15,944 matches
-
comună în județul Brașov, Transilvania, România, formată din satele Hălchiu (reședința) și Satu Nou. Comuna Hălchiu este situată la 15 km N-V de municipiul Brașov, în partea de nord a Țării Bârsei și se află la 6 km de gara Bod și la 3 km de DN13 (E60). Comuna Hălchiu se învecinează la nord cu comunele Feldioara și Crizbav, la est cu comuna Bod și municipiul Brașov, la sud cu orașul Ghimbav, iar la vest cu municipiul Codlea și Dumbrăvița
Comuna Hălchiu, Brașov () [Corola-website/Science/310256_a_311585]
-
locuitori. Este străbătută de șoseaua județeană DJ203L, care spre sud traversează râul Buzău și duce la Măgura (DN10), iar spre nord urcă pe valea Bălănesei spre Bozioru și Brăești. Prin comună trece calea ferată Buzău-Nehoiașu, pe care este deservită de gara Pârscov și de halta Bădila. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Pârscov se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,22%), cu o minoritate de
Comuna Pârscov, Buzău () [Corola-website/Science/310274_a_311603]
-
, cunoscută și sub denumirea de Gara Burdujeni, este o gară de cale ferată din municipiul Suceava (România), care a fost construită în perioada 1892-1902 în satul Burdujeni (pe atunci localitate de frontieră între România și Austro-Ungaria, iar astăzi cartier al Sucevei). Între anii 1902-1918, Gara Burdujeni
Gara Suceava () [Corola-website/Science/310271_a_311600]
-
, cunoscută și sub denumirea de Gara Burdujeni, este o gară de cale ferată din municipiul Suceava (România), care a fost construită în perioada 1892-1902 în satul Burdujeni (pe atunci localitate de frontieră între România și Austro-Ungaria, iar astăzi cartier al Sucevei). Între anii 1902-1918, Gara Burdujeni a fost gară de
Gara Suceava () [Corola-website/Science/310271_a_311600]
-
de Gara Burdujeni, este o gară de cale ferată din municipiul Suceava (România), care a fost construită în perioada 1892-1902 în satul Burdujeni (pe atunci localitate de frontieră între România și Austro-Ungaria, iar astăzi cartier al Sucevei). Între anii 1902-1918, Gara Burdujeni a fost gară de frontieră românească. Ea se află localizată pe Strada Nicolae Iorga nr. 7. -Burdujeni a fost inclusă în Lista monumentelor istorice din județul Suceava, elaborată în anul 2004, având codul de clasificare . În această listă apare
Gara Suceava () [Corola-website/Science/310271_a_311600]
-
o gară de cale ferată din municipiul Suceava (România), care a fost construită în perioada 1892-1902 în satul Burdujeni (pe atunci localitate de frontieră între România și Austro-Ungaria, iar astăzi cartier al Sucevei). Între anii 1902-1918, Gara Burdujeni a fost gară de frontieră românească. Ea se află localizată pe Strada Nicolae Iorga nr. 7. -Burdujeni a fost inclusă în Lista monumentelor istorice din județul Suceava, elaborată în anul 2004, având codul de clasificare . În această listă apare eronat anul 1869 ca
Gara Suceava () [Corola-website/Science/310271_a_311600]
-
Austro-Ungaria și Regatul României). Prin această cale ferată, orașul Suceava a fost legat de alte centre importante din Bucovina. O lună și jumătate mai târziu, la 25 decembrie 1869, a fost deschis traseul feroviar Suceava-Roman. Granița austro-română era situată între gările Itzkany (în , astăzi Gara Suceava Nord) și Burdujeni (azi Gara Suceava). În prezent, Ițcani și Burdujeni sunt cartiere ale municipiului Suceava. Deoarece satul Ițcani era localitate de frontieră pe teritoriul Austro-Ungariei, funcționa aici un pichet de grăniceri și un punct
