15,922 matches
-
transcende prea agitată, impură actualitate pentru a se livra duratei. Se află aici noblețea, sacrificială ca orice noblețe adevărată, a unei detașări de interesul personal imediat: „Jean D’Ormesson spunea de curînd, răspunzînd unei anchete în «Le Figaro Littéraire», că «intelectualul este cineva aflat în căutarea adevărului dincolo de interesele sale». În orice caz (...), ce-ar căuta scriitorul în structurile puterii, din moment ce puterea lui «nu e din această lume», ci din lumea cărților sale, și constă în bănuiala și frica celorlalți că
Cine este Ana Blandiana by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13111_a_14436]
-
un reper, prin descoperirea apelor minerale, cu rol terapeutic de excepție, prin înțelegerea cercetării interdisciplinare, cu atât mai mult se va întâmpla aceasta în plan social. Ca semne al cetății, d-sa sa s-a integrat perfect în statutul de intelectual patriot, fiind inițiatorul a numeroase activități de promovare a valorilor culturale și a perenei idei de unitate națională și statală. În fața unei asemenea personalități model, oamenii de știință din țară (C.Gh. Marinescu, Gh. Zamfir, Mandache Leocov, Constantin Ciopraga, I.Căpreanu
Recenzie dr. Vlad Bejan-Octogenar. In: Curierul „Ginta latină” by Natalia Simion () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2338]
-
Vlad Bejan la festivitatea de aniversare, au dreptul de a fi reținute ca informații prețioase pentru o viitoare istorie a medicinii, a mișcării ecologie și culturale ieșene din perioada postbelică, până în zilele noastre, octogenarul putând fi dat ca model de intelectual, fecund, pe deplin angajat în societate, patriot, militant fervent pentru apărarea intereselor și valorilor naționale. (1) C.Gh.Marinescu, (Texte, Redacția și Coord.), Medicină, Ecologie, Societate. Dimensiuni ale personalității doctorului Vlad Bejan, Iași, Editura Vasiliana, 2004, 173 p. prof. univ. dr.
Recenzie dr. Vlad Bejan-Octogenar. In: Curierul „Ginta latină” by Natalia Simion () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2338]
-
ochii. Lor nu le convine că în Albania sunt și alții, nu doar albanezi, vor totul numai pentru ei, iar noi vrem doar adevărul, să fie cunoscut, așa cum este el. Îmi pare foarte rău că și dintre cei mai mari intelectuali albanezi dau dovadă de un șovinism puternic. Este jalnic, că și mulți învățați macedoneni ascund adevărul și, din motive lesne de înțeles, sunt mai mult de cealaltă parte. Dar nu e nimic, Dumnezeu e mare și are grijă ca toate
Maica Tereza, aromâncă din neamul Boiagi. In: Curierul „Ginta latină” by Kostov Pushuticlu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2344]
-
domenii de activitate a sărbătoritului. Geografic vorbind, este un fiu al Basarabiei, care a purtat mesajul acestei provincii îndurerate și lovite de vicisitudinile istoriei, a fost tot timpul ambasadorul ei, chiar în vremuri de restriște. Provine dintr-o familie de intelectuali, tatăl domniei-sale fiind preot, fapt care și-a pus amprenta asupra activității sale viitoare, și explică, în bună parte, pasiunea cu care militează pentru destinele românismului din Basarabia, al nordului Bucovinei și al celorlalte provincii desțărate, precum și pentru românismul diasporei
Prolegomene: Portretul sărbătoritului. In: Curierul „Ginta latină” by C. Gh. Marinescu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2336]
-
cel care a avut un rol foarte important în evoluția școlilor din Craiova). A lucrat apoi la cancelaria Episcopiei din Râmnicu Vâlcea, iar între 1820 si 1821 a predat limba elina la Școala Mitropoliei din București.La 21 de ani, intelectualul și idealistul Poenaru, lasă călimara cu cerneală de o parte și se înrolează într-un grup de haiduci, care luptau pentru drepturile românilor. După prima luptă, haiducii realizează că Poenaru este "domnișor", foarte puțin priceput în lupta acerbă a armelor
