24,313 matches
-
aflat în bătaia unei puști ascunse. Ce importanță mai are atunci o biată vulpe care te aleargă de 30 de ani, când luneta e pe tine? Ce importanță mai are, ca să revenim pe teritoriu mundan, un amărât de salariu? O amenințare cu moartea nu face altceva decât să te pună în fața Divinității: e un fel de shortcut. Next stop: eternity. Nu e nimic mai satisfăcător decât să lupți împotriva ignoranței Dar dintre toate sentimentele pe care ți le inspiră prezența irațională
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
început deja de pe atunci să slăbească energia culturii underground. Simultaneitatea stilistică, dacă nu apocaliptică, a muzicii psihedelice a adus succesiunea cvasi-modernistă de stiluri rock la stagnare. Vechea dinamică dispăruse. Pe scurt, atunci când underground-ul atinsese cea mai înaltă credibilitate, deja plana amenințarea disoluției. Așa-numitul radio underground a trăit o scurtă perioadă de înflorire, însă dat fiind că aceasta era o contradicție în sine, semnificația era în principal aceea a trecerii de la muzica paradelor hit la AOR, la „Album Oriented Radio“ (radio
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
să-mi exprim vreo mirare referitoare la reacția pe care au avut-o diverși reprezentanți ai religiei islamice, pentru că aș fi ipocrit. Sigur că era de așteptat ca publicarea Versetelor să stârnească și la noi patimi, să fie însoțită de amenințări ș.a.m.d. Însă demersul unei edituri de a publica o carte e cu totul altceva totuși decât cel al unor publicații de a prezenta niște caricaturi doar din dorința de a-și sublinia, ușor egolatric, libertatea de exprimare și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
decât firesc (altădată curent, pe timpul iernii) într-un așa-zis coșmar meteorologic. Mai puțin discutată a fost însă o altă campanie mediatică întreținută de jurnaliștii aflați în criză de subiecte și de inspirație. În perioada trecutelor Sărbători, cea mai cumplită amenințare care a plutit deasupra Bucureștilor și a României întregi a fost consumerismul. Odiosul consumerism care îi făcea pe cetățenii ispitiți de sirenele Pieței să umple până la refuz hypermarket-urile, mall-urile, piețele de gros, achiziționând în draci (ptiu!) mărfuri mai mult
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
în timpul desfășurării activităților; • să dea relații organelor de control și cercetare privind protecția muncii; • să respecte colegii, adversari, profesori, și persoanele care au dreptul să controleze și să îndrume activitatea și rezultatele întrecerii; • să se manifeste civilizat, fără înjurături, fără amenințări, fără acte de vandalism, fără să lovească, să împingă pe cineva; • să înceapă lecția în mod organizat, și numai în prezența și sub supravegherea profesorului; • să nu intre în pauză în sală sau baza sportivă fără profesor, să nu folosească
Caiet de practică pedagogică personalizat pentru studenţi - domeniul educaţie fizică şi Sport - by RAŢĂ GLORIA, RAŢĂ BOGDAN CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/398_a_939]
-
Încearcă să vorbească românește cât mai corect cu putință, deși grosimea vocabularului de bază îl trădează în multe situații. Se străduiește să adopte un discurs calm, conciliant, chiar dacă îi scapă, aproape cu fiecare ocazie în care i se dă microfonul, amenințări la adresa presei sau jigniri îndreptate înspre adversari. Ziarele i-au zis, acum câțiva ani, când acest om a descălecat în Banat, „Iancu de Timișoara“. Iată un oximoron perfect! Nici să ai cea mai bogată imaginație din lume și nu cred
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
de aici modul în care aceste trei axe duc spre o anchetă aproape politică. Explozia de informație denumește problema partajării cunoașterii și a accesului la această resursă de putere. Industrializarea culturii pune din nou problema distincției elită/masă și a amenințărilor venite din partea standardizării și a uniformizării. Diseminarea informației și autonomia crescîndă a membrilor rețelei sociale solicită o reflecție asupra mecanismelor deciziei și a centrului politic. Lăsînd la o parte acum anticipările și trecînd la examinarea consecințelor pe termen scurt ale
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
tehnici pot avea ca efect afirmarea cu fermitate a opiniilor față de pozițiile economice, sociale și politice particulare, deoarece ele corespund unor ținte precise 42. Discursul poate deveni maniheist și emoțional, fiindcă el nu poate fi contradictoriu atunci cînd prezintă presupuse amenințări față de interesele sau situațiile particulare, cînd identifică organizația mobilizatoare și cînd incită la un comportament de sprijin. Tehnica poate îngemăna astfel închiderea unei dezbateri politice asupra cîtorva sau a unei singure mize prioritare și, totodată, poate favoriza mai degrabă mobilizarea
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
