16,546 matches
-
imaginilor pe care poemele le capturează ca într-un insectar nu reușesc pe de-a-ntregul să disimuleze impresia că eul poetului se simte mai confortabil în apropierea tăcerii decât în aceea a cuvintelor. Gânduri despre Nae Ionescu (1994) cuprinde, pe lângă eseul mai amplu care dă titlul volumului și care-și propune să fie „un portret și o mărturisire”, o serie de articole care documentează aspecte periferice ori centrale ale epocii interbelice, din perspectiva temei avute în vedere. Interesul eseistului și istoricului
CIACHIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286221_a_287550]
-
centrale ale epocii interbelice, din perspectiva temei avute în vedere. Interesul eseistului și istoricului literar pentru Nae Ionescu și grupul „Criterion” (Mircea Eliade, Mircea Vulcănescu ș.a.) transpare și în Luciditate și nostalgie (1996), volum în care mai pot fi citite eseuri și schițe de studiu despre I.L. Caragiale, Mateiu I. Caragiale, Petru Dumitriu sau amintiri și evocări ale unor personalități precum Petre Țuțea ori D. Stăniloae. SCRIERI: Muzică și memorie, București, 1984; Gânduri despre Nae Ionescu, Iași, 1994; Luciditate și nostalgie
CIACHIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286221_a_287550]
-
și fastuoasă orchestrație”, păstrând „pretutindeni grațiile și subțirimile originalului” (Tudor Vianu). C. a mai dat traduceri din Pierre Choderlos De Laclos, André Maurois, Jakob Wassermann, Charles Dickens și W. Deeping. În diverse reviste, au rămas cronicile sale muzicale și câteva eseuri literare. Traduceri: W. Deeping, Sorel și fiul, București, f.a.; M. Jelusich, Don Juan - Cele șapte păcate de moarte, București, f.a.; Jakob Wassermann, Viața lui Stanley, București, 1935; André Maurois, Dialoguri asupra comandantului, București, 1940; Marcel Proust, În căutarea timpului pierdut
CIOCULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286256_a_287585]
-
VR, 1911, 12; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 232; Barbu Lăzăreanu, Meșteșugarii cuvintelor, ALA, 1938, 915; Predescu, Encicl., 195; Unele contribuții la istoria mișcării literare în Oltenia, Craiova, 1977, 18-27; Rusu, Membrii Academiei, 123; Lovinescu, Sburătorul, IV, 289; Theodor Cazaban, Eseuri și cronici literare, București, 2002, 147-148. I.O.
CIOTORI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286271_a_287600]
-
-l în peste trei sute de texte inspirate de balada populară. O primă etapă (1845-1920) se caracterizează prin „pastișe facile”, o a doua (1920-1945), care se dovedește și cea mai importantă valoric, explorează și interpretează dimensiunile mitico-simbolice deopotrivă în studii și eseuri (Lucian Blaga, Dan Botta, Petru Caraman, D. Caracostea, Mircea Eliade) și în scrieri literare (Adrian Maniu, Lucian Blaga, Victor Eftimiu în teatru, Mircea Eliade în proză ș.a.m.d.). În a treia etapă, postbelică, accentul valorizărilor s-ar muta de pe
CIOMPEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286264_a_287593]
-
Un alt principiu definitoriu al modului critic de sorginte călinesciană, practicat consecvent, este convingerea potrivit căreia critica trebuie să fie organic legată de cunoașterea istoriei literaturii naționale și universale, aceasta din urmă oferindu-i o vastă perspectivă comparată. Culegerea de „eseuri duminicale” Cicatricea lui Ulysse (1982), dar și Duminica valorilor (1989) ori Mărul de aur. Valori românești în perspectivă europeană (1998) îl înfățișează pe C. în postura unui Ulise intelectual, care investighează cu perspicacitate, dintr-o perspectivă comparatistă, capodoperele literaturii universale
CIMPOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286228_a_287557]
-
uneltele de lucru ale istoricului literar, cât și cu ale criticului și ale teoreticianului. Interesul deosebit pentru marii scriitori contemporani și clasici, care exprimă spiritualitatea românească în cristalizări estetice unice, l-a determinat pe C. să scrie Narcis și Hyperion. Eseu despre poetica și personalitatea lui Eminescu (1979). Eseul urmărește evoluția Poetului - căutător al Ființei, de la narcisism la hyperionism, descrierea personalității lui Eminescu fiind întreprinsă, în ansamblul coordonatelor ei, prin raportare la secolul al XX-lea și la gândirea filosofică modernă
CIMPOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286228_a_287557]
-
