15,885 matches
-
a instituit inițial doar ca o atitudine culturală (ca și sincronismul în cadrul modernismului) transformîndu-se apoi într-o politică culturală, un instrument de ripostă, o diversiune politică pentru care cultura era doar un pretext. Un curent cultural e și/numai o ideologie? Pot fi ideologiile exclusiv instrumente de manipulare? Dacă nu se poate stabili nici o relație între tradiționalismul și autohtonismul antioccidentalist protocronist și antimodernismul (atît cît e) postmodernist, atunci înseamnă că avem de-a face cu două probleme total diferite. Postmodernismul nu
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14327_a_15652]
-
doar ca o atitudine culturală (ca și sincronismul în cadrul modernismului) transformîndu-se apoi într-o politică culturală, un instrument de ripostă, o diversiune politică pentru care cultura era doar un pretext. Un curent cultural e și/numai o ideologie? Pot fi ideologiile exclusiv instrumente de manipulare? Dacă nu se poate stabili nici o relație între tradiționalismul și autohtonismul antioccidentalist protocronist și antimodernismul (atît cît e) postmodernist, atunci înseamnă că avem de-a face cu două probleme total diferite. Postmodernismul nu e precum protocronismul
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14327_a_15652]
-
sau poate tocmai de aceea) unei lipse de îndrăzneală în interpretare, un studiu aplicat, corect, valid, în buna tradiție universitară, uneori cam prețios în exprimare, dar demn de consultat cu încredere. Florin Mihăilescu, De la proletcultism la postmodernism (o retrospectivă criticăa ideologiei literare postbelice), Editura Pontica, Constanța, 2002, 330 pag. Fascinația lui post- Cartea Mihaelei Constantinescu apare și ea citată în studiul de mai sus, însă ca simptom al fragilității termenului de postmodernism, căci autorul consideră și el noul post- „o variantă
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14327_a_15652]
-
ar fi dus la căderea guvernului - pierderea a o sută de milioane de euro prin voința consilieruilor P.S.D. de la Primăria Capitalei - la noi e privit drept cea mai firească dintre întâmplări. Adevărul e că o asemenea aberație stă în firea ideologiei autoritarist-totalitate promovată de Palatul Victoria. Asemeni tătucului de la Kremlin,d-lui Năstase nu-i place binele supușilor decât atunci când l-au ciugulit din palmele sale catifelate (alții ar spune: pătate de sângele lighioanelor nevinoate răpuse în sălbatice partide de vânătoare
Victimele coerenței by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14347_a_15672]
-
această nouă și incredibilă ispravă, PSD-ul va continua să urce în sondaje. Am oarecari dubii, având în vedere că distanța de la pământ la turnurile de fildeș ale mai-marilor zilei crește văzând cu ochii. Locuind într-o Românie în care ideologia Securității continuă să fie etalonul patriotismului iar îmbogățirea pe spinarea cetățeanului mințit cu nerușinare măsura eficienței economice, în locul d-lui Năstase m-aș teme de sondaje, în lunile următoare, mai rău decât de Satan. Dacă ele vor continua să arate
Victimele coerenței by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14347_a_15672]
-
trecut. Cea mai adecvată perspectivă - și cea care ar intra cel mai bine în rezonanță cu modul echilibrat în care Mircea Martin își construiește cartea - ar fi totuși una de mijloc, care să țină seama de raportările sale constante la ideologia vremii (să zicem, în sensul neutru al termenului) tratînd-o însă ca pe un studiu actual, nedatat (căci nu e o carte viciată de timp), răspunzînd unei stări încă valide a culturii noastre. De departe, partea cea mai interesantă a volumului
Vîrstele teoriei literare românești by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14352_a_15677]
-
atunci și pînă astăzi și-a pervertit gusturile, tot așa și politicienii români năravurile. Ca Decebal Necșulescu există în proaspăta noastră democrație, destule nume de politicieni care au străbătut de la stînga la dreapta - sau invers - tot eșantionul de partide și ideologii (atîtea cîte sînt cu adevărat la noi) asigurînd doar venitul propriu, substanțial, imaginea și succesiunea funcțiilor bune și foarte bune. în textul lui Tudor Mușatescu nu există parapon față de așa maniere. Și nici în spectacolul lui Dabija. Există doar umor
