15,061 matches
-
atingând apogeul producției în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Icoanele colecției din Sibiel îi exemplifică bine trăsăturile, caracterizate prin forță cromatică (predomină culorile tari, de pildă roșu, portocaliu, albastru, alb) și prin marile dimensiuni ale figurilor. Subiectul Maicii Domnului cu Pruncul este larg răspândit și în zona Brașovului, icoană caracterizată aici de elemente tipice tradiției și folclorului local: un colier din monede de aur (salbă) sau cercelul tipic pentru femeile din zonă. Valea Sebeșului-Alba Iulia: Culori mai sobre
Muzeul de icoane pe sticlă Pr. Zosim Oancea () [Corola-website/Science/324445_a_325774]
-
Biserica voievodală din Hălmagiu, comuna Hălmagiu, județul Arad , a fost construită în secolul XIV. Are hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Comuna Hălmagiu e cunoscută documentar încă de la începutul sec. XIII, iar cercetările arheologice au scos dovezi din perioada romană și dacică, iar pentru secolul XIII erau ruinele
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Hălmagiu () [Corola-website/Science/324485_a_325814]
-
colț, turnuri cu planul rotunjit în exterior. Toate acestea sunt vestigii din sec. XIV-XV. În curtea bisericii voievodale se afla piatra cinzaiului unde erau bătuți localnicii pentru a trece la greco-catolici la sfârșitul sec. XVIII. Biserica voievodală cu hramul „Adormirea Maicii Domnului", ctitorie a familiei Moga, construită la sfârșitul secolului al XIV-lea, asa cum reiese din cercetările arheologice, este o construcție unitară, care se compune dintr-un altar pătrat, o navă și un turn clopotniță. Biserica prezintă în interior cca
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Hălmagiu () [Corola-website/Science/324485_a_325814]
-
pe bază, altar și la baza turnului. Pe turn erau reprezentate semnele credinței - un ochi mare încadrat în forme geometrice, executat pe un mortar cu nisip mult în compoziție, peste el urme ale altui strat de preparație, apoi scena Adormirea Maicii Domnului (din secolul al XVIII-lea). Aceste decorații exterioare astăzi sunt sacrificate, în afară de un mic fragment din scena Adormirea Maicii Domnului, care se află în muzeul parohial. În timpul unor săpături pe latura de sud, lângă zidul bisericii s-au găsit
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Hălmagiu () [Corola-website/Science/324485_a_325814]
-
executat pe un mortar cu nisip mult în compoziție, peste el urme ale altui strat de preparație, apoi scena Adormirea Maicii Domnului (din secolul al XVIII-lea). Aceste decorații exterioare astăzi sunt sacrificate, în afară de un mic fragment din scena Adormirea Maicii Domnului, care se află în muzeul parohial. În timpul unor săpături pe latura de sud, lângă zidul bisericii s-au găsit fragmente ceramice, ¾ sfeșnic roman, schelete în groapă comună, un sigiliu din plumb cu două bucăți de formă elicoidală, de dimensiuni
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Hălmagiu () [Corola-website/Science/324485_a_325814]
-
supraînălțarea făcută în acea perioadă. Minunile sf. Ierarh Nicolae sunt reprezentate ca un mesaj, Arhanghelul Mihail în costum de războinic, decorațiile seamănă cu cele spaniole. La intrarea sub turn de o parte și de alta se află arh. Gavril și Maica Domnului, apoi pe sud scene din Viața Sf. Gheorghe și din minunile sale, apoi scena Adormirea Maicii Domnului. Sub turn diverse scene, personaje închise sau viața Mariei Magdalena. Cu toate că acest monument fusese propus pe lista Unesco încă din 1977, a
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Hălmagiu () [Corola-website/Science/324485_a_325814]
-
costum de războinic, decorațiile seamănă cu cele spaniole. La intrarea sub turn de o parte și de alta se află arh. Gavril și Maica Domnului, apoi pe sud scene din Viața Sf. Gheorghe și din minunile sale, apoi scena Adormirea Maicii Domnului. Sub turn diverse scene, personaje închise sau viața Mariei Magdalena. Cu toate că acest monument fusese propus pe lista Unesco încă din 1977, a fost uitat si s-au efectuat intervenții necorespunzătoare. Pictura are mare nevoie de intervenție de urgență (consolidări
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Hălmagiu () [Corola-website/Science/324485_a_325814]
-
