interogații se naște o operă durabilă, unitară, de un modelaj exemplar. Era o izbândă a poeziei românești, dar și o victorie pe care Alecsandri o obținea asupra lui însuși". Citind pastelurile unul după altul, mă
Pasteluri de iarnă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12001_a_13326]
-
1888 vrednica și inimoasa Harietă îi comunică binefăcătoarei "necazul ista" dar și faptul că a fost și mai era "grav bolnavă": "Nu pot să-ți scriu mai mult, căci sunt într-o stare de tot slabă și tusea mă topește." Zbuciumul Harietei, pendularea ei între speranță și deznădejde îi agravează boala, așa încât ea mărturisește: "Stau între perine,și azi am stupit puțin sânge." Naiva Harietă credea că boala ei gravă îl speriase rău pe Eminescu, determinându-l "să fie econom și
Sora poetului by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/15556_a_16881]
-
literar al unui mare cotidian german.Tot el afirma, evocînd personalitatea contradictorie a autorului aniversat, că cine nu-l urăște pe Canetti, nu-l poate înțelege. Un paradox ? Potrivit unei păreri unanime, viața și scrierile lui Canetti reflectă toate prefacerile, zbuciumul și crizele veacului al XX-lea, pentru care de altfel i-a și fost atribuit în 1981 premiul Nobel pentru Literatură.O lectură ,negativă" a existenței sale empirice nu atrage cîtuși de puțin după sine distanțarea critică de semantica scrierilor
Enigma Canetti by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11466_a_12791]
-
și înțelegi că freamătul te duce în această direcție, (...) te uiți la unchiul tău care învârte volanul urmând camioneta cu sicriul în care zace tatăl tău și revezi scena ce integrează această imagine a tatălui în care se integrează tot zbuciumul tău: ești lângă tatăl tău, pe pat, într-o dimineață de vară, sunteți acoperiți cu un cearșaf alb, presărat cu scrum de țigară și citiți amândoi, fiecare citește din cartea lui, el un roman de spionaj, tu o carte despre
Alfabetul Eu-lui profund by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7707_a_9032]
-
atît mai mari. Ne îndreptăm gratitudinea și către cele două mari doamne ale continuării luptei anticomuniste - Ana Blandiana și Doina Jela -, către neobositul campion al acestei lupte, Cicerone Ionițoiu, și către conducerea AFDPR, care au adăugat autoritatea vocii lor la zbuciumul nostru de agonie. Și nu am vrea să omitem, din lista celor cărora Memoria le rămîne îndatorată, presa scrisă și vorbită (România liberă, Observatorul cultural, România literară, Radio România Cultural, Curierul de Vâl-cea, Spații culturale - Râmnicu Sărat, Căminul Românesc - Elveția
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6635_a_7960]
-
în calupuri concentrate de timp. Salturile în timp, flashback-urile, corespund atât titlului lucrării, cât și tematicii ei, care nu credem să mai fi fost atacată cu asemenea amploare pe o scenă de la noi, și anume tema sentimentelor și a zbuciumului sufletesc care însoțesc formarea și desfacerea unor cupluri de sexe diferite sau de același sex și ecourile declanșate în sufletele celorlalți de aceste cuplări -dramaturgia spectacolului fiind semnată de Achim Conrad. Dincolo de propuneri însă, cea mai mare consistență o dau
Flashback by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/6787_a_8112]
-
cucernica „cină cea de toate zilele” prin care credincioșii luterani desfid și azi excesele gastronomice ale „papistașilor”. Ultimul popas din cele peste 60, incluse în traseul lexicografic, are o încărcătură dramatică și un final deschis: Zerrinsenheit. Termenul desemnează sfîșiere (interioară), zbucium sufletesc, conflict între idealuri și realitate. Acest ADN „sufletesc” propus de cei doi autori nu este complet, dar fiecare din elementele spiralei este purtătorul unor mărci identitare: copacul frate, pădurea, Rinul, muzica , feminitatea, kitsch-ul, corurile bărbătești, nudismul, tihna domestică