a discrimina self-ul de nonself. Porcii utilizați în xenotransplanturi trebuiesc păstrați în containere speciale și riguros examinați, spre a nu conține virusul gripal porcin sau citomegalovirusul. Este dificilă însă eliminarea circovirusului porcin și a parvovirusului porcin. Cea mai mare amenințare este legată de existența în țesuturile animale a unor virusuri încă nedetectate și necunoscute. Astfel, abia recent a fost identificat la porc un calicivirus, înrudit cu virusul hepatitei E, un torovirus, apoi virusul Nipah care a ucis mii de oameni
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
furie și de intenția de a face rău. În opinia lui Bettencourt și Miller (1996), diferențele între femei și bărbați se atenuează mai ales în cazul agresivității într-un context provocat. Provocările specifice reduc în mod diferit aceste diferențe. O amenințare ce vizează stima de sine, de exemplu, nu influențează prea mult agresivitatea femeilor, pe când o insultă sau un atac fizic poate să intensifice această tendință. Acest efect diferențiat nu s-a constatat însă la bărbați. Rezultatele obținute de Bettencourt și
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
structuri ce conțin atât cunoștințe, cât și reguli de conduită) agresive pe care această situație le poate evoca. În opinia lui Richardson și Green (1999), două tipuri de pro-cese ar putea influența probabilitatea diferențiată a agresivității în funcție de factorul sex: percepția amenințării și frica de pedeapsa socială. Argumentele autorilor au la bază două ipoteze. Pe de o parte, ideea conform căreia oamenii resimt un anumit sentiment de insecuritate în relațiile cu ceilalți (Richardson, Vandenberg și Humphries, 1986 citat de Richardson et al
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de o parte, ideea conform căreia oamenii resimt un anumit sentiment de insecuritate în relațiile cu ceilalți (Richardson, Vandenberg și Humphries, 1986 citat de Richardson et al., 1999) și, pe de altă parte, faptul că oamenii reacționează agresiv la o amenințare (Taylor și Epstein, 1967; Richardson et al., 1999). În acest sens, agresivitatea este mult mai prezentă în viața și gândurile bărbaților decât a femeilor. Acestea din urmă sunt mai puțin agresive în mod direct decât bărbații de teama unei sancțiuni
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
un mijloc de a-și exprima furia sau de a reduce stresul, iar pe bărbați să o considere un mijloc de obținere a recompenselor sociale și/sau personale. După părerea lui Richardson și Green (1999), procesele implicate în percepția unei amenințări ar spori probabilitatea agresivității, în timp ce mecanismele asociate cu frica de sancțiunile sociale ar determina manifestarea acesteia. Astfel corelația între factorul sex și comportamentul agresiv este destul de evidentă. În ciuda rezultatelor prezentate de unele studii ce demonstrează contribuția hormonilor sexuali la creșterea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
s-a dezvoltat. Gradul stimei de sine nu poate determina decât alegerea victimei (Baumeister și Heatherton, 1996 citați de Baumeister et al., 1996). Baumeister, Smart și Boden (1996) conchid că agresivitatea este de obicei reacția individului la o serie de amenințări care i-au zdruncinat imaginea de sine favorabilă și stima de sine ridicată. Acești autori cred că o persoană cu stima de sine ridicată își poate îndrepta furia împotriva altora ca pe un mijloc de punere în valoare a propriei
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
și femeile pot fi luate drept țintă. Această diferență între rezultatele experimentale și faptele reale se poate explica prin faptul că manifestarea agresivității împotriva femeii ar putea elimina inhibițiile și ar permite astfel bărbatului să perceapă femeia ca pe o amenințare serioasă la adresa propriei sale imagini de sine (Thompson și Richardson, 1983 citat de Richardson et al., 1999). În timpul realizării unei sarcini de ordin competitiv, performanța participanților de sex masculin este evaluată ca fiind superioară, inferioară sau echivalentă normelor anunțate. În timpul
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
adopte un comportament agresiv față de femeie. Subiecții mai puțin agresivi sunt cei mai puțin amenințați și ai căror performanță a obținut o evaluare medie, în absența cuvintelor jignitoare (Richardson, Leonard, Taylor și Hammock, 1985 citat de Richardson et al., 1999). Amenințarea la adresa propriei imagini de sine este deci unul dintre factorii care interferează cu normele ce interzic agresiunea împotriva femeii. Apartenența etnică pare de asemenea să joace un rol important în alegerea victimei. Indivizii manifestă un comportament mult mai agresiv față de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
al., 1994). Este imposibil să nu avem parte de experiențe agresive. Avem cu toții pe cineva sau ceva ce încercăm să păstrăm cu orice preț. Atunci când avem impresia că aceste lucruri sau aceste persoane sunt amenințate, vrem să atacăm. Uneori percepem amenințarea acolo unde ea nu există și reacționăm pentru că suntem frustrați sau încordați. În acest sens, suntem observatorii cei mai ilogici și cei mai puțin pertinenți. Și aceasta este probabil cauza agresiunilor noastre împotriva celorlalți. Chiar dacă suntem capabili să învățăm să
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
