1,910 matches
-
păstrate pe icoana Maicii Domnului de pe iconostas: Petre Zugrav. Artistul respectă doar schema iconografică tradițională și adoptă și elemente baroce și chiar neoclasice uneori prea încărcate. Cercetătoarea dr. Rodica Vârtaciu consideră că, prin lucrarea de la Curtea, Petru Nicolici este primul zugrav ce rupe canoanele tradiționale aducând în prim plan noutățile artistice ale epocii. Pe o cruce de lemn, păstrată în altar, apare pe postament inscripția în chirilică: „Această cruce s-a făcut Sfintei Biserici la Curtea prin îndrumarea preacinstitului domn Petru
Biserica de lemn din Curtea, Timiș () [Corola-website/Science/311891_a_313220]
-
de lemn, păstrată în altar, apare pe postament inscripția în chirilică: „Această cruce s-a făcut Sfintei Biserici la Curtea prin îndrumarea preacinstitului domn Petru de Atanasievici, proto-vesbiterul Făgetului la anul 1820". Iar mai jos, tot cu chirilice: "Lazăr Gherdanovici, zugrav din Lugoj, 1820". Biserica de lemn din Curtea posedă încă un bogat inventar liturgic, deși o parte - mai ales cărți de cult - a fost trecut în noua biserică, terminată la 1937.
Biserica de lemn din Curtea, Timiș () [Corola-website/Science/311891_a_313220]
-
dintre fondatorii stilului renascentist al picturii venețiene, părintele unei adevărate dinastii de pictori, dintre care menționăm pe fiii săi Giovanni Bellini și Gentile Bellini și ginerele său Andrea Mantegna căsătorit cu fiica sa Nicolosia. Jocopo Bellini a fost fiul unui zugrav și s-a născut și a murit la Veneția. Profesia de pictor și-a desfășurat-o în cea mai mare parte a vieții lui în orașul natal, decorând construcții civile și biserici. A trăit la Florența în perioada 1423 - 1425
Jacopo Bellini () [Corola-website/Science/311887_a_313216]
-
1760 , având unele icoane vechi. Iconostasul este format din cinci mari registre, proporționate în mod armonios. Structura iconostasului conține segmente sculptate cu elemente ornamentale sobre, cu struguri și frunze stilizate. Pe icoanele împărătești se află inscripții cu numele pictorilor: ""Anton Zugrav 1760"" și ""Ioan Zugrav, 1760"". Specialiștii Stelian Onica și Georgeta Merișor Dominte, care au cercetat iconostasul bisericii în primul deceniu al secolului al XXI-lea, au constatat că acesta era într-o stare avansată de degradare, care se manifesta printr-
Biserica de lemn din Putna () [Corola-website/Science/311970_a_313299]
-
vechi. Iconostasul este format din cinci mari registre, proporționate în mod armonios. Structura iconostasului conține segmente sculptate cu elemente ornamentale sobre, cu struguri și frunze stilizate. Pe icoanele împărătești se află inscripții cu numele pictorilor: ""Anton Zugrav 1760"" și ""Ioan Zugrav, 1760"". Specialiștii Stelian Onica și Georgeta Merișor Dominte, care au cercetat iconostasul bisericii în primul deceniu al secolului al XXI-lea, au constatat că acesta era într-o stare avansată de degradare, care se manifesta printr-o ""fragilizare accentuată a
Biserica de lemn din Putna () [Corola-website/Science/311970_a_313299]
-
este perioada considerată de către specialiști cea a maturității artistice de la Craiova. În această perioadă, Lecca s-a manifestat plenar ca profesor de desen și caligrafie, editor și tipograf, pictor de compoziție, ilustrator de carte, portretist și nu în ultimul rând zugrav de biserici. A treia perioadă, este cea petrecută la București între anii 1851 și 1870. La București, Constantin Lecca n-a mai fost artistul de Craiova. Aici s-a manifestat ca și pictor răspânditor de opere realizate în serie, opere
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
