17,970 matches
-
lămpi sunt făcute din sticlă, altele din lut sau din pastă de orez. Ceremonialul din Thailanda avea boluri din lut ce conțineau orez, semințe, fasole și ulei așezate în trei locuri diferite din templu opuse intrării și focul era menținut aprins între ele trei zile. Cordoane de lumină erau plasate în jurul locurilor sacre budiste, cu fir de bumbac muiat în ulei într-o nucă de cocos și camfor aprins. Ritualul aprinderii lumânărilor este diferit în biserica creștină, în templul ebraic, în
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
O arcă din cristal e carul meu pentru o zi. Ea poartă forma Lunii și în spirale urcă răstălmăcind în duh plutirea muribundă semințe din văzduh vor germina după-ngropare stejari care filtrează razele de soare spre piatra fermecată și-aprinde focul din altare. În clopotele noastre e o lume mai presus de-aceasta, în care fericirea e stăpână. Urcăm, dar toți venim din clopotul nefericirii, aici, prin porul de fântână. Uite profetul cum trece cu veșmintele-nflorite pe el. Opincile
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
arcă din cristal 234 e carul meu pentru o zi. Ea poartă forma Lunii și în spirale urcă răstălmăcind în duh plutirea muribundă semințe din văzduh vor germina după-ngropare stejari care filtrează razele de soare spre piatra fermecată și-aprinde focul din altare. În față-i întunericul, falsitatea și moartea dar arca -n care trecem cu fiecare treaptă dezvăluie lumina, nemuritoarea viață și cuvântul prin care creatorul recompensează strădania, speranța, umilința și adevărul. În clopotele noastre e o lume mai
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
inițierii. Frumoasa zână, cea care i-ar putea oferi reîntoarcerea spre "imago mundi" impresionează toate simțurile omului din el cu excepția aceea ce descoperă abia acum că este primordial, ințierea pielii care lipsește "Și el brațele-și întinde/ Rumenește și s-aprinde/ Pe când ochii lui o sorb/ Dar nimic în braț nu prinde / Căci frumoasa-i fără corp". Cât de falsă pentru cunoaștere se dovedește a fi vederea! Auzul, mirosul și gustul sunt și ele semne ale efemerului. Pipăitul nu e dat
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
această încăpere ei se găsesc din copilărie cu picioarele și grumazurile legate, astfel încât să stea locului și să privească doar înainte, fără a-și putea întoarce capul din pricina legăturilor. Privește, lumina vine de sus și de departe, de la un foc aprins înapoia lor, iar între foc și prizonieri există un drum așezat deasupra de-a lungul căruia e zidit un perete scund așa cum apare înălțimea scenei la teatrul de păpuși ambulant și deasupra căruia ei pot privi păpușile. Da, văd totul
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
are un veșmânt sobru luminat doar dintr-o parte de soare, mai puțin agil și viguros, al treilea și mai slab iar al patrulea este static, întunecat și parcă așteaptă ca primul să se răstoarne peste el și să-i aprindă coama 417. Transformarea este miraculoasă, în timp schimbându-și rolurile între ei ca după o luptă divină, cel mai puternic preluând rolul de conducător, de vizitiu, asemănător cu cel din căruța cu nebuni 418. Caii sunt de fapt reprezentarea focului
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
zboare-agale/ albinele în gura larg deschisă a aprigului leu?/ O, vocea care zice: să ne culcăm și să ne slobozim în chinul greu/sunt blestemat să n-o pot asculta în nopți de convulsii bântuite/în care port în ochi aprinse flăcări și-n gură spume otrăvite.../ o beznă uriașă, descinsă brusc din cosmosul haotic/himerică mă-nlănțuiește în negrele genuni, despotic/și-ncovoiat sub monstruoasa povară din neantul de nepătruns/eu sufăr fără noimă. O, doar o clipă de-aș dormi
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
inițierii. Frumoasa zână, cea care i-ar putea oferi reîntoarcerea spre "imago mundi" impresionează toate simțurile omului din el cu excepția aceea ce descoperă abia acum că este primordial, ințierea pielii care lipsește Și el brațele-și întinde/ Rumenește și s-aprinde/ Pe când ochii lui o sorb/ Dar nimic în braț nu prinde -/ Căci frumoasa-i fără corp727. Cât de falsă pentru cunoaștere se dovedește a fi vederea! Auzul, mirosul și gustul sunt și ele semne ale efemerului. Pipăitul nu e dat
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
codrii solitari, / Pe țarinile-ntinse, cu palida ei rază/ A nopților duioasă stăpână priveghează/ Și frunzele-s de aur, izvoarele de argint/ Când străbătând lumina-i prin negrul labirint/ Al crengilor pădurii, poiana cea pustie/ Desfășură molatec decor de feerie./ Aprinse de lumină sunt bolțile albastre/ Pe care, cu-al lor tremur, popoarele de astre/ Roiesc în strălucire. Luceferi nemișcați/ Privesc fără clipire ai nopții împărați.../ Și veacuri mii și mii/ Trecut-au peste lume și razele-aurii/ Cădeau pe cei ce