Mici drame? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14360_a_15685]
-
artistică de a trece în literatură observațiile. Un studiu al lui Al. Călinescu de acum cîteva decenii demonstra cum pot fi citite schițele lui Caragiale în cheie modernă. Altul, al lui M. Iorgulescu, identifica marea trăncăneală din Caragiale cu zgomotul ideologiei și retoricii comuniste. E. Ionescu a profitat din plin de teatrul înaintașului său spre a crea o formulă dramatică revoluționară, dar în care spiritul caragialian se păstra destul de bine. Regizorii au pus în scenă piesele (Noaptea, Scrisoarea, Conu' Leonida) ca și cum
Caragiale între actualitate și actualizare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15567_a_16892]
-
adică veche (sintagma "medievistică literară" nu e prea pretențioasă? Avut-am noi o literatură "antică"?). Era într-adevăr epoca "valorificării moștenirii literare" de care au profitat intelectuali bine intenționați pentru a readuce în învățămîntul românesc nume și valori eliminate de ideologia proletcultistă. I.D. Lăudat, Dan Simonescu: I.C. Chițimia, Alexandru Piru - printre aceștia și Iorgu Iordan - au încercat, într-o serie de articole (în cazul lui Iorgu Iordan, un elogiu academic) să redea culturii românești, fie și sub semnul "reconsiderării critice" - nume
Un savant, o epocă by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/15558_a_16883]
-
Gheorghe Grigurcu O substanțială cercetare asupra criticii românești interbelice, ca și pînă la un punct asupra criticii în genere, întreprinde Constantin Pricop, în volumul intitulat Seducția ideologiilor și luciditatea criticii. Termenul de critică apare la sfîrșitul secolului al IV-lea î. H., în cultura greacă (critikos = judecător al literaturii), în opoziție cu grammatikos. Utilizat sporadic de latini (criticus), dispare aproape total în Evul Mediu, spre a fi
O analiză a fenomenului critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15571_a_16896]
-
excesul de purism al unei discipline ce se refuză deopotrivă pozitivismului, statutului pedant de ,,știință", ca și unei reducții la textul considerat în abstracția solitudinii sale de-valorizate, ergo dezumanizate, sterile, așa cum procedau unii fanatici ai structuralismului. Insistînd pe înrîurirea ideologiilor asupra criticii, C. Pricop (care înțelege prin ideologie, alături de Edward Shils, ,,o variantă de sisteme, de credințe pozitive și normative care înfloresc în orice societate umană", în rîndul cărora intră și iluminismul), nu poate scăpa de umbra (se vede că
O analiză a fenomenului critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15571_a_16896]
-
refuză deopotrivă pozitivismului, statutului pedant de ,,știință", ca și unei reducții la textul considerat în abstracția solitudinii sale de-valorizate, ergo dezumanizate, sterile, așa cum procedau unii fanatici ai structuralismului. Insistînd pe înrîurirea ideologiilor asupra criticii, C. Pricop (care înțelege prin ideologie, alături de Edward Shils, ,,o variantă de sisteme, de credințe pozitive și normative care înfloresc în orice societate umană", în rîndul cărora intră și iluminismul), nu poate scăpa de umbra (se vede că deranjantă!) a literaturii. Deoarece natura reprezentărilor ideologice, așa cum
O analiză a fenomenului critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15571_a_16896]
-
umană", în rîndul cărora intră și iluminismul), nu poate scăpa de umbra (se vede că deranjantă!) a literaturii. Deoarece natura reprezentărilor ideologice, așa cum singur admite, n-ar putea fi corect înțeleasă fără acceptarea antinomiei dintre cunoașterea ideologică și cea științifică. Ideologia e departe de-a fi o știință. Ea are un indenegabil vector literar, așa cum iarăși recunoaște preopinentul nostru: ,,Prestigiul de care se bucura literatura ca element civilizator fundamental, dar și ca păstrătoare a identității naționale, făcea, este indiscutabil, ca majoritatea
O analiză a fenomenului critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15571_a_16896]