O carte de citire by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/2945_a_4270]
-
ale universului unui artist care asumă artificiul și deplina-i libertate. "Creez ca și cum abia m-aș fi născut. Nu țin seama de ceea ce a fost desemnat până acum ca fiind teatru." El nu vrea să apeleze la energiile fizice, la zbuciumul corporal, ci revelează, în mod nemijlocit, apariții și cristalizări onirice; fuge de profunzime și cultivă suprafața pe care, ca pe o pânză uriașă, se desfășoară un univers de forme, autonom și indiferent la oricare altă logică în afara celei proprii lui
Zholdak, un suprarealist neîmblânzit – eseu de George Banu by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/12590_a_13915]
-
Faptul că la Iași, unde pesedeii au fost dramatic înfrânți de suporterii lui Băsescu, Geoană a simțit nevoia să împartă gustul amar al paparei cu peremiștii e un semnal indubitabil al alunecării spre extremă a partidului. Lecția acestor luni de zbucium trebuie asumată, de pe acum, de toate părțile. Dacă partidele nu înțeleg, în fine, că depind nemjilocit, în fiecare moment, de voința populară, înseamnă că am pierdut timpul degeaba. Nu poți să vii în fața electoratului o dată la patru ani, pentru a
Mujici costumați în majorete by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9647_a_10972]
-
din Răsărit. La un moment dat, i se propune să se ducă preot paroh la biserica română din Paris. Cu luciditate și bunăcredință, refuză să fie manipulat: „Putea-voi eu să orbesc ochii evidenței și să accept acest loc de zbucium, de pândă diplomatică, de agitaj politic, de slugărnicie, de obligații cine știe cât de necinstite și de militărie bisericească... Ajută-mă, Doamne, să-mi păstrez sărăcia și independența sufletească”. Galaction nu are cum să nu-și dea seama de alunecarea accelerată a
Gala Galaction după 1944 by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13473_a_14798]
-
într-o înșiruire... Au urmat atacurile lui Ionesco de la Europa liberă împotriva lui Ceaușescu - și interdicția a devenit definitivă. Mărturia autorului e cît se poate de naturală în amarul ei: „Cît m-a costat această interdicție, ca nervi și ca zbucium, nu-mi poate fi dat de nimeni înapoi”. Sprijinul moral al unor prieteni precum Z. Ornea, Maria Simionescu, Ion Ianoși, Paul Cornea, Matei Călinescu, Radu Cosașu, Florin Mugur, Lucian Raicu, Ion Vianu, Mircea Martin, I. Negoițescu, Nicolae Manolescu, Dana Dumitriu
Mai mult decît un exercițiu al memoriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13301_a_14626]
-
lungă cât o zi) care o desparte de moarte prin flash-back-uri din trecutul său ( filmul detaliat al scurtei sale vieți) în contrapunct cu o sfâșietoare succesiune de senzații de scârbă și simptome de sufocare, tentative eșuate de a se descarcera, zbucium al neputinței, un tablou infernal între disperare, repulsie letală și horror, dar și reprezentări salvatoare, speranțe legate de umanitatea însoțitorului său care se vor dovedi zadarnice, simple halucinații. Idila dintre cei doi, pe cale de a se naște la acel party
Cinism vs inocență by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/4175_a_5500]
-
Silvia, care și-a dedicat întreaga viață sănătății acestui copil, trăind permanent cu frica în sîn. Îmi aminesc foarte clar de o vizită pe care i-am făcut-o lui Carlos la New York, cînd m-au impresionat fragilitatea lui și zbuciumul Silviei, cea care părea nu atît o mamă, cît o logodnică sau o prietenă intimă oferindu-și sprijinul neclintit unui băiat plin de neliniști și de dorința de a pătrunde într-o normalitate care, pentru el, nu a fost niciodată
