3,277 matches
-
ca la altar. Îl lăsai să-l oblojească muierea ș-am trimis și pe țața Nastasia a lui Nistor, să-i ajute, că-i mai bătrână și a vindecat și pe fata lui Zamfir acum doi ani, când i-a zdrobit mâna mașina de treierat... Nea Luca m-a sfătuit, că-l întîlnii venind încoace, să-l duc la spital la Pitești. Și chiar am să-l duc, că n-am încotro și tare mi-e milă de cât suferă, vai
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
așa trai, tot mai bună o fi moartea! Glasul lui încurajă altele, când ici, când colo: ― Mai bine omorîți-ne, să scăpați de noi! ― Ori că mori de foame, ori de altceva, tot moarte se cheamă! ― Barem dacă muncim de ne zdrobim oasele, s-avem cu ce să ne ținem zilele! ― Nici așa nu-i drept ca unii să plesnească de prea sătui, iar altora să li se usuce mațele de nemîncare! Prefectului i se păru favorabilă evoluția atmosferei. Când omul furios
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
pe dos. Își umplu plămânii de câteva ori cu aer proaspăt, gâfâind cuvinte de revoltă, până ce dădu cu ochii de tânărul preot care rămăsese înlemnit lângă intrarea bisericii. ― Bine, părinte, cum ați putut îngădui asemenea nelegiuire?... Bietul Grigoriță! Are să fie zdrobit când... Preotul se scuză plângător. Toate s-au petrecut așa de năprasnic, că nici el, nici nimeni n-a putut interveni. Ulterior a aflat și dânsul că niște oameni din Amara ar fi fost ațâțătorii relelor și le-ar fi
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
ținîndu-se pe lângă Nicolae, țipa ca o babă, amenințând cu o pușcă luată de la jandarmi și întrebuințată în chip de măciucă. Mai departe, în mijlocul unei îmbulzeli, Toader Strîmbu, înarmat la fel, se jura că n-are să se astâmpere până ce nu va zdrobi căpățâna ofițerului care comandă trupele, măcar de-ar fi general. Tăcut și încruntat, Serafim Mogoș avea de asemenea o armă, chiar pe a plutonierului, pe care o purta agățată de curea pe umăr ca un recrut silitor, cu toate că nu făcuse
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
fu frică să nu-i plesnească vinele de atâta constrângere nervoasă. Se puse deci cu pumnii și cu cravașa pe Toader Strîmbu, îl umplu de sânge, îl călcă în picioare... Când obosi, porunci caporalului să continue cu parul pînă-i va zdrobi ciolanele. Urletele țăranului se transformau în gemete din ce în ce mai slabe și mai horcăite. ― Sergent! strigă în sfârșit maiorul. Ia-l și pe ăsta... În fundul grădinii!... Împușcat!... Repede, repede! Ordinul maiorului îl deșteptă brusc din toropeală, parcă ar fi turnat peste el
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Degeaba, dragă Grigoriță, eu n-am afinități cu pământul ca tine, și nici cu țăranii. Eu sunt orășan get-beget. Poate și de aceea eu nu voi uita și cu atât mai puțin nu voi ierta crimele lor care mi-au zdrobit inima! Lui Dumescu, la Banca Română, i-a făcut mai multe vizite. Dumescu, în amintirea prieteniei cu Miron, s-a oferit să-l ajute în toate încurcăturile financiare. Grigore n-a vrut să primească nici un fel de despăgubire de la stat
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Lambert care se prăvăli pe podea inconștientă. Inginerul îi trase o lovitură zdravănă bestiei, care o simți ca pe o înțepătură de țânțar. Parker ar fi putut sparge un zid... Încercă să eschiveze contraatacul, rată mișcarea. Apendicele tăie aerul, îi zdrobi ceafa omorându-l pe loc. Aceea reveni la Lambert care nu se clintise. Ripley nu se mișcase în acest timp. Din intercom străbăteau strigăte slabe. Lambert. Pieriră în depărtare. Reveni liniștea. ― Parker... Lambert! Așteptă răspuns, fără speranță. Tăcerea și vidul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
crestei esențiale și exprimă locul de coalescență a celor trei lobuli cuspidieni. La nivelul crestelor marginale, pornesc din fosă, depășesc muchia crestei și se termină pierdut pe fețele proximale. Aceste șanțuri ocluzale secundare au rol de spații pentru refluarea alimentelor zdrobite de vârful cuspidului antagonist. b) Șanțurile axiale situate pe fețele verticale vestibulare și orale continuă la acest nivel șanțurile principale ocluzale cu direcție vestibulo-orală și au un rol de descărcare a feței ocluzale, de unde și denumirea de “șanțuri de descărcare
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
