17,773 matches
-
religioase ci doar pentru sport, mișcare, sănătate fizică. Nu-i apropiat de biserică, nu are nevoie de ea, o simte departe de interesele reale, concrete ale oamenilor. Este și contra tuturor românilor care sunt în Spania și nu lucrează sau fură. Spune că sunt pline pușcăriile cu astfel de persoane. Mi-e rușine de ce spune despre conaționalii mei și nu încerc să-l contrazic, mai ales referitor la țigani, dar îi spun totuși că din ceea ce cunosc, majoritatea românilor de aici
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
hoților să controleze buzunarele. Sunt deștepți, tipii, remarcai eu amuzat! Nu numai deștepți, ci și foarte îndemânatici, iuți în mișcări; te împing puțin, chipurile să te depășească, își cer politicos scuze, cu zâmbetul pe față, dar în timpul ăsta ți-au furat ceasul de la mână sau ce ai prin buzunare. Spre exemplu, nu prea este mascat portmoneul din buzunarul blugilor și vor încerca să vi-l ia. Noi vom sta mereu în spatele dumneavoastră, dar au tot felul de tehnici de a izola
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
informam că, în ciuda eforturilor mele, nu reușisem să am dovezi clare ale unor presupuse sustrageri din banii proveniți din taxele consulare. Unele mici greșeli, inerente, i le am relatat, dar el insista pe ideea că știe precis că fostul consul "furase bani", dar nu avea probe concrete. Într-o convorbire mai prelungită, la sfârșitul lunii decembrie, l-am întrebat, ca din întâmplare, de unde a ajuns la concluzia respectivă? Când am văzut că încasările consulare erau mici, l-am pus pe Dobre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
luat foc. Noi, împreună cu ceilalți călători, am fost închiși în pivnițele hotelului, unde am stat fără a ne putea culca și drept hrană, câte doi cartofi copți de persoană. Camerele ne-au fost deschise, cuferele sparte și ni s-au furat și distrus bani, obiecte de valoare (bijuterii ale soției mele), haine etc., ultimele resturi ce mai putusem scăpa din dezastrul de la București. Hotelul nemaiputându-se locui, am fost luați de dl. Guérin, consulul nostru general, o adevărată providență pentru românii
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
să fie de îndată judecați de către un Tribunal al Poporului. 3.Toate proprietățile militare, aparținând armatei Rusiei sau Ucrainei și sustrase abuziv de România, să fie restituite. 4.Locuitorii Basarabiei să fie puși în posesia bunurilor care le-au fost furate sau confiscate. Guvernele socialiste ale Rusiei și Ucrainei vor aștepta timp de 40 de ore, începând cu data de 1 mai, ora douăzeci și două, un răspuns clar și precis în legătură cu acestă propunere. În cazul în care acest răspuns nu
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
fost condus la tezaurul în care sunt depozitate lingourile, la Direcția Tezaur și Casierie. Tensiunea era mare pentru că nimeni nu știa ce vrea să controleze. La un moment dat, se adresează guvernatorului: „Nu aici, că doar nu o să ajungeți să furați și lingourile !”. Vă dați seama, șeful statului, în regim de dictatură, venise cu ideea că tezaurul Băncii Naționale se fura. Guvernatorul a intervenit: „Tovarășe președinte, mai avem un tezaur, acolo unde se fac tranzacțiile, acolo am depus aurul de la Fondul
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
știa ce vrea să controleze. La un moment dat, se adresează guvernatorului: „Nu aici, că doar nu o să ajungeți să furați și lingourile !”. Vă dați seama, șeful statului, în regim de dictatură, venise cu ideea că tezaurul Băncii Naționale se fura. Guvernatorul a intervenit: „Tovarășe președinte, mai avem un tezaur, acolo unde se fac tranzacțiile, acolo am depus aurul de la Fondul Monetar”. Replica a sosit imediat: „Hai acolo !” La sosire mă prezint și îi explic cum se deschide tezaurul, pe baza
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
și eu m-am dus direct la Facultate. În jurul orei 1000, Milly a observat lipsa mașinii și m-a anunțat. Am trimis-o la Miliția Municipală, iar eu am fugit la Miliția Județeană. Cum? Nu știți că vi s-a furat mașina? m-a Întrebat ofițerul de serviciu. Nu! i-am răspuns. Mergeți la marginea comunei Chicera, la cetățeanul ... unde a fost parcată de colegii de la Postul Tomești. Am fugit repede la facultate, l-am rugat pe colegul Lauci Eugen să
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