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
m-aș strădui să întrepătrund viziunea cu oglinda nesățioasă a universului, ajung la aceeași concluzie: toată filosofia ce reflectă ocult realitatea lumii se zbuciumă în poesie. Am dezlegat ploile porților galbene./ Clopotele se așază-n genunchi./ Câte o stea și-aprinde țigarea de la/ brichetă./ O cerșetoare deschide ușă-n văzduh./ Intrăm cu capete descoperite./ În jurul meselor de diamant,/ zarafii cântăresc nemurirea./ Dar sub tumuli dorm regii înfrânți/ de istorie. Umbrele lor jalnice/ se topesc sub pietre. Coroane de aur/ coclesc sub
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
și un complex de inferioritate. În fața cui? Cu franchețe și onestitate recunoaștem darurile cu care forța creatoare ne-a înzestrat, având imaginea, calitățile și proprietățile spirituale ale lui Dumnezeu. Prin drept divin și cu înțelepciune latentă, biblioteca încorporată în interiorul nostru aprinde focurile în care ard alchimic sufletele renăscute în oameni din pâcla energetică a cerurilor. Sub pleoapele-nchise descifrez/ cerurile-n care aripile noastre/ au înotat precum vântul tăcerea.// Ochiul meu privindu-te, Cer,/ al tău este/ și nu-i/ căci
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
ne determină să ne bucurăm că existăm aici, sub luminătorul dintâi așezat de Dumnezeu să ne protejeze. Și nu pot uita parabola peșterii lui Platon și viziunea asupra lumii pe care ne-o dăruie soarele. Nimeni nu pune o candelă aprinsă într-un ascunziș, nici sub obroc, ci pe candelabru, ca să vadă lumina cei ce intră. Lumina corpului este ochiul tău. Când ochiul tău este limpede, și întreg corpul tău este luminat; dar când este vătămat, și corpul tău este întunecat
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
de unde și dorința lui de a cuprinde infinitul, la fel ca Icar și Enoch. Pământule, dă-mi aripi:/ săgeată vreau să fiu, să spintec/nemărginirea, / să nu mai văd în preajmă decât cer, / deasupra cer, / și cer sub mine -/ și-aprins în valuri de lumină/ să joc/ străfulgerat de-avânturi nemaipomenite/ ca să răsufle liber Dumnezeu în mine, / să nu cârtească: / "Sunt rob în temniță!"1032. În sihăstria nopții, aplecat asupra hârtiei pentru a așeza cuvintele, poetul imaginează întregul, punctele adunându-se
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
aducând eschatologic timpul la dimensiunile contemporane. Acest dualism mental dublat de percepția afectivă constituie baza sacră a artei poetice. Crai-nou verde-pal, și eu singur Prin crengile cu sunet de schelet, - Învinețit ca un cadavru... -Vino-n zăvoiul violet. Or, nu! s-aprind luminile-n oraș... Sunt alții, și un alt poet E mult, de când dormim în umbră, În cimitirul vesel...1085. Teoria aristotelică a metaforei nu consideră aceasta ca un simplu ornament al discursului, ci-i atribuie o funcție cognitivă. În Poetica
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
artă, în poesie. Această lumină e piatra înțelepților, catolică și uriașă, invizibilă deși e-n fața ochilor. Ca să înțelegi trebuie să deschizi bine ochii minții și ai sufletului și să recunoști totul cu acea lumină interioară pe care Dumnezeu a aprins-o de la început în natură și în inima noastră. Imaginația devine astfel ceea ce este astrul din om. În afara regresiei iată trecerea spre trandafir, exprimată de formula per crucem ad rosam 1142, caracterul solar descinzând din soare în replica pământului la
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
longa Poesie și bucurie [...] primește, Doamne, încântarea ce din inimă-mi țâșnește cum țâșnește pârâul din izvorul lui semn că dintr-acolo jarul curge și nu respinge, Doamne, nici chiar încântarea rece, pe care o voi umple cândva cu pietrele aprinse peste buze1199 (tr.a.). Doamne, în această lume în care nu știm dacă realitatea mai poate fi găsită, la marginea imperiilor, pe tărâmul nimănui dintre porțile raiului și ale infernului, aici ne strecurăm dorința de a realiza întoarcerea la viață
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Încet, cad lacrimi roze, de cristal 1235. Focul, așa cum este el prezentat în poesie reprezintă înfățișarea inteligenței cerești. El trece prin toate fără a se amesteca cu el, îmbrățișează fără a putea fi cuprins. Ascuns, arde mocnit și când se aprinde tinde spre înălțime în metafore și alegorii ale realității superioare. Dacă pătratul trebuie să se facă triunghi într-un cerc, deci trup, suflet și spirit, corpul pământ negru, spiritul alb asemeni apei și lunii, trece prin galbenul aeric al sufletului