zi. Am luat circa 6 rămurele de plantă proaspătă, leam spălat, le-am șters cu un prosop. Apoi le-am presat și frecat pe o răzătoare de plastic (cea pentru ras mere pentru sugari). Prin presare și frecare, plantele se zdrobesc și se fărâmițează în particule mici. Pe acestea le presez și le storc între degete, până picură sucul din ele. Partea solidă, presată o arunc. Sucul îl colectez în canalul răzătorii. Mă așez pe pat cu fața în sus. În
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
el plecarea din corpul fizic și întoarcerea. Cazul 3. Un nepot al meu a suferit un accident de mașină, a fost lovit la cap și a trebuit să facă operație la cap. În timpul accidentului, un os al sinusului, a fost zdrobit și i-a obturat una din căile respiratorii. Nepotul meu avea și o suferință cronică la inimă. Din acest motiv, am vorbit înainte de operație cu medicul chirurg despre o eventuală necesitate de a-l ajuta eu pe nepot, să se
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
pe tine să le pun" și râzând iarăși cu poftă. Merse la fereastră și închise geamurile, lăsând draperiile trase, în cameră mirosul devenise mai real decât obiectele, ridica în aer fumuri dense, aproape vizibile. Călca prin băltoace de parfum franțuzesc, zdrobea cu talpa tare a saboților cutiuțe de creme și tuburi de fond de ten. O amețeală voluptoasă îi impregna corpul deja obosit, îi venea să se culce și să adoarmă ca un Des Esseintes în paradisul său artificial. Dar știa
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
fugit tocmai când începuseră să-l bată cu vergile și îi sfărâmau degetele, unul după altul, deget după deget, a fugit cu mâinile însîngerate și s-a făcut nevăzut." ... Abia apucaseră s-o răstignească, vorbi cineva, dar când i-au zdrobit mâinile, a țipat atât de puternic, încît s-au trezit, și atunci n-au mai văzut-o, și așa a putut să coboare de pe cruce, dar anevoie, căci avea mâinile sfărâmate, a coborât și a fugit și de-atunci o
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
săi îl respinge fericitul sau suferindul. Ambii nu observă propriu-zis propria experiență fundamentală sesizând constanta și uniformitatea temporalității, ci trăiesc exacerbat, pâna la extaziere această experiență. Așadar, cel străpuns și copleșit de ascuțimea durerii resimte presiunea ce stă să-l zdrobească ca una ce tinde la nesfârșit, ca o zguduire ce macină ontic fiecare palier al ființei sale amânându-și mereu consolatorul final. Suferindul speră din mijlocul agoniei fremătării sale că durerea sa va trece dar resimte opusul acestei aspirații, senzația
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
în complicitatea lor. Cine era ea ca să-l învețe pe George cum să se poarte sau ca să-și permită s-o compătimească pe „biata Stella“? Uneori s-ar fi zis că George o provoca la asemenea reproșuri, ca să le poată zdrobi sub sarcasmul lui violent. Am sperat că o să se înece, dar n-a fost să fie. Nu vorbi prostii. Am mai primit o serie de scrisori de la femei. Fă-i de petrecanie neveste-tii și-ai să primești o puzderie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
sever și atotputernic, ci cu o zeitate mai blândă și mai maleabilă. Părintele Bernard studiase chimia la Birmingham și câștigase o centură neagră la judo. Studiase mult detestata chimie pentru a-i face pe plac tatălui său lumesc, căruia îi zdrobise inima, mai târziu, îmbrățișând cariera preoțească. Tatăl lui, care nu se împăcase niciodată cu această turnură, murise ceva mai târziu. Părintele Bernard nu putuse nici măcar să-l încredințeze lui Dumnezeu, întrucât acest canal de comunicare fusese închis pentru el. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
făcut ca să se autoprotejeze de acea cumplită nenorocire. Acum câtva timp îmi spuneai că „a lipăit totul așa cum lipăie pisica laptele“. M-a frapat această curioasă comparație. Așa am zis? Desigur, comparația asta nu descrie faptele. Inima lui a fost zdrobită - Rufus însemna pentru el... mă rog, știi bine... pentru noi amândoi... Da. Ce vreau eu să arăt este că pe dată George a început să transforme totul în altceva, în ceva îngrozitor, împotriva mea - oh, ca să se autoprotejeze, după cum ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
tempo-ul, stimulându-i gândirea, strategia intelectuală. Dar cuvintele lui Hattie „mă înspăimânți“ au constituit semnalul declanșării unui nou curent de emoții, mai clar definite, o nevoie subită, inexorabilă, nu de a strânge fata în brațe, ci de a o zdrobi, așa cum o fiară puternică zdrobește un animal firav, dorința de a-i sfărâma oasele fragile și de a le auzi pârâind între fălcile lui. Hattie îi văzu zâmbetul dement și sticlirea din ochi și apucă mâna de piatră de pe masă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
