1,654 matches
-
a doua părți și corpul lui sau el, nu-și mai dădea bine seama, Înțelesese că n-ar fi putut să cadă niciodată avîndu-l pe Albinețu În spate. Și continuă să urce și să se opintească așa cum se opintiseră și zidarii ceasuri Întregi și simți că băuse bere la fel cu ei și că de aceea reușise să ajungă pînă la urmă acolo sus, era prieten la cataramă cu toți și-și deșertă găleata care din păcate nu era de prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
părea că zboară și era gata să-i ceară: „Mai Încet, te rog“, dar n-avea nici un rost, căci rîdea cu hohote și, orice-ar fi făcut, nu putea să cadă de pe umerii lui. Jos se stîrni un entuziasm formidabil. Zidarii ajunseră În culmea fericirii cînd Julius le ceru să-i mai dea o sticlă, după ce băuse berea pe care i-au dat-o la coborîrea de pe schelă pe umerii lui Albinețu. Sticlele de bere se goleau pe nesimțite. E rîndul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
vila pe care o are pe bulevardul Salaverry? — ... — Inginerul! Îl văzură pe inginer coborînd din mașină, Împreună cu arhitectul și dădură fuga să-și ia gălețile. Groapa cu mortar Îi aștepta plină, Începea din nou primejdiosul urcuș În șir indian al zidarilor. Această scurtă pauză, astăzi prelungită ceva mai mult datorită prezenței Iui Julius, Îi făcuse să piardă ritmul, se clătinau pe picioare mai ales pe prima parte a urcușului. „Haide, Julius“, Îi spuse arhitectul. Îl văzu făcînd cîțiva pași ca să dea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Julius“, Îi spuse arhitectul. Îl văzu făcînd cîțiva pași ca să dea mîna cu inginerul și cu meșterul și apoi luîndu-și rămas-bun de la lucrători cu gesturi largi. Prin geamul automobilului care pornea, Julius, putu să-i vadă pentru ultima oară pe zidarii care urcau și coborau cu salopetele lor murdare de mortar pe schela aceea pîndită de primejdii ca să toarne planșeul. I se păru din nou că seamănă cu niște clovni trăsniți de la un circ de mîna a doua și de altfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
zi trebuiau să meargă din nou la o corridă. De aceea o sărută bucuros și se duse În fugă să-i spună Nildei să pregătească repede mîncarea. De aceea Îi spuse ei, de trei ori În acea după-amiază, povestea cu zidarii și cu gălețile și isprava lui cu Albinețu și ea Îi spuse că era un ștrengar, dar știa că Julius era la fel de cuminte ca Întotdeauna. De aceea Sălbatica Îl ajută să-și orînduiască puțin gîndurile și-i spuse ce trebuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
mărunte solicitate de Primărie. Muzicanții satului erau Ilie Băloi și Gheorghe Țundrea, de la Culă, care cântau din vioară, cât și Pătru lui Olteanu. Din fluier cântau Gheorghe Băloi și Ion Roiban. - Dintre categoriile de meseriași din Coronini făceau parte și zidarii ( cei care construiau case de la fundație până la acoperiș).Ca și zidar era Gheorghe Țundrea,zis Pisicuța.Această meserie era destul de grea, deoarece cei care își făceau case nu aveau întotdeauna numai cărămidă , ci foloseau și acea piatra moale care trebuia
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
Țundrea, de la Culă, care cântau din vioară, cât și Pătru lui Olteanu. Din fluier cântau Gheorghe Băloi și Ion Roiban. - Dintre categoriile de meseriași din Coronini făceau parte și zidarii ( cei care construiau case de la fundație până la acoperiș).Ca și zidar era Gheorghe Țundrea,zis Pisicuța.Această meserie era destul de grea, deoarece cei care își făceau case nu aveau întotdeauna numai cărămidă , ci foloseau și acea piatra moale care trebuia fasonata, sau chiar piatră brută din dealurile și munții înconjurători.Astfel
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
de boi, iese din incinta Templului, din Paris, Îndreptându-se spre o destinație necunoscută. Se zice că e un grup de cavaleri conduși de un anume Aumont și că aceștia s-au refugiat În Scoția, alăturându-se unei loji de zidari la Kilwinning. Legenda pretinde că acei cavaleri s-ar fi identificat cu asociațiile de zidari care Își transmiteau secretele Templului lui Solomon. Uite, asta o prevedeam. Și ăsta pretinde că regăsește originea masoneriei În această fugă a templierilor În Scoția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
zice că e un grup de cavaleri conduși de un anume Aumont și că aceștia s-au refugiat În Scoția, alăturându-se unei loji de zidari la Kilwinning. Legenda pretinde că acei cavaleri s-ar fi identificat cu asociațiile de zidari care Își transmiteau secretele Templului lui Solomon. Uite, asta o prevedeam. Și ăsta pretinde că regăsește originea masoneriei În această fugă a templierilor În Scoția... O poveste rumegată timp de două secole, Întemeiată pe fantezii. Nu există nici o dovadă, pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