românească în acele vremuri, era ca mod de manifestare similară literaturii tradiționale existente până la începutul secolului al XIX-lea. Ea era preponderent de esență religioasă și tributară scopului împodobirii edificiilor bisericești și uneori a caselor boierești sau domnești. Așa numiții zugravi se formau în familiile în care meșteșugul se moștenea din tată-n fiu. De abia în jurul anului 1785 s-au format în Țara Românească primele școli de zugravi, tot în această perioadă au apărut și iconarii. Și zugravii și iconarii
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
împodobirii edificiilor bisericești și uneori a caselor boierești sau domnești. Așa numiții zugravi se formau în familiile în care meșteșugul se moștenea din tată-n fiu. De abia în jurul anului 1785 s-au format în Țara Românească primele școli de zugravi, tot în această perioadă au apărut și iconarii. Și zugravii și iconarii au fost de factură laică, meșteșugul lor fiind unul deosebit de rentabil. În plus față de acești artiști, oameni ai pământului românesc, au mai existat în secolul al XVIII-lea
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
Așa numiții zugravi se formau în familiile în care meșteșugul se moștenea din tată-n fiu. De abia în jurul anului 1785 s-au format în Țara Românească primele școli de zugravi, tot în această perioadă au apărut și iconarii. Și zugravii și iconarii au fost de factură laică, meșteșugul lor fiind unul deosebit de rentabil. În plus față de acești artiști, oameni ai pământului românesc, au mai existat în secolul al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea puțini artiști cu studii
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
toată această perioadă premergătoare revoluției din 1848, pictura istorică a reprezentat un curent în plină ascensiune și ca urmare au apărut o mulțime de litografii de figuri domnești și scene istorice. Se poate menționa în acest sens lucrarea lui Grigore Zugravul din 1787 care a înfățișat pe Nicolae Mavrogheni alături de trupele sale și lucrările unui anonim cu scene din răscoala lui Tudor Vladimirescu, în care sunt înfățișați clerici, panduri, țărani și boieri. Gheorghe Asachi a pus să se realizeze o litografie
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
Lecca, exemplu în acest sens fiind analiza lui Nicolae E. Idieru. Este de presupus că pictorul ar fi avut la începutul studiilor sale la Buda unele noțiuni despre pictură, deoarece la Brașov este de notorietate că existau deja iconari și zugravi de biserici. După folcloristul Ion Mușlea, la Brașov ar fi existat și iconari care pictau pe sticlă, mult mai experimentați decât în alte părți ale Transilvaniei. Biserica "Sfântul Nicolae" din Scheii Brașovului era la acea dată deja pictată de către familia
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
biserici. După folcloristul Ion Mușlea, la Brașov ar fi existat și iconari care pictau pe sticlă, mult mai experimentați decât în alte părți ale Transilvaniei. Biserica "Sfântul Nicolae" din Scheii Brașovului era la acea dată deja pictată de către familia de zugravi Popp, în care s-a născut Mișu Popp. În plus, la Brașov trăia și renumitul zugrav David, cel care a fost autorul manualului de pictură bisericească bizantină "Erminia" din 1822. Aflat la studii la Buda, Constantin Lecca a executat o
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
mult mai experimentați decât în alte părți ale Transilvaniei. Biserica "Sfântul Nicolae" din Scheii Brașovului era la acea dată deja pictată de către familia de zugravi Popp, în care s-a născut Mișu Popp. În plus, la Brașov trăia și renumitul zugrav David, cel care a fost autorul manualului de pictură bisericească bizantină "Erminia" din 1822. Aflat la studii la Buda, Constantin Lecca a executat o serie de desene pentru revista "Biblioteca românească". Astfel, în numerele revistei au apărut portretele lui Ștefan