strategia intelectuală. Dar cuvintele lui Hattie „mă înspăimânți“ au constituit semnalul declanșării unui nou curent de emoții, mai clar definite, o nevoie subită, inexorabilă, nu de a strânge fata în brațe, ci de a o zdrobi, așa cum o fiară puternică zdrobește un animal firav, dorința de a-i sfărâma oasele fragile și de a le auzi pârâind între fălcile lui. Hattie îi văzu zâmbetul dement și sticlirea din ochi și apucă mâna de piatră de pe masă. Ce faci aici? o întrebă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
îl eliberează, după cum proclamă Is 51,9-10: Trezește-te, trezește-te, și îmbracă-te cu putere, braț al lui Yhwh! Trezește-te ca în zilele de odinioară, ca în generațiile din vechime! Oare nu ești tu cel care l-a zdrobit pe Rahab [monstru haotic mitic] și a străpuns balaurul? Nu ești tu oare cel care a uscat marea, apele abisului celui mare, și a făcut adâncul mării în drum pe care să treacă cei răscumpărați? 10.5. Un Dumnezeu care
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
oară - s-a destins într-un zâmbet ca un nimb de glorie, luminându-i întreaga înfățișare. Uitase de apa și mocirla ce îi intraseră prin manta până la piele și de faptul că pușca mitralieră - doar era ochitorul grupei - i-a zdrobit brațele. Și să porți vreo zece chile pe brațe târându-te prin mocirlă nu-i lucru de șagă!... Chiar în această stare, Toaibă era mândru că l-a învins pe sergent... Și a venit și ziua când soldații, vrând-nevrând, trebuia
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
mai are unde să alerge... Cuprins de groază, se ridică în două picioare nechezând și sforăind cumplit!... Se zbate ca în fața unei fiare. Lanțul nu cedează! Dedodată se încordează ca un arc și cu toată puterea zvâcnește înainte... Căpăstrul îi zdrobește carnea de pe bot. O pocnitură scurtă și... se rostogolește în afara cercului de foc... se ridică fulgerător și țâșnește ca nebun galopând în neștire... Cu sângele șiroind din rana largă făcută de căpăstru pe bot aleargă... aleargă... Calcă pe bucata de
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
pildă, pentru că aici se produce combinarea dintre cele trei dimensiuni obișnuite ale spațiului și dimensiunea timpului, poetul ipostaziază o potențială apropiere de perfecțiune, din hiperbole și cifre, prin imagini care vin și pleacă-n vid, acolo unde zilnic moare Euclid / Zdrobit de-absurdul altor ecuații // În drumul de la minus către plus... Barbian, așadar, la nivelul expresiei îndeosebi - La țărm ascuns, sub văluri de opal, / În sorbul unor lumi matriciale, / La polul negativ, paradoxal, / Se proiectează-n scheme infernale / Mai multe variante
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
a privit drept în față și a zis: Ce înseamnă cuvintele acestea, care au fost scrise: "Piatra, pe care au lepădat-o zidarii, a ajuns să fie pusă în capul unghiului? 18. Oricine va cădea peste piatra aceasta, va fi zdrobit de ea: și pe acela peste care va cădea ea, îl va spulbera?" 19. Preoții cei mai de seamă și cărturarii căutau să pună mîna pe El chiar în ceasul acela, dar se temeau de norod. Pricepuseră că Isus spusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
să-l poată îmbrățișa. Și lăsați-l de dimineața până seara la soare, pentru ca îngerul luminii soarelui să poată coborâ asupra lui. Și binecuvântările celor trei îngeri vor face curând sămânța ascunsă a vieții să încolțească în grâul vostru. Apoi, zdrobiți-vă grăunțele și faceți un aluat subțire, așa cum au făcut strămoșii voștri atunci când au plecat din Egipt, țara sclaviei. Puneți-le, apoi, la lumina soarelui, încă de la răsărit, și când soarele se află la amiază întoarceți-le pe cealaltă parte
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
zăpadă târzie”, poetul știe să sondeze marile întrebări ale lumii prin observație și mirare, devenire și înviere, natura lucrând magic, omul doar martor, cade neputincios în prăpastia fără de sfârșit a întrebărilor fără răspuns. Omul - o gânganie minusculă, printre minunile naturii, zdrobit de măreția cosmosului și neînțeleasă vreodată. Și deprimanta devenire de pe ostrov, probabil pământul pierdut în spații siderale continuă, din poem în poem, sub o sută de înfățișări. Nimic mai ispititor la un poet decât să încerce a descifra trecerea, și
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93026]