cu ale criticului și ale teoreticianului. Interesul deosebit pentru marii scriitori contemporani și clasici, care exprimă spiritualitatea românească în cristalizări estetice unice, l-a determinat pe C. să scrie Narcis și Hyperion. Eseu despre poetica și personalitatea lui Eminescu (1979). Eseul urmărește evoluția Poetului - căutător al Ființei, de la narcisism la hyperionism, descrierea personalității lui Eminescu fiind întreprinsă, în ansamblul coordonatelor ei, prin raportare la secolul al XX-lea și la gândirea filosofică modernă. Examinând lirismul eminescian, cu imaginile, simbolurile și miturile
CIMPOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286228_a_287557]
-
amestecă informația cu o estetică dominată de conceptele arhetipale și de acelea [...] luate de la trăiriști (Noica, în primul rând). EUGEN SIMION SCRIERI: Mirajul copilăriei, Chișinău, 1968; Disocieri, Chișinău, 1969; Alte disocieri, Chișinău, 1971; Focul sacru, Chișinău, 1975; Narcis și Hyperion. Eseu despre poetica și personalitatea lui Eminescu, Chișinău, 1979; Cicatricea lui Ulysse. Eseuri duminicale, Chișinău, 1982; ed. Iași, 1994; Întoarcerea la izvoare, Chișinău, 1985; Creația lui Ion Druță în școală, Chișinău, 1986; Creația scriitorilor moldoveni în școală: Liviu Damian, Petru Zadnipru
CIMPOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286228_a_287557]
-
luate de la trăiriști (Noica, în primul rând). EUGEN SIMION SCRIERI: Mirajul copilăriei, Chișinău, 1968; Disocieri, Chișinău, 1969; Alte disocieri, Chișinău, 1971; Focul sacru, Chișinău, 1975; Narcis și Hyperion. Eseu despre poetica și personalitatea lui Eminescu, Chișinău, 1979; Cicatricea lui Ulysse. Eseuri duminicale, Chișinău, 1982; ed. Iași, 1994; Întoarcerea la izvoare, Chișinău, 1985; Creația lui Ion Druță în școală, Chișinău, 1986; Creația scriitorilor moldoveni în școală: Liviu Damian, Petru Zadnipru, George Meniuc, Spiridon Vangheli (în colaborare), Chișinău, 1989; Duminica valorilor, Chișinău, 1989
CIMPOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286228_a_287557]
-
încheia studiile universitare. Atestarea aptitudinilor intelectuale, a vocației pentru scris o dobândește prin lucrări literare și publicistice, fiind prezent cu variate contribuții în paginile revistelor „Cuget românesc”, „Adevărul literar și artistic”, „Gândirea” ș.a. Colaborează cu versuri, pagini de proză și eseuri la periodicele de limbă germană din România (mai ales la „Deutsche Tagespost”) și din afara granițelor țării („Prager Presse”, „Der kleine Bund” ș.a.), găsind în munca de ziarist la foile românești din capitală un suport material al vieții sale și al
CISEK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286277_a_287606]
-
Reabilitat, își reia activitatea, concentrându-se mai ales asupra unor proiecte de proză ficțional-documentară; romanul său în două volume despre răscoala de sub conducerea lui Horea, Cloșca și Crișan, Reisigfeuer, a apărut în românește cu titlul Pârjolul. De asemenea, scrie numeroase eseuri, cronici plastice (transpuse și în română) și, concomitent, traduce din și în limba germană. În 1962 devine membru corespondent al Academiei Artelor din Berlin (RDG). Eforturile depuse de C. - care a folosit și pseudonimul Werner Langenthaler - vizează mai buna cunoaștere
CISEK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286277_a_287606]
-
N.D. Cocea, Antidynastische Pamphlete [Pamflete antidinastice], București, 1951; Mihail Sadoveanu, Mitrea Cocor, București, 1952, Das Liebeslied [Cântec de dragoste], București, 1981; Zaharia Stancu, Die Blumen der Erde [Florile pământului], București, 1955. Repere bibliografice: Ion Biberi, [Prefață] la O.W. Cisek, Eseuri și cronici plastice, București, 1967; Alfred Kittner, Oscar Walter Cisek - eine Dokumentation, în Oscar Walter Cisek, Die Tatarin, București, 1971; Al. Oprea, Argument, în O.W. Cisek, Sufletul românesc în artă și literatură, Cluj-Napoca, 1974; Roxana Nubert, Oscar Walter Cisek
CISEK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286277_a_287606]
-
devine o pură incantație muzicală, nemaiurmărind un sens anume, cuvintele evită sensul (logic, deci precar), lăsând locul tăcerii etc. Procesul interpretării poate fi însă reluat prin prisma ultimului volum, publicat postum: La capătul puterilor. Însemnări pe Cartea lui Iov (1997). Eseu și totodată poezie, această lucrare trimite, după titlu, la cărți celebre ale unor mari convertiți, precum Giovanni Papini (Un om sfârșit); subtitlul însă evocă o altă lucrare celebră, Fragmente din corespondența cu prietenii de N.V. Gogol, autor pe care C.
CIOBANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286236_a_287565]
-
Versuri (1982). O atmosferă similară domină romanele Martorii (1968) și Cartea fiilor (1970), în care narațiunea se țese pe canavaua unei simbolistici biblice foarte dense. La fel în Epistole (1969) sau Tăietorul de lemne (1974), unde normele confesiunii, predica și eseul coexistă cu exemplificarea parabolică. S-ar părea că face excepție de la această viziune masivul roman Istorii (I-V, 1977-1986), în care autorul a vrut să-și probeze voința de a ilustra modalitatea realismului. Critica a remarcat totuși că observația realistă
CIOBANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286236_a_287565]
-
Imre, Nicolae Prelipceanu, Bazil Gruia, Ion Cristofor ș.a. Proză semnează Teohar Mihadaș, Constantin Cubleșan, Vasile Rebreanu, Radu Țuculescu, Tudor Vlad, Tudor Dumitru Savu ș.a. În compartimentul istoriei literare, Mircea Popa publică articolul Octavian Goga în fața timpului. Se reține și un eseu al lui Ion Vartic, Despre ironie sau despre „viceversa”. Fragmentele dramatice îi au ca autori pe Aureliu Manea, István Kocsis și D.R. Popescu. Un spațiu generos îl ocupă traducerile, datorate lui Victor Felea, Mariana Vartic, Nicolae Mocanu, Irina Petraș, Mircea
CLUJUL LITERAR SI ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286304_a_287633]
-
de Literatură „M. Eminescu”. A fost căsătorită cu Nichita Stănescu între 1962 și 1981. Publică la îndemnul lui Geo Bogza, care îi remarcase primele încercări, debutând editorial în 1969, cu volumul de proze scurte Dialog despre eroare. Colaborează, cu proză, eseuri, critică literară, cronici literare și muzicale la „Tânărul scriitor”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Contemporanul”, „Luceafărul”, „Caiete critice” ș.a. Desfășoară activități culturale legate de evocarea personalității poetului latin Ovidiu, și din anii ’80, de difuzare a valorilor culturale japoneze și de
CIUREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286286_a_287615]
-
evocă surghiunul tomitan al poetului latin Ovidiu; interesul prozatoarei vizează nu reconstituirea istorică în sine, ci o problematică perenă - situația artistului față de societate -, asociată unui demers și unei recuzite în fond comune cu cele ale prozelor sale de inspirație contemporană. Eseuri pe teme diverse, mai ales culturale, cărora li se pot remarca subtilitatea, ingeniozitatea asocierilor, elevația și echilibrul expresiei, dar și caracterul potolit, meditativ, nepolemic, au fost adunate în volumul Descifrări (1977). Romanul Ion Ion (1991) e o încercare de investigare
CIUREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286286_a_287615]
-
cercetări de istorie literară și folclor”, ca și micromonografiile Al. Odobescu, Vasile Alecsandri și I. Eliade Rădulescu și școala sa. Cu puțin înainte de dispariția sa, apar volumul de versuri Lauda lucrurilor (1963) și culegerea Cronicile optimistului (1964), ultima conținând, pe lângă eseuri scânteietoare, și articole conformiste, în spiritul realismului socialist, ce contrazic nu o dată mai vechile idei estetice ale autorului. C. își formulează concepția critică încă de la debutul în calitate de cronicar literar. În articole ca Simțul estetic (1927), Valoare și ideal estetic (1927
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
istorie a literaturii române în monografii. Judecățile lui sunt, mai ales până la 1900, cu rare excepții, drepte, „obiective”. El se fixează asupra câtorva mari valori, ce rămân indiscutabile: Dimitrie Cantemir, întâiul romancier original, C. Negruzzi, creatorul prozei literare, Odobescu, creatorul eseului, Filimon, al romanului, Hasdeu, al dramei istorice. Eminescu, „poetul național”, reprezintă steaua polară a literaturii române. Cei trei prozatori „clasici”, Creangă, Caragiale (la care se omite dramaturgia) și Slavici, aduc nota specifică a celor trei mari provincii românești: Moldova, Muntenia