-
fi o știință. Ea are un indenegabil vector literar, așa cum iarăși recunoaște preopinentul nostru: ,,Prestigiul de care se bucura literatura ca element civilizator fundamental, dar și ca păstrătoare a identității naționale, făcea, este indiscutabil, ca majoritatea contribuțiilor importante în domeniul ideologiei să capete un aspect "literar", autorii scriind expresiv și cu evidentă vervă polemică. Mișcările literare și cele ideologice se suprapun și se confundă". Ceea ce era de demonstrat. Independența deplină, în raport cu literatura, a oricărei forme de comentariu închinat literaturii nu e
O analiză a fenomenului critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15571_a_16896]
-
suprapun și se confundă". Ceea ce era de demonstrat. Independența deplină, în raport cu literatura, a oricărei forme de comentariu închinat literaturii nu e decît iluzorie. Am putea glosa doar asupra facturii, ca să zicem așa, asimptotice a relației în chestiune. Constantin Pricop: Seducția ideologiilor și luciditatea criticii, Ed. Integral, București, 1999, 400 pag., preț neprecizat.
O analiză a fenomenului critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15571_a_16896]
-
de rocă vulcanică în care imaginația scapă din chingi, evurile se amestecă, teluricul și celestul ard laolaltă și mitul inundă istoria. Dovadă că la noi a existat de obicei un anumit Eminescu e făcută și de confiscarea poetului de către diversele ideologii politice. Poetul național, acela adică din Doină și din restul poeziilor reacționare ca viziune istorică și deseori xenofobe, a fost revendicat de naționaliștii de toate culorile, inclusiv de național-comuniști. Într-unul din ultimele sale discursuri, Ceaușescu cita din Doina tocmai
Pluralitatea poeziei eminesciene by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15600_a_16925]
-
rolului acestora sau a unei structuri ierarhice; 4. grupare teroristă - grup structurat mai mare de două persoane, înființat de o anumită perioadă de timp și care acționează concertat pentru comiterea de acte teroriste; 5. organizație teroristă - structură constituită ierarhic, cu ideologie proprie de organizare și acțiune, având reprezentare atât la nivel național, cât și internațional și care, pentru realizarea scopurilor specifice, folosește modalități violente și/sau distructive; 6. conducerea unei entități teroriste - îndrumarea, supravegherea, controlul sau coordonarea activităților unui grup structurat
LEGE nr. 535 din 25 noiembrie 2004 (*actualizată*) privind prevenirea şi combaterea terorismului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163400_a_164729]
-
de exemplu: comedie, dramă; basm cult, român modern; poezie romantică, simbolistă), pe baza identificării caracteristicilor acestora. ● Integrarea unui text literar într-un anumit context (opera autorului, curent literar, epocă). ● Identificarea unor particularități și realizarea de conexiuni între epoci culturale și ideologii literare, în vederea caracterizării acestora (Dacia literară, Junimea, tradiționalism, modernism). ● Compararea și evaluarea unor puncte de vedere diferite, exprimate în legătură cu un anumit text literar sau cu un fenomen literar/ cultural. ● Compararea unor idei și atitudini diferite, în dezvoltarea aceleiași teme literare
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
tablou, replică; indicații scenice; - personajul dramatic - modalități de caracterizare. d. Limbajul dramaturgiei. Expresivitate în textul dramatic - particularități ale construcției dialogului dramatic; monologul; - limbajul personajelor ca modalitate de caracterizare (registre stilistice în vorbirea personajelor); oralitate în dialogul dramatic. 5. Epoci și ideologii literare Texte de doctrină literară privitoare la: - romantism (estetica) - Dacia literară (manifest literar; doctrină estetică); - Junimea și junimismul - Titu Maiorescu; - perioada interbelică - ideologii literare, elemente de estetică: modernism - E. Lovinescu; tradiționalism. 6. Autori canonici Mihai Eminescu, Ion Creangă, I.L. Caragiale
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
