3,844 matches
-
nou volum separat. Poeta a ales să le prezinte împreună cu cele vechi. Rotunjimea pe care Mariana Marin a vizat-o mai lasă încă destul loc pentru continuări, iar realitatea de azi are nevoie la rîndul ei de proteste. Mariana Marin, Zestrea de aur, Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2002, 320p., f.p.
Integrala poeziei Marianei Marin by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14997_a_16322]
-
cu Andrei Ivanovschi); Kiss László, Kovács László, Furtună în munți, București, 1954 (în colaborare); A.V. Suhovo- Kobâlin, Trilogie, București, 1956 (în colaborare cu Sonia Filip și Tatiana Berindei); Georges Soria, Trufia și norul, București, 1957; Ferenc László, Vânător de zestre, București, 1957; Molière, Avarul, în Molière, Opere, IV, București, 1958. Repere bibliografice: T.A. [Tudor Arghezi], „Învinșii”, „Seara”, 1914, 1434; Emil D. Fagure, „Învinșii”, ADV, 1914, 8740; Lovinescu, Scrieri, VI, 353; Camil Petrescu, „Marcel et Marcel”, „Argus”, 1929, 4743; H.
KIRIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287715_a_289044]
-
mai mult aplomb narativ, autorul se străduiește să nu mai literaturizeze tezist și se îndreaptă către alte arii de interes: în Presimțirea zăpezilor, într-un cadru doctrinar muncitoresc, are loc un conflict de tip tradițional, incluzându-i pe hoțul de zestre (Ion Cătare - „tânăr, frumos, perseverent”), fata pe care acesta o iubea (Maria Dominte) și fiica lui Bartoș, „ slăbănoagă, sperioasă, cu nasul cam bont și clăpăugă”, a cărei avere urmărea să o dobândească; în Grăuntele de grâu, când cade pe pământ
SIMION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289684_a_291013]
-
voiaj scriind, o dată, niște note de drum din Apus, altă dată un reportaj de la Târgu Ocna sau dintr-un „peregrinagiu la Neamț”. În Suvenire de călătoria în Basarabia meridională (1857), blajină evocare mărturisind „plăcerea călătoriei”, lasă să se întrevadă că zestrea sa este aceea de povestitor. E ceea ce face farmecul operei sale de căpătâi, Suvenire contimpurane (1888). Scriitorul este, prin structură, un memorialist. Având voluptatea spunerii, el nu reconstituie întâmplări de odinioară („din copilărie”, „din tinerețe”, „din anul 1848”) de dragul adevărului
SION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289700_a_291029]
-
Iași, XXXII, 1995, pp. 441-457 (cu minime modificări, textul a fost republicat în „Magazin istoric”, nr. 3, martie 1999, pp. 70-72); Idem, Structuri de familie în societatea medicală moldovenească, în „Arhiva genealogică”, IV, 1997, nr. 1-2, pp. 59-117; Constanța Ghițulescu, Zestrea între normă și practică. țara Românească în secolul al XVII-lea (I), în „Studii și materiale de istorie medie”, XVIII, 2000, și altele (O bibliografie cuprinzătoare la Șarlota Solcan, Femeile..., pp. 287-292). 23. Cu reprezentanți citați și notele precedente, ascultători față de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
își afla astfel temeiul. Prin alianța aceasta „exogamică”, fiul lui Andronic Cantacuzino obținea nu doar integrarea, împământenirea (era o strategie sigură, practicată de toți veneticii; mânia lui Neculce este elocventă), ci și o avere considerabilă (Elena i-a adus ca zestre partea care îi revenise din imensa avere a lui Șerban din Coiani și moșiile, ce i se cuveneau din partea mamei, ale boierilor din Mărgineni), care îi legitima confortabil identitatea românească. însurându-se cu Elena, Constantin Cantacuzino a realizat o „hipergamie
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
mai exact pe cel al marilor dregători (ajutat de Dicționarul... lui Nicolae Stoicescu) și să încerc să evoc câteva „neveste rămase fără bărbat”. Vor fi multe dintre ele (femei nevoite să-și cheme părinții în judecată pentru a obține integralitatea zestrei făgăduite, cum a fost acea Marie, care „a avut pâră [...] cu tatăl ei [Alăman] și s-au pârât” înaintea lui Vlad cel Tânăr, care i-a dat dreptate reclamantei 152), văduve „ipotetice”, întrucât nu știm dacă toate au supraviețuit soților
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Pahomie, părinte al pustiei, reprezentând însăși desăvârșirea călugărească). L-a urmat și soția sa, Neagoslava (Neguța), o sârboaică de stirpe nobilă - după părerea unor cercetători 257 - devenită monahia Salomina (ea a dăruit mănăstirii satul Stroești, pe care-l avea de zestre, cu condiția ca donatoarea să-l stăpânească până ce va muri). Cu numele lor începe pomelnicul mănăstirii - Pahomie, Salomina - și continuă cu cele ale fraților marelui ban (Pârvul, Danciul, Radu) și ale altor rude (multe voievodale), iar pe tabloul votiv o
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