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
lit. rom. cont., 294-295; Constantinescu, Scrieri, II, 205-227; Perpessicius, Opere, VIII, 17-21, IX, 270-271, XI, 148-157, XII, 391-396; Manolescu, Lecturi, 54-59; Negoițescu, Scriiitori, 261-272, 340-348; Ivașcu, Confruntări, I, 17-20, 405-435, II, 341-437, 478-601; Ardeleanu, Însemnări, 35-42; Râpeanu, Noi, 100-103; Călinescu, Eseuri, 118-121; Zaciu, Masca, 231-244; Papu, Luminile, 35-41; Oprea, Mișcarea, 113-120, 333-338; Regman, Cărți, 83-87; Streinu, Pagini, I, 216-224, III, 253-290, IV, 225-229; Căprariu, Jurnal, 45-50; Șerban, Exegeze, 166-186; Piru, Panorama, 467-480; Felea, Reflexii, 44-49; Mincu, Critice, I, 149-156; Pillat, Mozaic
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
Mișcarea, 113-120, 333-338; Regman, Cărți, 83-87; Streinu, Pagini, I, 216-224, III, 253-290, IV, 225-229; Căprariu, Jurnal, 45-50; Șerban, Exegeze, 166-186; Piru, Panorama, 467-480; Felea, Reflexii, 44-49; Mincu, Critice, I, 149-156; Pillat, Mozaic, 171-181; Balotă, Labirint, 197-213; Ion Bălu, G. Călinescu. Eseu despre etapele creației, București, 1970; Paleologu, Spiritul, 182-190; Cesereanu, Ipostaze, 32-54; Drăgan, Aproximații, 177-186; Manolescu, Poezia, 48-52, 173-186; Barbu, Sine ira, 72-76; Manolescu, Teme, I, 29-34, 41-47, II, 51-58, 103-108, III, 24-26, 44-49, 100-107, IV, 12-16, 23-27, 60-63, VI, 59-65
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
32-54; Drăgan, Aproximații, 177-186; Manolescu, Poezia, 48-52, 173-186; Barbu, Sine ira, 72-76; Manolescu, Teme, I, 29-34, 41-47, II, 51-58, 103-108, III, 24-26, 44-49, 100-107, IV, 12-16, 23-27, 60-63, VI, 59-65, VII, 152-156; George, Semne, 197-260; S. Damian, G. Călinescu romancier. Eseu despre măștile jocului, București, 1971; ed. 2, București, 1974; G. Călinescu interpretat de..., îngr. și pref. Liviu Călin, București, 1971; Nițescu, Scylla, 64-82; Felea, Poezie, 178-193; Ciobanu, Panoramic, 261-267; Munteanu, Opera, 156-158; Doinaș, Poezie, 20-50; Piru, Varia, I, 128-133, 450-469
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
săptămânal, între 20 mai 1923 și 2 iunie 1929, editată de Asociația Belle-Arte din București. Director este Horia Igiroșianu (de la numărul 12 din 1923). Publicația, subintitulată „Teatrală, plastică, muzicală și literară”, inserează cronici, recenzii, articole, note de istorie literară, scurte eseuri, literatura propriu-zisă limitându-se, cu foarte puține excepții, la câte o poezie în fiecare număr. În articolul Două fronturi (8/1923), redacția respinge futurismul lui F. T. Marinetti. La o anchetă în rândul scriitorilor, răspund Gala Galaction, G. Murnu și
CLIPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286300_a_287629]
-
literară (1973) în revista „Echinox”. Colaborează la „Orizont”, „Amfiteatru”, „Ateneu”, „România literară”, „Tribuna”, „Steaua”, „Contrapunct”, „Calende”, „Luceafărul”, „Interval”, „Apostrof”, „Arca” (Arad), „Euphorion”, „Discobolul”, „Poesis”, „Altera”, „Neue Literatur”, „Magyarorság es Europa” (Budapesta), „Literatura na swiecie” (Varșovia). Editorial, debutează cu volumul de eseuri Poezie și livresc (1987). A redactat articole pentru Dicționarul scriitorilor români (coordonat de Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu), precum și numeroase prefețe și postfețe la volume de versuri. A beneficiat de stagii de pregătire și burse în Franța (Paris, 1991
CISTELECAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286280_a_287609]