sacrifică, iată ce fac, inclusiv marele maestru. Unii se lasă omorâți, probabil că au fost trași la sorți. Alții se supun, se camuflează. Unde sfârșesc cei cu grade mai mici În ierarhie, frații laici, meșterii dulgheri, sticlarii? Ia naștere corporația zidarilor liberi, care se răspândește prin lume, asta-i o poveste cunoscută. Dar ce se petrece În Anglia? Regele rezistă presiunilor papei, și-i scoate pe toți la pensie, să-și petreacă liniștiți viața În comanderiile ordinului. Iar ei, tăcând mâlc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
îngustă se despărțea și se unea din nou la celălalt capăt, precum un râu în jurul unei insule. Casele din jur erau înalte și înguste; mașinile erau blocate pe ambele părți ale străzii, strânse mai tare ca blugii pe fundul unui zidar. Era timpul să acționez. Liniștită, am hoinărit în josul străzii și am intrat în grădini. Copacii și tufișurile aveau un frunziș bogat și protector. Am ales o bancă așezată cu spatele către casă și m-am așezat. Aici era liniște, chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
Așa arată curtea Muzeului de Istorie din Sibiu, populată de calfele călătoare, pornite din Germania și ajunse la Sibiu în lungul lor drum ce reconstituie o tradiție păstrată de secole. Rockeri teleportați Expoziția „Calfe călătoare“ ilustrează tradiția tinerilor dulgheri, tâmplari, zidari, pietrari, sculptori și este însoțită de demonstrațiile practice ale calfelor. Conform tradiției, calfele pleacă de acasă pentru trei ani și o zi, pentru a dobândi experiență profesională și de viață. Tradiția s-a păstrat în țări ca Germania, Austria, Elveția
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
Era primul la catalog. Asta fusese bine sau fusese rău? Stai așa, își zise, uite chiar în fața ochilor lui, măi ce fler pot să am, că dacă nu staționam aici...Peste drum se clădea o casă. Erau cinci oameni acolo, zidari, băieți de treabă. Înțeleseseră cu toții cine era tipul când îl văzură apropiindu-se fluturându-și servieta burdușită, impunătoare, mai ales proprietarul care de mult se aștepta la așa ceva. Și dacă nu s-ar întârzia atâta cu făcutul actelor, de, așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
dezbracă-ți trenciul, fă-te comodă. În cameră era aceeași neschimbată atmosferă, atât de plăcută pentru ea care fusese în ultimul timp târâtă prin zeci de interioare și-și lăsase casa în mâinile Sidoniei, să fie devastată de lemnari, de zidari, fără a mai avea posibilitatea de a-și recunoaște vechea ambianță, de-a se mai simți "ca acasă". Aici toate erau la fel, ce reconfortant, cărțile vrăfuite pe biroul lui Alexe, cu nenumărate semne făcute cu ajutorul scobitorilor, cu acea avalanșă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
arhitecturii de Ruskin, dezbatere care acum ne lasă reci. Nu are deloc - sau are prea puțină - importanță dacă Piranesi a ignorat sau nu broșura de odionioară; dar cu siguranță a construit pe terenurile cândva paludice de pe Via Pestifera, cu concursul zidarilor și al bătrânilor fanatizați, Marele Haotic din Roma. Nobilul edificiu, pentru unii o minge, pentru alții un ovoid, iar pentru reacționari o masă informă, ale cărui materiale amalgamau gama care merge de la marmură la bălegar, trecând prin guano, consta În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
un fel de casă izolată, undeva pe un câmp. Clădirea nouă, abia terminată, fără nici o mobilă, cu pereții albi, goi, cu pete de var încă pe geamuri și pe jos. Mai multe camere și în fiecare cameră câte un bărbat. Zidari? Zugravi? Ucigași travestiți? Tăceau și tăcerea lor avea ceva amenințător. Cuprins de presimțiri rele, am început să mă retrag spre ieșire, fără să mă grăbesc, ca să nu-mi trădez panica. Și eram gata să reușesc când unul dintre acei indivizi
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
satului i-au primit, întâi cu indiferență, apoi cu puțină răutate (“Ce mai caută și broscarii ăștia aici, dom’le?”) iar, în cele din urmă, chiar cu prietenie, căci și cei doi italieni i-au ajutat cât au putut. El - zidar de meserie, le-a făcut case tuturor celor care l-au solicitat. Plată? A dat fiecare cât l-a lăsat inima. Paolina - odinioară croitoresă de lux într-un mic orășel din țara ei, i-a îmbrăcat aproape pe toți, unora
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