PETRACHE POENARU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349729_a_351058]
-
a trecut, imprimă adânc imaginea ce-l caracterizează fizic, moral și spiritual pe acest preot cu roade de apostol, pe acest profet al vremurilor noastre. În ciuda sănătății șubrede și a atâtor acuzații nedrepte, din parte unor confrați sau a unor intelectuali secularizați, care pe un om obișnuit l-ar fi redus complet la neputință, Părintele Iosif Trifa continua să scrie cărți și să redacteze articole la foile Oastei, dând hrană duhovnicească tuturor fronturilor. Iată bilanțul muncii sale, exprimat în numărul și
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]
-
e însă faptul că, manifestând inerție în gândire și atitudine, chiar și azi mai există unii care văd cu aceiași ochi miopi Lucrarea aceasta de regenerare moral-spirituală în sânul poporului nostru. Ne miră faptul că un artist dotat și un intelectual cu un larg orizont ca prof. Sorin Dumitrescu din București, a putut afirma în Conferința „Catacombele Estului“ susținută la Alba-Iulia în anul 1994, că Biserica Ortodoxă, în timpul celor patruzeci de ani de teroare comunistă, a dat dovadă de „înțelepciune“, știind
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]
-
unui anume temperament liric, inconformist, ultracritic, rebel, care a impregnat întregu-i demers, i-a acordat un specific. Cît de ușor se uită acum faptul că la originile luptei antitotalitare, ergo ale regimurilor politice postcomuniste, se află atitudinea temerara a unor intelectuali, în speță a unor scriitori, care, cu riscul libertății și chiar al vieții, au dezvăluit scandaloasele realități ale socialismului real, au catalizat nemulțumirea maselor, i-au înzestrat cu o doctrină pe noii politicieni, care, adesea, drept răsplată, i-au exclus
Poezia lui Dorin Tudoran by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17623_a_18948]
-
fermentul intelectualității, care a produs conștientizarea populației oprimate, a determinat, în foarte amplă măsură, explozia purificatoare. Dacă, după cum se știe, revoluția își mănîncă progeniturile, să fie această și o fatalitate a... contrarevoluției? Oricum, la ceasul de față, cei mai importanți intelectuali anticomuniști, notorii pe vremea cînd despre înalții demnitari de azi nu auzise nimeni, se află într-o marginalizare ce alcătuiește un trist pandant al celei la care au fost supuși de regimul totalitar. Excluderea lor, cu prea puține excepții, din
Poezia lui Dorin Tudoran by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17623_a_18948]
-
în genere, hărăzite (nu putem a nu adaugă aci și descurajarea membrilor diasporei de-a se întoarce în patrie), constituie unul din indiciile unei neașteptate, dramatice continuități. Aș dori să fiu un fals profet, semnalînd în această ingrata despărțire de intelectuali un factor premonitor al eșecului formațiilor politice care și-o asumă. O decuplare care le va fi fatală. Oare nu arata deja cadranul sondajelor de opinie o vertiginoasa cădere a "democraților", în care ne-am investit toate nădejdile? Sînt convins
Poezia lui Dorin Tudoran by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17623_a_18948]
-
1919 prizonier de armată română. După înfrîngerea "republicii celor 133 de zile" nu se poate stabili în Franța, întrucît cei plecați din țările învinse în războiul abia încheiat nu erau primiți. Optează pentru Berlin, un adevărat loc de refugiu al intelectualilor din estul european, unde își continua studiile de pictură la Academia de arte frumoase. an capitala Germaniei cunoaște numeroși artiști, iar nostalgia Parisului o înfrînge în parte prin lecturi, a citi însemnînd poate pentru el a trăi acolo unde te
Centenar Brassai by Daniel Nazare, Irina Bernad () [Corola-journal/Journalistic/17633_a_18958]
-