Gara Suceava () [Corola-website/Science/310271_a_311600]
-
Prin această cale ferată, orașul Suceava a fost legat de alte centre importante din Bucovina. O lună și jumătate mai târziu, la 25 decembrie 1869, a fost deschis traseul feroviar Suceava-Roman. Granița austro-română era situată între gările Itzkany (în , astăzi Gara Suceava Nord) și Burdujeni (azi Gara Suceava). În prezent, Ițcani și Burdujeni sunt cartiere ale municipiului Suceava. Deoarece satul Ițcani era localitate de frontieră pe teritoriul Austro-Ungariei, funcționa aici un pichet de grăniceri și un punct vamal. Administrația căilor ferate
Gara Suceava () [Corola-website/Science/310271_a_311600]
-
a fost legat de alte centre importante din Bucovina. O lună și jumătate mai târziu, la 25 decembrie 1869, a fost deschis traseul feroviar Suceava-Roman. Granița austro-română era situată între gările Itzkany (în , astăzi Gara Suceava Nord) și Burdujeni (azi Gara Suceava). În prezent, Ițcani și Burdujeni sunt cartiere ale municipiului Suceava. Deoarece satul Ițcani era localitate de frontieră pe teritoriul Austro-Ungariei, funcționa aici un pichet de grăniceri și un punct vamal. Administrația căilor ferate austriece a construit aici o gară
Gara Suceava () [Corola-website/Science/310271_a_311600]
-
Gara Suceava). În prezent, Ițcani și Burdujeni sunt cartiere ale municipiului Suceava. Deoarece satul Ițcani era localitate de frontieră pe teritoriul Austro-Ungariei, funcționa aici un pichet de grăniceri și un punct vamal. Administrația căilor ferate austriece a construit aici o gară destul de grandioasă, la acea vreme, tocmai pentru a fi o carte de vizită a Austro-Ungariei. Edificiul Gării Ițcani (astăzi Gara Suceava Nord) a fost ridicat, în stilul neogotic al gărilor din Europa Centrală, de doi antreprenori austrieci C. Gall și
Gara Suceava () [Corola-website/Science/310271_a_311600]
-
de frontieră pe teritoriul Austro-Ungariei, funcționa aici un pichet de grăniceri și un punct vamal. Administrația căilor ferate austriece a construit aici o gară destul de grandioasă, la acea vreme, tocmai pentru a fi o carte de vizită a Austro-Ungariei. Edificiul Gării Ițcani (astăzi Gara Suceava Nord) a fost ridicat, în stilul neogotic al gărilor din Europa Centrală, de doi antreprenori austrieci C. Gall și F. Ronchetti, constructorii căii ferate Roman - Burdujeni - Ițcani - Cernăuți, și a fost dat în exploatare în anul
Gara Suceava () [Corola-website/Science/310271_a_311600]
-
teritoriul Austro-Ungariei, funcționa aici un pichet de grăniceri și un punct vamal. Administrația căilor ferate austriece a construit aici o gară destul de grandioasă, la acea vreme, tocmai pentru a fi o carte de vizită a Austro-Ungariei. Edificiul Gării Ițcani (astăzi Gara Suceava Nord) a fost ridicat, în stilul neogotic al gărilor din Europa Centrală, de doi antreprenori austrieci C. Gall și F. Ronchetti, constructorii căii ferate Roman - Burdujeni - Ițcani - Cernăuți, și a fost dat în exploatare în anul 1871. La început
Gara Suceava () [Corola-website/Science/310271_a_311600]
-
punct vamal. Administrația căilor ferate austriece a construit aici o gară destul de grandioasă, la acea vreme, tocmai pentru a fi o carte de vizită a Austro-Ungariei. Edificiul Gării Ițcani (astăzi Gara Suceava Nord) a fost ridicat, în stilul neogotic al gărilor din Europa Centrală, de doi antreprenori austrieci C. Gall și F. Ronchetti, constructorii căii ferate Roman - Burdujeni - Ițcani - Cernăuți, și a fost dat în exploatare în anul 1871. La început, la Burdujeni exista numai o simplă haltă pe locul unde