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
legile naturale. Iar liberul arbitru al omului se situează la nivelul acestei libertăți de acțiune și de reacțiune. Când va fi noapte Și tu singur într-o limuzină departe Pe un drum de pădure greu Când va fi noapte neagră Aprinde-ți farurile, ia seama Poetul meu Apasă cu toate forțele pe butonul frumuseții Fără să știi nimic Și fără griji de valul bătând parbrizul neîncetat În noapea-mbătând turbată te scufundă ca un înecat 1336. Poetul reușește, deci, să folosească aceste
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
rabinilor și respectiv parabole și istorioare etc 282 Emilian M. Dobrescu, Dicționarul societăților secrede și discrete la începutul mileniului III, 2007. 283 Să nu uităm doctrina rosicruciană care a influențat oameni de mare valoare printre care Dimitrie Cantemir, cel care aprinde lumina în răsăritul Europei și Joseph Kelpius care emigrează în Philadelphia marilor inițiați ajutând dogmatic la viziunea acestora, printre care și Benjamin Franklin în America. Toți sunt precursorii unei filosofii practice, mai târziu dezvoltată de Mme Blavatsky. 284 Walter M.
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
decât victoria. În noi fierbe sângele lui Attila, a lui Arpad și a lui Gingishan”. Iată cum se lăuda un urmaș al lui Arpad, la Piroska lui: „Eu nu aștept să vină răzbunarea. Nu aștept! Nu va fi îndurare. Voi aprinde satele noaptea ă satele valahe! Voi trage în sabie toată populația, voi otrăvi fântânile și voi ucide până și copiii din leagăn; în genere voi distruge acest neam. Nu va fi pentru nimeni nici o milă... Nici pentru copiii din leagăn
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
se facă episcop și erou al revoluției române, deși el a fost și este spion ungur, dușman declarat al românilor și României, care agită permanent și nepedepsit ideea separării și dezmembrării României. Acest popă vrea să joace rolul chibritului care aprinde vâlvătaia, uitând un amănunt nesemnificativ: chibritul arde primul! „Săracul popă”, mă tem să n-o pățească la fel ca Andrei Bathory, cardinalul. După ce comuniștii români și-au dat seama că, urmând linia trasă de Comintern privind dreptul la autodeterminare într-
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
lor sociale, dar trebuie să le pretindem un anumit grad de responsabilitate, să învețe că „posmagii nu-s moi”. 7 decembrie 2007 Sindromul inferiorității Motto : „Mi-ai apărut mișto în gura pieții, Cu cârlionți și floare la ureche Și ai aprins, gagico, dabuleche, În sufletu-mi pârjolul tinereții.” (Ion Pribeagu, poet evreu de limbă română, care nu poate fi acuzat de rasism) Trei evenimente petrecute, iată, chiar de Crăciunul acesta pe care cei responsabili de scena politică românească ar trebui să
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
naționalismul” dădea în clocot în toată mass-media carpato-danubiano-pontică, se lua cu mâinile de fund și țopăia pe unde în toată lumea, stârnind reacții interne și externe dintre cele mai diverse. Și toată pricina fu Kosovo, cu independența lui unilaterală care a aprins iar fitilul la butoiul cu pulbere care a fost și încă mai este Balcanul. Fie că a fost o pornire din suflet sau că a vrut să le joace un renghi celor din NATO și U.E. sau orice altceva ar
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
oare nar trebui judecați pentru trădare și subminarea economiei naționale? Cei vizați au avut grijă să distrugă și industria de armament, să nu se găsească nici gloanțe, ca să fie împușcați. Guvernanți și politicieni, prea vă jucați cu focul ca să nu aprindeți o vâlvătaie socială. Cu și fără ajutoare sociale, cu și fără subvenții, cu și fără pomeni, societatea se radicalizează, pentru că prea vă legănați pe pânza de păianjen a averilor rău agonisite. Chiar nu vă temeți de o adevărată revoluție? Treaba
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
aplicat amprentarea pentru toți imigranții fără să țină seama de etnie, iarăși nu s-a făcut mare vâlvă. Când însă guvernul de dreapta, de mână forte, al lui Berlusconi, a pus problema amprentării țiganilor nomazi și ai altora, s-au aprins spiritele în Europa, aruncându-se prea ușor invective și punându-se eticheta de fascism, tehnici naziste, încălcarea normelor europene. Parlamentul Europei a dat o rezoluție, chemând la ordine guvernul Berlusconi, de solidarizare cu țiganii nomazi și cu toți cei care
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]