soția lui, Stanca (fiica postelnicului Constantin Cantacuzino), și copiii lor Matei și Radul. Despre unele văduve știm mai ales cum se îmbrăcau ca Doamne. Rar le vedem în obligatoriul strai cernit. Temeiul viitoarei lor garderobe se afla în lăzile de zestre Nunțile erau precedate de redactarea foilor de zestre, „instituție” veche (ce putea oferi - spunea un învățat - un „principiu de lectură” a lumii românești) în țările Române, care asigura stabilitatea economică a familiilor nou întemeiate și constituia un soi de raport
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
copiii lor Matei și Radul. Despre unele văduve știm mai ales cum se îmbrăcau ca Doamne. Rar le vedem în obligatoriul strai cernit. Temeiul viitoarei lor garderobe se afla în lăzile de zestre Nunțile erau precedate de redactarea foilor de zestre, „instituție” veche (ce putea oferi - spunea un învățat - un „principiu de lectură” a lumii românești) în țările Române, care asigura stabilitatea economică a familiilor nou întemeiate și constituia un soi de raport (destinat „publicității”, chiar dacă acesta era restrânsă) cu privire la avutul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pe urmă despărțeală și să fie preotul satului împreună cu 3 mărturii iscăliți în foaie pentru mai multă întărire a adevărului”287. —, modificările esențiale înregistrate în timp fiind produse doar de argumentări 288 datorate în dese rânduri nivelului social. Foile de zestre ale fiicelor lui Constantin Brâncoveanu (identice aproape, probe ale manificenței părintești) sunt cuprinzătoare și au „secțiuni” bine reprezentate vizând toaleta și vestimentația, camera de dormit, sala de mâncare, bunurile mobile și imobile, robii. Averea ce se cuvenea fiicei celei mari
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Brâncoveanu în Moldova ar motiva, poate - crede Neculce - „osânda” acelei țări, „că-i tot schimba domnii adése, și-l blăstăma toată țara291, și închiderea ei printre pricinile ce au dus la uciderea Prințului Aurului) - era în bună măsură constituită în zestrea pe care un alai impresionant, descris de cronicari, a dus-o în 1694 la Iași. Foaia de zestre, alcătuită „cu mila lui Dumnezeu” la 13 octombrie 1693, enumera: „1 iie cu lésă de mărgăritare împletită, za taleri 500; 2 ii
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
-l blăstăma toată țara291, și închiderea ei printre pricinile ce au dus la uciderea Prințului Aurului) - era în bună măsură constituită în zestrea pe care un alai impresionant, descris de cronicari, a dus-o în 1694 la Iași. Foaia de zestre, alcătuită „cu mila lui Dumnezeu” la 13 octombrie 1693, enumera: „1 iie cu lésă de mărgăritare împletită, za taleri 500; 2 ii iar cu mărgăritar și cu sârmă, za taleri 500; 12 ii cu sârmă, 6 mai grele, 6 mai
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Editura Meridiane, 1984, ilustrațiile. 286. La Arhivele Statului București, în diversele fonduri (Documente muntenești, fond Mănăstirea Dealu). 287. Vezi Antim Ivireanul, Opere, ediție de Gabriel Ștrempel, București, Editura Minerva, 1972, p. 393. Mitropolitul le furnizează și formularea inițială: „Izvodul foiței zestrelor. Fie, Doamné, mila ta, spre noi după cum nădăjduim spre tine. Făcutu-se-au aceasta foiță de zestre ce s-au dat fiicei noastre (cutăriia). Precum scrie în jos anume să fie întru cea mai de pe urmă înștiințarea și încredințarea la
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
287. Vezi Antim Ivireanul, Opere, ediție de Gabriel Ștrempel, București, Editura Minerva, 1972, p. 393. Mitropolitul le furnizează și formularea inițială: „Izvodul foiței zestrelor. Fie, Doamné, mila ta, spre noi după cum nădăjduim spre tine. Făcutu-se-au aceasta foiță de zestre ce s-au dat fiicei noastre (cutăriia). Precum scrie în jos anume să fie întru cea mai de pe urmă înștiințarea și încredințarea la cea ce s-ar cuveni întărită cu iscălitura noastră și cu a mărturiilor ce s-au întâmplat
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de argint de 1100 aspri [...] și o coroană de 600 aspri și o cunună de 800 aspri și ținte de rubin de 1000 aspri” (vezi DRH. B. țara Românească, vol. II, p. 113, doc. 117) -, cu compartimentele respective din foile de zestre ale fiicelor lui Constantin Brâncoveanu (tipărite de Ștefan Greceanu în ediția Vieții lui Constandin Vodă Brâncoveanu de Radu Greceanu, București, C. Gögl, 1906, p. 282 și urm.). Iată giuvaierurile date de Vodă Ilincăi, măritată întâi cu Scarlat Mavrocordat și apoi