si s-au efectuat intervenții necorespunzătoare. Pictura are mare nevoie de intervenție de urgență (consolidări de strat de preparație sau de frescă și de strat de culoare). col. rez. Romul Duma - Monumentul istoric și de artă biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului" din comuna Hălmagiu
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Hălmagiu () [Corola-website/Science/324485_a_325814]
-
și 1928, a lucrat la Baia Mare. Trei din lucrările acestei perioade se află expuse la Muzeul de artă Cluj-Napoca. În 1929 au apărut primele semne de TBC pulmonar. În anii 1930-1932, Tasso Marchini împreună cu Traian Bilțiu-Dăncuș, a pictat biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Sighetu Marmației, ridicată în 1890-1892 în stil neogotic. Pictura a fost refăcută în anii 2004-2008. În 1932, Tasso Marchini i-a ajutat pe frații Eugen și Eremia Profeta să realizeze pictura bisericii din Mănăstireni, Cluj, a cărei construcție
Tasso Marchini () [Corola-website/Science/324494_a_325823]
-
Biserica parohială din Hălmagiu, comuna Hălmagiu, județul Arad, a fost construită în secolul XVIII. Are hramul „Nașterea Maicii Domnului”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Hălmagiu, străveche așezare românească, este situată într-o depresiune, la extremitatea estică a actualului județ Arad. Cea mai veche atestare documentară este un hrisov de danie de la
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Hălmagiu () [Corola-website/Science/324486_a_325815]
-
teritorii întinse din județele Arad și Hunedoara. Cunoscut ca reședință voievodală, în Hălmagiu a existat și o viață religioasă intensă cu episcopi, protopopi și lăcașuri de cult proprii. Cea mai veche biserică ortodoxă existentă azi în Hălmagiu, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, datează din secolul XIV, după cum atestă săpăturile arheologice efectuate între anii 1973-1975 de către Direcția Monumentelor Istorice București. Această biserică a fost luată de la ortodocși, cu toate bunurile ei, prin decret al împărătesei Maria Tereza și predată celor șapte persoane
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Hălmagiu () [Corola-website/Science/324486_a_325815]
-
prin decret al împărătesei Maria Tereza și predată celor șapte persoane care trecuseră la Uniație, rămânând în folosința acestora până în anul 1948. Rămași fără biserică românii au fost nevoiți să-și construiască o altă biserică. Biserica parohială cu hramul „Nașterea Maicii Domnului” a fost construită între anii 1755-1757 din piatră de râu cu mortar de var, prin strădania ctitorilor: Andrei Iacobovici, soția acestuia Maria, cneazul Ștefan Pârva împreună cu hălmăgenii și leștiorenii. Mormintele ctitorilor se află în interiorul bisericii (intrare bărbați stânga și
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Hălmagiu () [Corola-website/Science/324486_a_325815]
-
Țărmure, remarcându-se cu cele mai substanțiale donații familiile: Tat Floare, Iorga Marin, Șandru Sabin, More Ștefan, Mihiț Dorica, Sirban Saveta, Trif Nicolae, Pantea Ioan, Fruja Pavel, Luca Dorina și Nicoară Florica. preot paroh Viorel Nan - Istoricul bisericii parohiale „Nașterea Maicii Domnului” din Hălmagiu
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Hălmagiu () [Corola-website/Science/324486_a_325815]
-
clădiri a mănăstirii a avut loc între 1728 și 1732. Mănăstirea a fost desființată oficial în timpul secularizării din perioada 1803 - 1835, dar cu toate acestea ea și-a continuat activitatea sub formă de convent. Neexistând niciun cumpărător pentru clădirile mănăstirii, maicilor li s-a permis să rămână. Regele Ludovic I al Bavariei a dispus reînființarea în 1836 a mănăstirii cu prevederea ca benedictini să-și asigure propria existență prin deschiderea de școli. Începând din 1837, ele s-au dedicat educării fetelor
Mănăstirea Frauenchiemsee () [Corola-website/Science/327443_a_328772]
-
din districtul Traunstein. Spre deosebire de insula vecină Frauenchiemsee, Krautinsel este nelocuită. Ea este folosită vara ca loc de pășunat pentru vitele fermierilor locali din împrejurimile lacului Chiemsee. La sosirea toamnei, vitele sunt transportate cu vaporul înapoi pe continent. În Evul Mediu, maicile de la mănăstirea benedictină Frauenwörth (Frauenchiemsee) cultivau pe Krautinsel legume și ierburi, de la care este derivat numele acestei insule.