Gara Suceava () [Corola-website/Science/310271_a_311600]
-
o clădire mai spațioasă, care s-a aflat pe locul unde sunt astăzi birourile Atelierului CFR. Din anul 1881 și până în anul 1902, Guvernul Regatului României a închiriat de la guvernul austriac jumătate din stația Ițcani, pentru a o folosi drept gară și vamă românească la vechea frontieră. Lucrările pentru construcția gării Burdujeni au început în anul 1892 pe un teren pus la dispoziție din moșia Burdujeni, în lunca râului Suceava. Terenul era mlăștinos și a trebuit desecat cu pompe, iar apele
Gara Suceava () [Corola-website/Science/310271_a_311600]
-
unde sunt astăzi birourile Atelierului CFR. Din anul 1881 și până în anul 1902, Guvernul Regatului României a închiriat de la guvernul austriac jumătate din stația Ițcani, pentru a o folosi drept gară și vamă românească la vechea frontieră. Lucrările pentru construcția gării Burdujeni au început în anul 1892 pe un teren pus la dispoziție din moșia Burdujeni, în lunca râului Suceava. Terenul era mlăștinos și a trebuit desecat cu pompe, iar apele au fost captate în drenuri subterane și dirijate spre râul
Gara Suceava () [Corola-website/Science/310271_a_311600]
-
fundament mai solid s-au așezat una lângă alta grinzi de stejar de mărimea unui copac. Lucrările au fost executate de societatea particulară italiană Celesti Construttirice Edilitates Ceretti e Tanfani din orașul Milano după un proiect similar cu cel al gării din orașul elvețian Fribourg. Atunci au fost construite etajul superior și cele două pavilioane laterale. Construirea clădirii a fost terminată în 1898, dar copertina peronului principal și alte instalații auxiliare au fost finalizate abia în 1902. Lângă Gara Burdujeni a
Gara Suceava () [Corola-website/Science/310271_a_311600]
-
cel al gării din orașul elvețian Fribourg. Atunci au fost construite etajul superior și cele două pavilioane laterale. Construirea clădirii a fost terminată în 1898, dar copertina peronului principal și alte instalații auxiliare au fost finalizate abia în 1902. Lângă Gara Burdujeni a fost construit și un depou de locomotive, care era unul dintre cele mai mari din zona Moldovei. În jurul gării s-au construit locuințe ale personalului feroviar care se ocupa de întreținerea căii ferate. Până în anul 1918 în clădirea
Gara Suceava () [Corola-website/Science/310271_a_311600]
-
fost terminată în 1898, dar copertina peronului principal și alte instalații auxiliare au fost finalizate abia în 1902. Lângă Gara Burdujeni a fost construit și un depou de locomotive, care era unul dintre cele mai mari din zona Moldovei. În jurul gării s-au construit locuințe ale personalului feroviar care se ocupa de întreținerea căii ferate. Până în anul 1918 în clădirea gării a existat un oficiu vamal și unul poștal. După Unirea Bucovinei cu România (1918), s-au desființat pichetul de grăniceri
Gara Suceava () [Corola-website/Science/310271_a_311600]
-
Burdujeni a fost construit și un depou de locomotive, care era unul dintre cele mai mari din zona Moldovei. În jurul gării s-au construit locuințe ale personalului feroviar care se ocupa de întreținerea căii ferate. Până în anul 1918 în clădirea gării a existat un oficiu vamal și unul poștal. După Unirea Bucovinei cu România (1918), s-au desființat pichetul de grăniceri și oficiul vamal, iar multe spații ale clădirii au devenit disponibile. În anul 1920 au fost instalate în spațiile gării
Gara Suceava () [Corola-website/Science/310271_a_311600]