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Neculce, Opere, ediție de Gabriel Ștrempel, București, Editura Minerva, 1982, p. 349. 291. Ion Neculce, op. cit., p. 647. 292. Ștefan D. Greceanu, op. cit., pp. 290-291. Dotele fiicelor lui Brâncoveanu nu semănau, în chip firesc. Iată „capitolul” veșminte din foia de zestre a Saftei, redactată pe 12 mai 1700. în același an, ea se va mărita cu Iordache Crețulescu, cel care va ajunge mare vornic. împreună vor zidi biserica Crețulescu din București. Straiele primite de ea de la părinți arată grija acelora pentru
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și în Răsărit și în Apus) fără moștenirea ce i s-ar fi cuvenit soț. Evocând acea a treia parte ce i se cuvenea (și care ar fi bine - zice legea - să fie „din ceale mișcătoare, priimînd și ceale din zestrea ei”), Provilniceasca Condică din 1780 arată limpede că acest drept dispărea „de să va mărita a doua oară repăzind anul jălii, de vreme ce atunci o vinovățește pravila a fi lipsită de acea parte”114. O adunare a Legiuirilor civile ale țării
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
-se a bea și vin, s-au făcut foarte rău și vrăjmaș și crud atâta cât cu mâna lui mulți oameni au omorât, pentru care D-zău i-au scurtat viața și s-au mântuit mulți de nevoe”). într-adevăr, zestrea adusă de Stanca (Radu Greceanu: „a cărora nuntă s-au făcut la luna lui noemvrie [1692] însă veselie mare și înfrumusițată, [cheltuielile pretinse de aceste nunți ni le restituie anatefterul lui Constantin Brâncoveanu - nota mea, D.H.M.] care în zilele noastre
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Brâncoveanu s-a oprit și la Tătărani, „la ginerile mării sale, Șerban vel stolnic Greceanu”) avea rigorile ei. Ilinca intra în „grupul în negru” și trebuia să renunțe (aș fi putut lua foarte bine exemplul Stancă, a cărei foaie de zestre era compusă dintr-un număr impresionant de bijuterii - cunună, lefturi, cercei, brățări, inele strălucind de nestemate -, haine scumpe - multe îi „cu leasă de mărgăritari”, „cu mărgăritare și cu sârmă”, „cu șireturi de fir”, „cu mătăsuri”, duhame cu blănuri de preț
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
orfanilor [era o poruncă timpurie, formulată de Apostoli - după Vechiul Testament - și reluată de Părinții Bisericii] - cavalerii Apusului își făceau un nobil țel 158), mai cu seamă celor „adevărate”, adică acelora lipsite de mijloace (căci cele bogate, stăpâne din nou pe zestrea lor, își asumau responsabilitatea conducerii familiilor - „mama Kédestria”159 - și chiar a „clanurilor”, ce-i grupau pe clienți și pe partizani, făceau acte de danie, înălțau biserici, ctitoreau mănăstiri 160), Biserica le acorda sprijin. Le primea în mănăstiri și - începând
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Constanțiu Chlorus (în Orient Dioclețian, „inventator al tetrarchiei, era ajutat de Gallerius) propunându-i-o și pe fiică-sa, Teodora de soție. O soție care - zic istoricii 186 - impusă de Dioclețian (ca parteneră într-o căsătorie eminamente politică), aducea drept zestre (la Trevori unde prezida Chlorus), o coroană imperială și nu putea fi refuzată. Constantin Chlorus a murit în anul 306 și legiunile din Galia și din Britania l-au proclamat împărat pe Constantin. El va deveni împărat unic în anul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
gură în plus ce trebuia hrănită și supravegheată; reușita noii „întreprinderi” conjugale depindea - crede cu dreptate Constanța Ghițulescu - de vârsta văduvei [șansele fiind ale celor care nu împliniseră 40 de ani], de statutul social al femeii fără bărbat, de prezența zestrei și a copiilor). Ce spuneau canoanele...? Asprimea Sfântului Vasile cel Mare cu privire la căsătoriile succesive era bine cunoscută în veacul de mijloc. Canoanele sale dictau epitimii severe împotriva celor ce contractau o a doua sau a treia căsătorie: „Și pe una
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
XX, 1939, p. 6-8. 153. Ștefan D. Grecianu, Genealogiile documentate ale familiilor boierești, vol III, fasc. XXI, București, 1916, p. 132. 154. într-o carte publicată în urmă cu mai mulți ani, am comparat secțiunile rezervate giuvaerurilor din foaia de zestre a Ilincăi Brâncoveanu și din înscrisul care inventaria bijuteriile din dota Bălașei, fiica lui Iordache Cantacuzino (măritată în 1730). Bogăția fetei de boier nu era cu mult mai prejos decât cea a fiicei de Voievod (vezi Dan Horia Mazilu, Voievodul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
-i facă pomenire din an în an”. Grija pentru copii nu lipsea. Marele clucer Buzinca și-a împărțit, în 1641, moșiile și robii celor doi fii și soției, „iar din vite, oi și dobitoace să-și ia [soția] mai întâi zestrea, apoi să se facă 4 părți, una pentru pomană, alta lui Papa, alta Grăjdanii și alta lui Preda; să stea Grăjdana în casă cu fiul lui Buzinca, Papa, cât va vrea, nimeni să n-o scoată din casă” și, la
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]