refuzuri prin poștă la manuscrise proprii, să-mi schimb rolul? ăBine, eu nu merit poate atenție, dar iată ce mari valori...a Atunci, n-oi fi făcut nimic, în becisnicia mea? Ba da, câte o conferință și conversații private cu intelectuali de pe-aici. Prin 1993, am propus chiar antologia mea Poeți români/ Poètes roumains (1951-1973) unor editori parizieni, care m-au privit în mare nedumerire. Iată de ce lucrarea a apărut la editură Fundației Culturale (tom I, în 1995; tom ÎI
Ilie Constantin - Orgoliul, structură linistită si neagresivă a fiintei mele by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/17608_a_18933]
-
nu se știe cine. Evoluția lui Don Juan e diferită. Reprezentant superlativ al vitalității explozive, al senzualității triumfătoare, posesor al unui irezistibil vendaval erótico (uragan erotic), el se vede teoretizat în antropologie, subtilizat în psihanaliza, "geometrizat" în dramaturgie. Devine un intelectual rafinat, complex și complexat, supus și deci învins de diferite "constructe" exegetice: refulare, defulare, mascare, sublimare și câte altele. Sau, dimpotrivă, este revendicat și atras în jos, biologic, de frenezii și aberații venerice. Luciditate și orgie. Fie că deviază sofistic
Noi concepte-cheie în interpretarea lui Don Quijote by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/17615_a_18940]
-
care este un automarginalizat și este adept de inimă, nu de acțiune, al quijotismului. Admira pe cavaler, dar nu îl urmează în eroicele lui "rătăciri". Din acest punct de vedere, căpitanul de haiduci Roque Guinart, este mai diamantin decât elegantul intelectual Don Diego: el ajuta efectiv - prin bilet de liberă trecere! - pe Don Quijote. Căutând, în exuberanta exegeza cervantiană de azi, un concept-cheie analog celui românesc de sistemicitate, m-am oprit la studiul Cevantes, o chestiune de gen, publicat de J.C. Riley
Noi concepte-cheie în interpretarea lui Don Quijote by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/17615_a_18940]
-
Mircea Mihăieș O formă subtilă a discreditării eforturilor de europenizare a României se manifestă în următoarea afirmație, larg răspândită la intelectualii noștri: nu avem de ce ne face complexe în fața occidentalilor, pentru că noi ne-am născut europeni! Parcă-i văd pe finii "europeniști" din această categorie cum te săgetează cu privirea când îndrăznești să spui că Balcanii n-au constituit în ultimele
Meningopolitica by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17637_a_18962]
-
Dumitru Avakian Fără a avea pretenția de a emite gânduri de specială adâncime, rândurile de față doresc a consemna starea de spirit prilejuita de acest sezon estival pe parcursul căruia - așa cum îi sade bine intelectualului obișnuit și nu numai - demersul profesional se însoțește cu hoinăreala turistului avid de a cunoaște, de a recunoaște vestigiile de cultură mai noi și mai vechi ale continentului nostru. Greu îmi voi putea exprimă recunoștință în legătură cu realizarea acestui periplu european
Periplu european by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17649_a_18974]
-
apartenenței tuturor participanților la un spațiu spiritual comun, să subliniez că prețioaselor vestigii ale trecutului suntem obligați a le adaugă - în virtutea tradiției, a apropierii noastre - noi valori ce aparțin - iată! - prezentului. Iar aceasta în afara diferențierilor etnice, religioase, politice. Căci pătură intelectualilor, inclusiv intelectualitatea artistică, este cea care - în virtutea poziționării sale sociale - poate crea curente de opinie, poate determina atitudini. Am căzut cu toții de acord că - în ciuda realităților dramatice ale zonei - lucrurile care ne apropie sunt mai importante, sunt mai numeroase. La
Periplu european by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17649_a_18974]
-