poți simți mai ignorat decât într-un astfel de loc? Nefiind băgat în seamă îți poți trăi singurătatea în mare liniște. Comentează, te rog, acest fragment dintr-o celebră poezie a lui Macedonski, din "Rondelul orașului mic": "Orașul mic te fură-ncet/ Cu ale lui tăcute strade,/ Cu oameni proști, dar cumsecade,/ Ce nici nu știu că sunt poet...." Uite, deja am răspuns la această întrebare, am să vin cu-o completare citând-o pe Maria Tereza: "Important e ceea ce gândesc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
mă numeam altfel, veneam cu alt mesaj. Numele nu denumește omul, ci mesajul lui, care e parte din Mesajul Lui. Dacă ai fi trăit la Iași, de exemplu, sau la Cobadin, ai fi scris la fel? Tu vrei să-mi furi calul! Eu cred în spiritul locului. În matrice, cum ar zice Blaga. Uneori, tocmai de aceea, visez să mă fi născut în locuri în care nu am fost niciodată. Dar, sper, nu e prea târziu. Apropo, unde e Cobadinul? Adevărul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
și definitiv ne-a prins în De ce trag clopotele, Mitică?". Al doilea, înghiontit de Tamara, protesta: Pe noi, nu; pe noi, nu; noi doi nu suntem ca ăia!". Ancestrala, primitiva teamă că arta, fie ea și fotografică, ți-ar putea fura sufletul. La câți ni l-o fi furat oare Genialul Grecotei? A doua la mână: Alexandru George, polemizând cu Iorgulescul "Marii trăncăneli", căuta să evidențieze părțile bune ale lumii caragialiene. De exemplu, pornind de la frecvența faticului "Mă înțelegi?", reliefa dorința
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
clopotele, Mitică?". Al doilea, înghiontit de Tamara, protesta: Pe noi, nu; pe noi, nu; noi doi nu suntem ca ăia!". Ancestrala, primitiva teamă că arta, fie ea și fotografică, ți-ar putea fura sufletul. La câți ni l-o fi furat oare Genialul Grecotei? A doua la mână: Alexandru George, polemizând cu Iorgulescul "Marii trăncăneli", căuta să evidențieze părțile bune ale lumii caragialiene. De exemplu, pornind de la frecvența faticului "Mă înțelegi?", reliefa dorința de comunicare, nevoia dialogică, urbanitatea respectivelor personagii. Proprii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de drepți în fața mea, dând raportul (eram un civil îmbrăcat modest, adus de revoluționari președinte de județ într-un sediu al "Casei Albe" din Focșani, fost comitet județean al PCR, cu geamurile sparte de revoluționari, golit de mobilă, covoare, televizoare, furate de țigani pe 22 decembrie, cu bufetul intern devalizat; mâncam un covrig și tremuram de frig, în curent), știind că "mă lucrau pe la spate" (primeau ordine clare de la București, pe care nu mi le spuneau; eu aveam acces la telefoanele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
ai atitudine critică față de regim sau de dictatură. Acum, nimic parcă nu mai merită, cei din clasa politică înțeleg doar să se îmbogățească în funcția în care sunt aleși sau numiți, interesul național înseamnă interesul celor ce ne conduc, ei fură statul legal (și nu mă refer numai la evaziunea fiscală), acoperiți de hârtii, și "vânzarea de resurse ale țării" le umplu conturile din străinătate prin comisioane la fel de imbatabile juridic. Toate cuceririle civilizației occidentale, de la mașinile ultimul răcnet, de sute de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de Dumnezeu, ne-a vorbit nouă, copiilor (la toți cei 10 copii care eram În familie): să muncim, nu să cerșim, pentru că prin muncă ne vom realiza, „Dumnezeu, Ochiul Lui, vede toate și aude toate și este pretutindeni”, să nu furăm nimic, nimic; să fim sinceri totdeauna; când muncim, chiar de suntem singuri, munca să o facem corect, ca și cum ar fi stăpânul(„vede Ochiul lui Dumnezeu”); să cinstim preoții Bisericii ca pe Domnul Hristos („ei sunt urmașii Domnului”), când Îi vedem
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
În credință și fapte bune de milostenie. Nu vrem, nu că nu se poate. Nimic nu este imposibil dacă vrei. Și Dumnezeu te ajută. Să citim cărți de rugăciune. Decât să privim meciuri la T.V. sau alte prăpăstii care ne fură timpul și facem o mulțime de păcate cu ele, mai bine citim o carte care ne zidește, ne schimbă, ne transformă În creștini adevărați. Ar fi mai puține certuri, dezbinări și divorțuri. Da, dragii mei, astea, ce arată la televizor
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