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
proaspăt hirotonit (1891-1919). Ca și pictura altor biserici de lemn din zona centrală a Transilvaniei, pictura de la Săcalu de Pădure este de factură populară, o colaterală a picturii brâncovenești transilvănene. Asemănător celorlalți pictori care au activat în Transilvania, precum Toader Zugravul, Coman Zugrav, Gavril Zugrav și alții, Stențel Condrat nu este de formație brâncovenească, dar în compozițiile sale întâlnim numeroase elemente din ornamentica muntenească. Tabloul iconografic al bolții pronaosului, remarcabil prin compunerea și culoarea acestuia, este rezervat ciclului de povestiri ale
Biserica de lemn din Săcalu de Pădure () [Corola-website/Science/311432_a_312761]
-
1891-1919). Ca și pictura altor biserici de lemn din zona centrală a Transilvaniei, pictura de la Săcalu de Pădure este de factură populară, o colaterală a picturii brâncovenești transilvănene. Asemănător celorlalți pictori care au activat în Transilvania, precum Toader Zugravul, Coman Zugrav, Gavril Zugrav și alții, Stențel Condrat nu este de formație brâncovenească, dar în compozițiile sale întâlnim numeroase elemente din ornamentica muntenească. Tabloul iconografic al bolții pronaosului, remarcabil prin compunerea și culoarea acestuia, este rezervat ciclului de povestiri ale patimilor apostolilor
Biserica de lemn din Săcalu de Pădure () [Corola-website/Science/311432_a_312761]
-
și pictura altor biserici de lemn din zona centrală a Transilvaniei, pictura de la Săcalu de Pădure este de factură populară, o colaterală a picturii brâncovenești transilvănene. Asemănător celorlalți pictori care au activat în Transilvania, precum Toader Zugravul, Coman Zugrav, Gavril Zugrav și alții, Stențel Condrat nu este de formație brâncovenească, dar în compozițiile sale întâlnim numeroase elemente din ornamentica muntenească. Tabloul iconografic al bolții pronaosului, remarcabil prin compunerea și culoarea acestuia, este rezervat ciclului de povestiri ale patimilor apostolilor, ale căror
Biserica de lemn din Săcalu de Pădure () [Corola-website/Science/311432_a_312761]
-
, județul Cluj, datează din anul 1791, conform unei inscripții . A fost pictată de către Dionisie Iuga - „"cantor et zugrav de Nicola"” în anul 1880. Are hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Pe dealul Gorban, foarte aproape de șoseaua care face legătură între Cluj-Napoca și Oradea, se află biserica de lemn
Biserica de lemn din Bucea () [Corola-website/Science/312403_a_313732]
-
arch. și Mitropolitu Ioanu Melianu Eppu. Teodoru Filipu Administratoru Protopopesc Simeonu Butiri adm. paroch!!! Georgiu Darabanu Notariu cerc. Ilea Toderu Alexi titoru Ilea Mihaiu burzuc jude com: Ilea Gavril cant Adolf Spitz armd și membr. com! Dionisiu Juga cant: et Zugrav de Nicola."” Anul picturii mai este amintit și pe bolta naosului, în medalionul ce conține porumbelul, simbolul Duhului Sfânt, dar și pe balconul corului, unde este pictat Sfântul Prooroc Ilie. În „Dicționar de pictură veche românească din Transilvania”, Marius Porumb
Biserica de lemn din Bucea () [Corola-website/Science/312403_a_313732]
-
Anul picturii mai este amintit și pe bolta naosului, în medalionul ce conține porumbelul, simbolul Duhului Sfânt, dar și pe balconul corului, unde este pictat Sfântul Prooroc Ilie. În „Dicționar de pictură veche românească din Transilvania”, Marius Porumb afirma că zugravul Dionisie Iuga face în 1880 doar lucrări de renovare a picturii. Biserica a fost sfințită de un episcop abia în anul 1962 - mai exact de către P.S. Valerian Zaharia al Oradiei. Înainte de această sfințire, în anul 1958, biserica a fost reacoperită