personajelor ca modalitate de caracterizare (registre stilistice în vorbirea personajelor); oralitate în dialogul dramatic. 5. Epoci și ideologii literare Texte de doctrină literară privitoare la: - romantism (estetica) - Dacia literară (manifest literar; doctrină estetică); - Junimea și junimismul - Titu Maiorescu; - perioada interbelică - ideologii literare, elemente de estetică: modernism - E. Lovinescu; tradiționalism. 6. Autori canonici Mihai Eminescu, Ion Creangă, I.L. Caragiale, Titu Maiorescu, Ioan Slavici, G. Bacovia, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, G. Călinescu, E. Lovinescu, Marin
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: - romanizare, sincretism, interpretatio Română - stat universal, *orbis Romanus, frontierele imperiului 2.2 Conținuturi: - Evoluția ideii imperiale - *Pax Română 3. Moștenirea imperială în Europa creștină 3.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: - papalitate, *ideologie imperială, *imperiu unic, putere seculară, învestitură, erezie - cruciadele 3.2 Conținuturi: - *De la Imperiul Roman la Imperiul Bizantin - *Ideea de Imperiu în Occident - Creștinismul: crize și contacte *Studiu de caz: Ideea de cruciadă Clasa a X-a : 4. Nașterea democrației nord-americane
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
napoleoniană 6.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: - Concordat, Cod Civil, Blocada Continentală - mișcare națională 6.2 Conținuturi: - De la Consulat la Imperiu - Imperiul napoleonian - Influențele revoluției franceze și ale epocii napoleoniene asupra Europei moderne Clasa a Xl-a: 7. Noile ideologii. Liberalism, naționalism, socialism 7.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: - Risorgimento, carbonari, Zollverein 7.2 Conținuturi: - Ideologii naționale și acțiune politică (unificarea Italiei și a Germaniei) 8. Europa și lumea la cumpăna veacurilor 8.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
Conținuturi: - De la Consulat la Imperiu - Imperiul napoleonian - Influențele revoluției franceze și ale epocii napoleoniene asupra Europei moderne Clasa a Xl-a: 7. Noile ideologii. Liberalism, naționalism, socialism 7.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: - Risorgimento, carbonari, Zollverein 7.2 Conținuturi: - Ideologii naționale și acțiune politică (unificarea Italiei și a Germaniei) 8. Europa și lumea la cumpăna veacurilor 8.1 Termeni-istorici cheie, concepte, probleme de atins: - pact colonial, societate colonială, *emigrație, *naturalizare, *asimilare, *dominion - "Realpolitik" 8.2 Conținuturi: - Imperiile coloniale - *Cursa înarmării
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
de exemplu: comedie, dramă; basm cult, român modern; poezie romantică, simbolista), pe baza identificării caracteristicilor acestora. ● Integrarea unui text literar într-un anumit context (opera autorului, curent literar, epoca). ● Identificarea unor particularități și realizarea de conexiuni între epoci culturale și ideologii literare, în vederea caracterizării acestora (Dacia literară, Junimea, tradiționalism, modernism). ● Compararea și evaluarea unor puncte de vedere diferite, exprimate în legătură cu un anumit text literar sau cu un fenomen literar/cultural. ● Compararea unor idei și atitudini diferite, în dezvoltarea aceleiași teme literare
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
tablou, replică; indicații scenice; - personajul dramatic - modalități de caracterizare. d. Limbajul dramaturgiei. Expresivitate în textul dramatic - particularități ale construcției dialogului dramatic; monologul; - limbajul personajelor ca modalitate de caracterizare (registre stilistice în vorbirea personajelor); oralitate în dialogul dramatic. 5. Epoci și ideologii literare Texte de doctrina literară privitoare la: - romantism (estetică) - Dacia literară (manifest literar; doctrina estetică); - Junimea și junimismul - Titu Maiorescu; - perioada interbelică - ideologii literare, elemente de estetică: modernism - E. Lovinescu; tradiționalism. 6. Autori canonici Mihai Eminescu, Ion Creangă, I.L. Caragiale
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]