filosof și un estetician ne-a lăsat astfel de reflecții. Ele au atras atenția, de pildă, lui Palmiro Togliatti, după cum ne informează editorul francez, care, în 1919, le-a caracterizat drept "critică unui nerăbdător". Îl vor fi citit și alți intelectuali și lideri comuniști. Croce era o personalitate faimoasa în prima jumătate a secolului și, în plus, cochetase el însuși cu ideile socialiste în tinerețe. Face parte din generația lui Gherea, Lenin, Stalin și Trotchi. "Socialismul e mort", proclama "nerăbdătorul" Croce
Croce si socialismul stiintific by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17672_a_18997]
-
ideii socialiste în ce avea ea cu adevarat valabil. Dacă-l citim cu atenție pe gînditorul italian, remarcam uimitoarea lui putere de previziune: abandonarea ideii egalitariste, ameliorarea condițiilor de viață și de muncă în regimurile capitaliste, creșterea conștiinței sociale a intelectualilor, o nouă legislație a muncii și alte asemnea învățăminte scoase din ideea socialistă au făcut ca statul burghez să fie acela care să înfăptuiască schimbarea cerută de militanții socialiști! Astăzi știm că numai acolo unde au avut loc aceste reforme
Croce si socialismul stiintific by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17672_a_18997]
-
oamenii se bucură de ea. Dimpotrivă, în țările unde revoluțiile comuniste au ținut loc de reforme, a fost, fără excepție, un dezastru. Croce intuia asta acum nouăzeci de ani. Ce-ar mai fi de adăugat? Poate doar că, pe lîngă intelectualii ale căror teorii sociale și politice s-au dovedit nefaste, de care se ocupă Johnson în cartea lui, există și intelectuali (Croce este doar unul dintre ei), ale căror idei, dacă erau urmate, soarta lumii ar fi fost altă.
Croce si socialismul stiintific by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17672_a_18997]
-
dezastru. Croce intuia asta acum nouăzeci de ani. Ce-ar mai fi de adăugat? Poate doar că, pe lîngă intelectualii ale căror teorii sociale și politice s-au dovedit nefaste, de care se ocupă Johnson în cartea lui, există și intelectuali (Croce este doar unul dintre ei), ale căror idei, dacă erau urmate, soarta lumii ar fi fost altă.
Croce si socialismul stiintific by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17672_a_18997]
-
mea. Și îi povestisem ce făcea caporalul Marinescu lîngă capita de fin, si cum îl încuraja locotenentul Ragaiac, ca la atac, și-atunci Cioran devenit, fericit, ordinar, pe românește, semn, - ce constatasem mai de mult, - că restul era o joacă,... intelectualul propriu-zis, precum și cazna de a relua un stil figurînd la locul lui ireproductibil din muzeul vorbirii sau scrierii omenești moderne...
Emil Cioran by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17668_a_18993]
-
dreptate nu putem să fim decît bucuroși de această inițiativă - Fundația a organizat o "școală de vară", cursuri de istorie contemporană a României pentru elevi de vîrstă fragedă - speranțele noastre de mîine. Poate că, făcînd să se perinde, printre ei, intelectuali europeni și români de valoare, angajați în cercetările dezastrului comunist în lume și în România - tinerii auditori din școala vor fi avut ce învață... Stéphane Courtois, Denis Deletant, Alexandru Zub și alții au fost, fără îndoială, profesori exemplari. 3. Dar
Memorie si Istorie by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17655_a_18980]
-
Toma Arnăutoiu - eroul din munții Făgărasului. În alte țări, în Franța și în Italia mai ales, numeroase străzi poartă numele patrioților dispăruți în rezistență antitotalitara. Si totusi! Au trecut prin Europa, prin Paris, prin lume mulți fruntași politici români, chiar intelectuali care au suferit sub dictatură comunistă... Ar fi putut urma exemplul occidental. Să nu fi vrut nici ei a completa - din memorie! - istoria României? Și totuși, numele acestor luptători de frunte dispăruți în exil sau prin munți, apăreau în prețioasele
Memorie si Istorie by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17655_a_18980]