Biserica de lemn din Bucea () [Corola-website/Science/312403_a_313732]
-
bisericii Mănăstirii Poiana Mărului situată în apropiere. Clopotnița are trei clopote: unul mare din bronz și altele două mai mici. Biserica, pictată în ulei, deține două icoane semnate D. Teodorescu - ucenic al pitarului Nicolae Teodorescu, cel care conducea școala de zugravi din Buzău. Acesta - după perioada petrecută aici - a pictat un tablou pe pânză intitulat "„Vedenia Părintelui Mitrofan de la Schitul Găvanu”" (1861, noiembrie). Altarul este spatios, luminat de o fereastră în față si alta pe dreapta. Naosul este luminat de câte
Mănăstirea Găvanu () [Corola-website/Science/312440_a_313769]
-
și catapeteasma lucrate în stil baroc. Biserica din lemn Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil este construită în formă de cruce pe fundație de piatră. Construită din lemn, cu o singură turlă pe naos, biserica este pictată în interior de meșteri zugravi anonimi, iar catapeteasma sculptată în lemn și poleită cu foiță de aur. Naosul este despărțit de pronaos prin doi stâlpi de lemn care susțin o arcadă tot din lemn. Are un pridvor din lemn, închis, puțin spațios. Nu este pictat
Biserica de lemn din Mănăstirea Dălhăuți () [Corola-website/Science/312443_a_313772]
-
lor, zogravul N. Tonitza. Sfințirea lucrului de zugrăvire și înoire s'a făcut cu strălucită sărbătoare la 14 septembr. 1937.”". Sfințirea lucrărilor de pictură a avut loc la 14 septembrie 1937. Pictura murală a fost curățită în anul 1969 de zugravi restauratori. În anul 1944 ieromonahii de la Durău (printre care și Iustin Pârvu) care au luptat pe frontul sovietic în timpul celui de-al Doilea Război Mondial au adus aici părticele din moaștele Sfântului Mucenic Pantelimon. În timpul retragerii trupelor române, monahii nemțeni
Mănăstirea Durău () [Corola-website/Science/312438_a_313767]
-
erau nici monahi, nici clădiri anexă, biserica era în ruină, averile cotropite de proprietarii vecini. Între anii 1911-1914 este restaurată de proprietarii Tănăsache și Elena Dumitrescu Negrea. Tot atunci se construiește și un paraclis, pe dâmbul dinspre apus, azi dispărut. Zugravul Belgun, din Hurezani, restaurează pictura, însă fără artă. Preoții din sat mai slujeau uneori aici. Evenimentele din 1914-1918 împiedică stabilirea unei vieți monahale. Biserica începe iarăși să se ruineze. În 1932, la îndemnul P.S. Vicarul Nifon Criveanul, începe restaurarea în
Mănăstirea Logrești () [Corola-website/Science/312451_a_313780]
-
de alta au fost zugrăvite scene din ciclul Hristologic și cel Marial (Sf.Maria, Sf.Duh, Bunavestire, Nașterea lui Iisus, Botezul Domnului) o atenție deosebită fiind acordată Patimilor. Pronaosul, adăugat ulterior, nu este decorat. Pictura murală a bisericii se datorează zugravului Dumitru Ispas din Gilău, care lucrează aici în colaborare cu fiul său Ștefan. Maestrului Ispas i se datorează decorul pictat al multor biserici de lemn din bazinul Someșului Mic sau din părțile sălăjene: Sânpaul, jud. Cluj, 1788; Agârbiciu jud. Cluj
Biserica de lemn din Straja () [Corola-website/Science/312912_a_314241]
-
1801; Dângău Mic, jud. Cluj, 1802; Muntele Rece, jud. Cluj, 1803; Finișel, jud. Cluj, 1807; Păniceni, jud. Cluj, 1809; Tăuți, jud. Cluj, 1829; Petrindu, jud. Sălaj, 1835 (biserică transferată la Muzeul Etnografic al Transilvaniei „Traian Vuia” din Cluj). Creația maestrului zugrav din Gilău este de fiecare dată semnată (...„prin mâna mea smeritul zugrav Dimitrie Ispas” etc.). În absida altarului se păstrează fragmentar următoarea inscripție , redactată în română cu caractere chirilice: „Cine se vor întâmpla a sluji în această sfântă biserică ca să
Biserica de lemn din Straja () [Corola-website/Science/312912_a_314241]