deficiențelor mentale în încarcerarea mai frecventă a indivizilor marcați de anomalii genetice. Hormonii și comportamentul agresiv Pare la fel de simplistă și încercarea de transformare a testosteronului în hormon al agresivității, chiar dacă acesta pare să aibă un rol important în ceea ce privește sensibilitatea la amenințări și provocări. Cercetările asupra animalelor semnalează efectul hormonilor sexuali asupra comportamentului agresiv. Testosteronul are două efecte asupra animalelor de organizare și de activare efecte ce pot influența manifestarea agresivității. Efectele de organizare sunt asociate influențelor hormonale asupra dezvoltării fătului și
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
unei situații "ostile" ce declanșează agresivitatea (Geen, 1998). Sistemul nervos și comportamentul agresiv Recentele lucrări de neurofiziologie susțin că comportamentul agresiv este un comportament instrumental al cărui scop este fie afirmarea și / sau satisfacerea nevoilor sau dorințelor, fie apărarea împotriva amenințărilor. Organizarea acestui comportament conține trei niveluri de funcționare: un nivel de reacții automate sau automatizate, programate sau nu genetic, un nivel în care stimulii au semnificație afectivă în funcție de trăirile emoționale și afective ale individului și, în sfârșit, un nivel de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
proces de învățare, proces care intervine în organizarea microstructurilor creierului după naștere, în funcție de informațiile obținute în urma experiențelor personale (comportamentale, culturale și familiale). Cercetătorii emit ipoteza conform căreia procesul de învățare creează în anumite creiere o sensibilitate mai mare în perceperea amenințărilor. Sistemul limbic este în acest caz mult mai solicitat. Activarea fiziologică și agresivitatea Comportamentul agresiv este legat de asemenea de activarea sistemului nervos simpatic care face parte din sistemul nervos autonom (periferic). Acest sistem îl pregătește pe individ "să se
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
lor. În opinia unor autori, furia nu declanșează în mod obligatoriu agresivitatea, ba dimpotrivă, uneori o poate împiedica. Se pare că există și alte emoții, direct sau indirect legate de furie, care joacă un rol important în manifestarea comportamentului agresiv. Amenințarea stimei de sine crește atenția față de propria persoană, activând rușinea care, dacă precede furia, o amplifică. Astfel indivizii cu o stimă de sine ridicată manifestă o puternică tendință agresivă și violentă (Baumeister et al., 1996), mai ales atunci când retrăiesc în
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
în aplicare. Tabelul 3 Exemple de categorii din sistemul de codare comportamentală elaborat de Patterson (1977) Comportamentală verbală A ordona: A cere imediat și clar sau ordin adresat cuiva Ordin negativ: ordin fără motiv: (1) cererea de supunere imediată, (2) amenințarea cu represalii negative, (3) sarcasm și umilire A țipa: tot felul de țipete Umilirea: a-și bate joc de victimă, a o face să-i fie rușine sau jenă în mod intenționat Comportamentală non verbală Distrugere: A distruge sau a
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
răspundă prin acte de furie, chiar dacă comportamentul real al acesteia este unul neutru. Pe de altă parte, dacă bărbatul este dependent de soția sa, dar are stereotipuri cu privire la dominanța masculină, poate percepe orice tentativă de independență a soției ca o amenințare împotriva securității și puterii sale masculine. Abuzul de droguri sau de alcool sporește întărirea falselor atribuiri atunci când furiei și ostilității le se mai adaugă tendințe impulsive. Comportamentele bărbatului împotriva soției se traduc în acest caz în acte abuzive. Iar orice
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
reproducă ulterior strategii comportamentale agresive. În acest mod se perpetuează ciclul vicios al violenței. În cazul maltratării psihologice, copilul este victima neglijenței părintești sau victima expunerii la anumite situații al căror impact emoțional depășește capacitățile sale de integrare psihologică: umilire, amenințare, devalorizare, marginalizare, exigențe excesive, reguli contradictorii sau imposibil de respectat (Straus et al., 1993). Consecințele maltratării psihologice sunt mai degrabă descrise în termeni de "tulburări ale comportamentelor sociale", "tulburări ale emoțiilor" și "slaba stimă de sine". Copilul se pomenește în
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Straus et al., 1993). Consecințele maltratării psihologice sunt mai degrabă descrise în termeni de "tulburări ale comportamentelor sociale", "tulburări ale emoțiilor" și "slaba stimă de sine". Copilul se pomenește în totalitate dezarmat, cu o personalitate slabă, pasiv și temător în fața amenințărilor. Un studiu realizat de Moran și Eckernrode (1992) arată că adolescenții maltratați din fragedă copilărie manifestă o stimă de sine mult mai scăzută decât cei a căror maltratare a debutat mai târziu. Briere și Runtz consideră că în istoria individului
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]