Carlos Fuentes - Copiii by Simona Sora () [Corola-journal/Journalistic/12938_a_14263]
-
sovietică” și „genialul părinte al popoarelor Iosif Stalin”. Mâna îi tremură când așterne „câteva gânduri” în cărțile de oaspeți ale instituțiilor vizitate. „Copleșit de emoție” a stat la căpătâiul lui Lenin, care „doarme somn greu, adânc, după o viață de zbucium și luptă, de trudă și triumf”. „Ai vrea să trăiești mereu la Moscova, să treci mereu pe lângă zidurile roșii-ruginii ale Kremlinului, vechi parcă de când lumea, să-ți arunci privirile la sutele de ferestre luminate, întrebându-te: dincolo de care din ele
Zaharia Stancu () [Corola-website/Science/297578_a_298907]
-
și acela al zilei către noapte, amurgul, mă poate scoate din timp. Puțin. Atunci, rămîn în intimitate. Puțin. Eu cu mine însămi. Acolo, dincolo sau dincoace de timp, stă, ca un fetus, lumea mea. Îi simt mișcările, senzațiile, plăcerea, bucuria, zbuciumul. Stările acestea decantează tot ce se strînge în minte și în suflet. Cu noroc, cîndva, pot să rămînă esențe. Aceste rînduri vin de acolo, din lumea mea. Din 1994 încoace, am fost mai departe sau mai aproape de Radu Beligan. Nu
În noapte by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2836_a_4161]
-
Tristan Tzara sau Ionesco, Cugler s-a născut într-adevăr în România, mixtură în care se unesc moștenirile latină și slavă, claritatea și profunzimea patetică. Aceste rădăcini hrănesc poveștile sale de exilat, aceste narațiuni în care se întrepătrund inocența și zbuciumul, lăsînd un loc prin care pătrunde lumina ironiei..." Este evident că scriitorul, ajutat de discreția absolută care îi înconjurase existența pînă la moarte, devine treptat un mit, pe care presa peruană îl adoptă și-l nutrește bucuroasă; în noiembrie 1978
Destinul postum al lui Grigore Cugler by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16806_a_18131]
-
în general, ajung tot mai greu, în interpretarea lui Răzvan Mazilu pulsează credibil iubirile lui Dorian Gray, cinismul, superioritatea, malițiozitatea, rasa personajului, structura lui labilă și controversată, suferința, degradarea, farmecul și povara lui Narcis, a pactului cu Diavolul. Dimensiunea acestui zbucium este redusă cumva, pe scena de la Odeon, chiar din lipsa spațiului. Mișcările, drumurile își reduc, astfel, din amplitudine, deși era atîta nevoie de ea, de respirație. Extraordinară, în planul dansului, este relația dintre Dorian Gray și Sibyl Vane, între Răzvan
De ce nu vorbeste Dorian Gray? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12433_a_13758]
-
contribuit la uciderea acestui "constructor dedalic". Din scrisorile lui Mircea Zaciu publicate în secțiunea Epistolare a acestui număr, se vede că Mircea Zaciu își pierduse nădejdea că va mai apuca să-și vadă tipărit rodul atîtor ani de muncă și zbucium și că s-a stins cu durerea aceasta. Iată ce îi scria în ianuarie 2000 lui Spiru Vergulescu: "...am mari neplăceri cu Fundația lui Buzura, pentru Dicționar. Vol. 2, apărut în decembrie '98, a fost "plătit" (vorba să fie) abia
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16583_a_17908]
-
în cari zefirul umfle-ai sei obraji de zeu, Cu simțiri aprinse umpli neguros sufletul meu! O, Levant, Levant ferice, cum nu simți a mea turbare, Cum nu vede al tău ochiu cu văpăi de chihlimbare Noaptea turbure din peptu-mi, zbuciumul ce am în sân, De când sunt deștept pe lume, de când știu că sunt român! Cum n-am ochii mii, ca Argus, ca cu mii de lăcrimioare Să jelesc ticăloșita a poporului meu stare, Preste care lupi și pardoși s-au
Poeme vechi, nouă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4582_a_5907]