-
gării a existat un oficiu vamal și unul poștal. După Unirea Bucovinei cu România (1918), s-au desființat pichetul de grăniceri și oficiul vamal, iar multe spații ale clădirii au devenit disponibile. În anul 1920 au fost instalate în spațiile gării mai multe instituții fără legătură cu traficul feroviar: un orfelinat mixt cu numele „Regina Maria” (înființat la 1 aprilie 1920 de Casa Muncii), o grădiniță de copii și o școală primară, ambele mixte. În anul 1923 s-a deschis aici
Gara Suceava () [Corola-website/Science/310271_a_311600]
-
Muncii), o grădiniță de copii și o școală primară, ambele mixte. În anul 1923 s-a deschis aici și o școală profesională pentru fete cu specializările rufărie, croitorie, țesătorie, tot pentru copiii de ceferiști. Aceste școli au funcționat în localul gării până în anul 1955 când în clădirea acesteia au început să se desfășoare din nou activități ale administrației feroviare ca urmare a diferitelor procese de reorganizare. În perioada interbelică, la parter erau birourile CFR (birourile de mișcare, casele de bilete, sălile
Gara Suceava () [Corola-website/Science/310271_a_311600]
-
telegraf, precum și două restaurante. La cele două etaje funcționau Orfelinatul „Regina Maria” și școlile profesională și primară. După terminarea celui de-al Doilea Război Mondial, guvernul român a hotărât să construiască o nouă linie de cale ferată care pornea dintre gările "Suceava" (anterior "Burdujeni") și "Suceava Nord" (anterior "Ițcani"), traversa orașul Suceava pe la vest și trebuia să se conecteze în Păltinoasa la Calea ferată Dărmănești-Câmpulung Moldovenesc. Lucrările de construcție au început în 1951, dar au trebuit să fie suspendate în 1955
Gara Suceava () [Corola-website/Science/310271_a_311600]
-
Moldovenesc. Lucrările de construcție au început în 1951, dar au trebuit să fie suspendate în 1955 din cauza unor probleme financiare și s-au reluat abia în 1959. La 23 august 1964, noua cale ferată a fost pusă în funcțiune. Astfel, Gara Burdujeni a devenit un nod feroviar important. Ca urmare, Administrația Căilor Ferate Române a efectuat între anii 1956-1961 primele reparații capitale ale clădirii gării, fiind aduse și unele modernizări. Au fost introduse în clădire încălzirea centrală și apa potabilă. De asemenea, după
Gara Suceava () [Corola-website/Science/310271_a_311600]
-
au reluat abia în 1959. La 23 august 1964, noua cale ferată a fost pusă în funcțiune. Astfel, Gara Burdujeni a devenit un nod feroviar important. Ca urmare, Administrația Căilor Ferate Române a efectuat între anii 1956-1961 primele reparații capitale ale clădirii gării, fiind aduse și unele modernizări. Au fost introduse în clădire încălzirea centrală și apa potabilă. De asemenea, după înlocuirea pardoselei de lemn dintre etaje cu planșee și grinzi din beton armat, a mai fost construit încă un etaj destinat activităților
Gara Suceava () [Corola-website/Science/310271_a_311600]
-
De asemenea, după înlocuirea pardoselei de lemn dintre etaje cu planșee și grinzi din beton armat, a mai fost construit încă un etaj destinat activităților de telecomunicații. În anul 1981 a avut loc electrificarea liniilor de cale ferată din Burdujeni. Gara Suceava a fost închisă în perioada 2000-2006, din cauza efectuării unor lucrări de reabilitare. În acest timp, traficul feroviar a fost redirecționat către Gara Suceava Nord. Prin anul 2005 trenurile au început din nou să oprească în gara aflată în reparații
Gara Suceava () [Corola-website/Science/310271_a_311600]