Îl întreb câți ani are. Douăzeci și patru. Arată de nouășpe. Și ce face în München. Strâmbă din nas și din sprâncene și îmi spune că nu o să-mi placă. Zic totuși să încerce, nu e pro blemă. A fost pe rând zidar, tâmplar, spălător de geamuri. În timp ce vor bește, com pletează unul din bile țe lele pe care trebuie să notezi cântecul, în caz că vrei să te afirmi pe scenă. I-l pasează felin Lilyanei. Fără cântec, doar pe spate e scrije lit
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
început să icnească și să strige, înfiorător de ascuțit, într-un acces de isterie, numele surorii sale, până au îndepărtat-o de lângă cavou și i-au dat niște săruri. A mai auzit glasul de bariton spunând câteva vorbe, apoi meșterii zidari au închis mormântul. Asta a fost tot. N-a luat tramvaiul. N-avea nici un țel. A mers pe jos, privind oamenii, ascultând frânturile de cuvinte ce-i ajungeau la urechi în amestec de scrâșnet de frâne. Duduit de motoare, țignale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
mobila ,așa. În folosul tuturor?” Ca să-ți placă ție, mie.” „În clasă pe oricine, „Înaintea cui Îl învață ce e bine.” Trebuie să-și scoată fiecare pălăria?” Fața 4 - Analizează imaginile și recunoaște meseria. (imagini: bucătar, cizmar, grădinar, croitor, tâmplar, zidar ). Fața 5. - Aplică - formulează propoziții cu imaginile de mai jos: (imagini: pâine, casă, mobilă, haine). Spune cine le face! Fața 6 - Argumentează (explică) și desenează meseria pe care vrei să o practici când vei fi mare. Sarcinile de pe cub se
Integrarea metodelor activ-participative ?n activitatea de educare a limbajului a elevilor deficien?i de auz by L?cr?mioara Ursache () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84354_a_85679]
-
sacrificiul ce trebuie înfăptuit în vederea întemeierii mănăstirii este o „vrăjitoare”. O astfel de situație întâlnim, de pildă, în „varianta Kogălniceanu” a legendei, publicată în 1842 (36, p. 254). Dar și într-o baladă bănățeană, în care „baba Limbuta” le cere zidarilor să jure că vor păstra secretul destăinuit de ea (36, pp. 210-211). Condiția păstrării cu strictețe a secretului riturilor îndeplinite este simptomatică. Am întâlnit-o și în alte legende comentate în acest capitol : cea a „românului Noe” edifi- când arca
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fi considerată firească atunci când este vorba de ridicarea unei mănăstiri creștine (36, p. 209), în schimb ea ar putea avea semnificații deosebite atunci când este vorba, de exemplu, de edificarea unui pod : Pi la pod, pi la fruntari, Nouă popi, nouă zidari, Douăzăși de meșteri mari (36, p. 192). Să nu uităm că în Antichitate, la romani, un corp de preoți specializați aveau atribuțiile de a stabili și de a efectua riturile magice adiacente edificării și menținerii podurilor. Contribuția acestora era considerată
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
răpune/alunga daimonul htonian sau dendronian, în vederea unei întemeieri. în spațiul indian, înainte ca o singură piatră a unei case noi să fie așezată, magul-astrolog arăta ce punct din temelie se afla exact deasupra capului șarpelui care susține lumea. Meșterul zidar își făcea - din lemnul arborelui Khadira - un țăruș pe care-l bătea în pământ, cu o nucă de cocos (71), în locul indicat. El avea credința că țărușul se va înfige în capul șarpelui, fixându-l. Piatra de temelie (padma- sila
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
care o locuiește se identifică. A lovi apa în orice punct, dar mai ales în „centru” („la mijlocul iezerului”) înseamnă, mitic și ritual, a lovi balaurul care guvernează această stihie. Să ne aducem aminte de ritul de construcție indian, în cadrul căruia zidarul, ca prim gest consacrator, bate un țăruș în pământ (într-un punct anume, indicat de magul-astrolog), cu convingerea că țărușul se va înfige exact în capul șarpelui subteran care susține lumea (87, p. 72). Amintind de scenariul ritual de construire
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
autorul: el duce pe umăr un crin ca pe-o pușcă. Astfel înarmat, tot ce există îl mușcă./ Adeseori spune:/ o, slăbiciune,/ numele tău este artă./ Fiind deci atât de ridicul și slab, întreprinderea lui e deșartă,/ întocmai ca a zidarului, fratele său,/ care a vrut să clădească o piramidă-n Țicău." Iată o definiție memorabilă a artistului făcută de un poet modern: Mihai Ursachi. Purtînd pe umăr un "crin ca pe-o pușcă", poetul, artistul poartă un război permanent cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]