spune că tare credincios și bun era. Averea lui era un măgăruș și un leu. Cu măgărușul se ajuta la nevoile sale, cărând cu spinarea lui. Iar leul trebuia să Îl păzească. Dar Într-o zi niște tâlhari i-au furat măgărușul și s-a cam supărat sfântul pe leu de ce nu l-a păzit și i-a spus: „Vei căra tu În locul măgarului!”. Și așa a fost. Tot ce avea de cărat punea În spinarea leului și el căra. Leul
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
numai flori corai, ceva nemaivăzut. Doar În Rai pot fi. Alei frumos Îngrijite. Pe marginea aleilor era vopsit cu alb, iar pietricelele erau și ele vopsite corai deschis. Iarba verde și tot soiul de flori, care mai de care, Îți furau privirea. Toată această grădină Începea de pe munte și se Întindea În vale, spre Mediterana. Iar În mijloc erau alei ce duceau la o clădire care era mormântul lui Bahai. Și este păzit de poliție-securitate. Ușile clădirii sunt deschise unde-i
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
El Lumina ne-a lăsat Să nu umblăm În păcat Va veni cândva la noi Să vadă ce am făcut Că de mult, Nu ne-a văzut! Oamenii s-au modernizat Și de Tine au uitat Televizorul, calculatorul Ne-au furat timpușorul Și-am pierdut ceva Sfânt Care era al Tău „Cuvânt“ La Liturghie cu toți Cu părinți și cu nepoți Cu toți să ne luminăm Viața Sfântă să Avem! Doamne, câte Lacrimi 15.08.2010 Doamne câte lacrimi și durere
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
un miel si-l pregătea să-l consume la Paști. Așa că și ucenicii se pregăteau. Trebuia să meargă să cumpere mieluțul. Și cum Iuda era casierul a vrut să meargă el să-l cumpere. El mai Îndosea din bani mai fura din ei, era cam hoț. Când a ajuns În piață, erau mulți miei de vânzare dar Iuda a văzut un mieluț frumos la o tânără fecioară rușinoasă și timidă modest Îmbrăcată. A Întrebat-o: Cât costă mieluțul pe care-l
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
noastre de vreo stâncă, ceva și să fie sigur că suntem ai Lui! Vrăjmașul anume ne Împiedică ca să rămânem la el, Întunecatul ne trage mereu În jos, ne muncește prin pofte fel de fel. Cu prieteni, cu Tvr care vă fură timpul și ne arată...destrăbălare, hoți, minciuni, desfrâu și multe asemenea. Deci avem luptă, luptă și rugă cât mai multă...și curaj! El Dumnezeu Duhul ne vine În ajutor să nu renunțăm deloc. El ne trimite ajutor, nu știm când
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
la etuva de deparazitare, care s-a soldat cu distrugerea hainelor de lucru. În rest, atmosfera pare relativ calmă, muncitorii arătându-se, în continuare, nemulțumiți de lefurile mici și de faptul că Poliția nu lua măsuri eficiente împotriva celor care furau din locuințele cartierelor muncitorești. De multe ori hoțul, prins în flagrant, urma să fie eliberat de agenții de poliție, spre revolta păgubiților. Rapoartele continuă și în lunile următoare. Trezesc interes mai cu seamă documentele din luna iulie. În ziua de
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
angajasem - ce cauți la Utilaj construcții ?” S. P.: - Am înțeles..., era pază ? A.M.: - Puteai să stai ș-o oră, nu ? Da’ era maistru și chiar muncitorii: „- Ce cauți tu aici, la noi, în secție ?” Adică aveai un motiv, vrei să furi ceva sau... ș-atunci pur și simplu știai că n-ai ce căuta acolo și nu te duceai. S. P.: - Am înțeles. Cam câți angajați a avut fabrica în perioada de vârf în care dumneavoastră ați lucrat acolo ? A.M.: - Aaa
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
eu n-am mai făcut politică de atunci, de după revoluție, și nici n-am mai vrut să fac, pentru că-i prea multă mafie, prea multă golănie și caracterul meu nu este ca să fac politică și să păcălesc lumea sau să fur, să fac alte minuni... Și am rămas la nivelul unde am fost, muncitor, cu sportul, m-am descurcat cum am putut și n-am... Am încercat, v-am mai spus, am încercat să fac facultatea, dar o fost..., n-au
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
învățat să asculte și să pună întrebări. Și-au depășit propriile emoții și limite. Însuși coordonatorul echipei a învățat foarte multe lucruri: că pot exista emoții în fața reportofonului, că sunt interlocutori dificili și interlocutori foarte plăcuți. Că uneori, când te fură povestea, timpul chiar devine relativ și că în spatele disciplinei predate se ascund oameni vii cu destinele și istoriile lor. Cel mai mult m-a surprins entuziasmul martorilor. Cu unele excepții - martori care au refuzat interviul sub orice formă - am fost
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]