-
sub lămpi calde / și sulf / între cuvinte / mai bătrîne / ca oamenii // monstruoase ce / năpădesc visul // somnul de vară / moarte de mărunțișul / uitat prin buzunare" (Somnul). Deloc expansiv, cu toate că se percepe în discursul d-sale proiectul unui existențial avîntat, al unui zbucium ce și-ar accepta cu greu limitele, Victor Știr tinde spre concentrare ca spre o rețetă nu doar expresivă ci și de ordin moral. E o penitență, un gen de asceză. Aidoma tuturor creatorilor stăpîniți de luciditate (formă purificată a
Un romantism ermetizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7756_a_9081]
-
apleacă asupra cursurilor pentru a le ciopîrți analitic. Urmarea e un șantier postiș plin de ranchiuni, ruine și amuzante aberații. Să mai urmărim cîteva nuanțe ale gîndirii lui Nae Ionescu. În măsura în care filozofia nu e decît prelungirea în speculație a unui zbucium de ordin personal, ea nu are metodă și nici nu se poate închega într-un sistem. De aici reies două lucruri: că în filozofie nu există soluții a căror valabilitate să treacă de la un ins la altul, sau, folosind o
Spiritul vernacular by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6046_a_7371]
-
Discorso di una guida turistica davanti al tramonto", 2008. Stabat Mater e un roman istoric și psihologic totodată, localizat în Veneția începutului de veac XVIII. Protagonista este o elevă a lui Vivaldi, întrupare a singurătății, melancoliei, a noncomunicării, a unui zbucium sufletesc fără alinare; visele ei sunt delirante coșmaruri ale morții în otrava neagră a mării și a beznei. Moartea poate fi în chip alegoric chiar colega ei de cameră, Maddalena, din patul de deasupra, devenită deja o confidentă a Ceciliei
Cecilia vs. Vivaldi by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/6314_a_7639]
-
de fereastră. Zgomotul traficului supraaglomerat de mașini din centrul orașului, aflat la mai puțin de doi kilometri depărtare, ajunge aici estompat, iar după lăsarea serii dispare definitiv, ca și cum casele boierești dimpreună cu școala coboară sub pămînt, într-un gol al zbuciumului vremurilor. Brîndușa auzise de la doamna directoare Georgeta Ciochină, care auzise la rîndui de la un profesor ieșit de mult la pensie, cine fusese de fapt acest Nicolae Dudescu. Cică un învățător activ prin anii cincizeci, într-o comună limitrofă a Piteștiului
Diavolul tot mai sigur pe viața lui by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/4228_a_5553]
-
al unei autoare cvasinecunoscute. „Proza ei nu va fi ușor digerabilă, nu va fi suportabilă multora. Nu așa arată realitatea românească de azi - vor dori să exclame puritanii noștri de serviciu.”, se strofoacă să ne convingă I.B. și îi înțeleg zbuciumul, fiindcă puritanii, acești cârcotași incurabili, ar vrea ca literatura română să rămână în stadiul de incipiență văcăresciană sau, cel mult, sadoveniană. Cum să intrăm noi în rândul marilor literaturi ale lumii cu „Urmașilor mei Văcărești...”, Viața la țară, Frații Jderi
Un debut... fulminant? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13599_a_14924]
-
lui este un enorm parcurs printre relativități. El privește lumea secvențial, depășește etapă cu etapă stadiile ei diverse, pentru ca, finalmente, întregul să se articuleze caragialesc, prin logica lui internă, și nu eminescian, prin apriorismul proiectului. Față de patetismul existenței eminesciene, față de zbuciumul lui grav, de turbulențele și de dramele asumate fiziologic și moral în același timp, Brâncuși este un histrion, o fire hîtră și cîrcotașă, un primitiv de circumstanță și un contemporan eficient și lucid al timpului său. Ce a ce, însă
Caragiale și Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10208_a_11533]