Krautinsel () [Corola-website/Science/327444_a_328773]
-
clădiri a mănăstirii a avut loc între 1728 și 1732. Mănăstirea a fost desființată oficial în timpul secularizării din perioada 1803 - 1835, dar cu toate acestea ea și-a continuat activitatea sub formă de convent. Neexistând niciun cumpărător pentru clădirile mănăstirii, maicilor li s-a permis să rămână. Regele Ludovic I al Bavariei a dispus reînființarea în 1836 a mănăstirii cu prevederea ca benedictini să-și asigure propria existență prin deschiderea de școli. Începând din 1837, ele s-au dedicat educării fetelor
Frauenchiemsee () [Corola-website/Science/327442_a_328771]
-
un perfect administrator ("humanus civilisque et bene agendi cupidus"). Hadji Ghirai I a rămas foarte popular în amintirea poporului său, care l-a supranumit „Îngerul” - „Melek”. Tolerant față de alte credințe, s-a rugat în fața icoanei Sfintei Maria la mânăstirea Adormirii Maicii Domnului (Mânăstirea-peșteră Uspenski) de la Kirk Yer, lângă Bahcisarai și a făcut chiar o donație pentru capela mânăstirii. La curtea hanului erau găzduiți nu odată nobili poloni, iar negustorii polonezi aflați în drum spre Caffa, se bucurau și ei de protecție
Hadji Ghirai I () [Corola-website/Science/326895_a_328224]
-
toamna anului 2005, însă a continuat să se implice în proiecte didactice până în 2008. Împreună cu soția sa, Ioana Georgescu, desfașoară activitatea didactică, în mod caritabil, susținând prelegeri și meditații la fizică, respectiv la matematică la „Grupul Social” din cadrul Bisericii „Nașterea Maicii Domnului”.
Sever Iosif Georgescu () [Corola-website/Science/327007_a_328336]
-
Jacinta și Francisco Marto, incepand cu data de 13 mai 1917. Cei trei copii au afirmat că au fost vizitați de către o presupusă Fecioara Maria de șase ori între mai și octombrie 1917. Apariția este acum cunoscută sub numele de Maica Domnului de la Fátima. Potrivit interpretării catolice oficiale, cele trei secrete implică descrierea iadului, Primul Război Mondial și al Doilea Război Mondial și încercarea de asasinare a Papei Ioan Paul al II-lea. La 13 iulie 1917, în jurul prânzului, se spune
Cele trei secrete de la Fátima () [Corola-website/Science/326449_a_327778]
-
a rămas până în 1957, când a fost în cele din urmă expediat la Romă. A fost anunțat de către Cardinalul Sodano la 13 mai 2000, la 83 de ani după apariția în fața copiilor din Cova da Iria pentru prima oara a Maicii Domnului. În anunțul său, Cardinalul Sodano a sugerat că secretul era despre persecuția creștinilor din secolul al XX-lea care a culminat cu tentativă de asasinare eșuată a Papei Ioan Paul al II-lea la 13 mai 1981. Textul celui
Cele trei secrete de la Fátima () [Corola-website/Science/326449_a_327778]
-
celebrate zilnic liturghii. În prezent, Parohia Înălțarea Domnului din Câmpulung Moldovenesc are 7 filiale, dintre care 6 cu biserică (Fundu Moldovei - cu Biserica "Sf. Treime" din 1838, Moldovița - cu Biserica "Nașterea Sfintei Fecioare Maria" din 1908, Pojorâta - cu Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din 1893, Prisaca Dornei - cu Biserica "Înălțarea Sfintei Cruci" din 1911, Vama - cu Biserica "Nașterea Sfintei Fecioare Maria" din 1886 și Vatra Moldoviței - cu Biserica "Sf. Ana" din 1891) și 1 fără biserică (Molid). În biserica parohială din Câmpulung
Biserica romano-catolică din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323512_a_324841]
-
Biserica "Nașterea Maicii Domnului" din Vatra Dornei este o biserică ortodoxă din municipiul Vatra Dornei, care a fost construită în anul 1905 de către comunitatea germană din oraș ca biserică luterană. După emigrarea germanilor în anul 1940, biserica a fost preluată de statul român
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323545_a_324874]
-
amintirea acestui moment dureros, înainte de plecare, s-a construit la intrarea în cimitirul catolic din Vatra Dornei un monument care dăinuie și astăzi. Bunurile lor au fost predate prin proces-verbal statului român, care le-a oferit o despăgubire. Biserica "Nașterea Maicii Domnului" din Vatra Dornei a fost construită în anul 1905 ca biserică evanghelică (luterană) de către marele proprietar german Dieb. Acest lăcaș de cult era din cărămidă și acoperit cu țiglă, având formă de corabie și un turn la intrare. După
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323545_a_324874]
-
al Sucevei și Rădăuților, la inițiativa P.C. Pr. Cormoș Ilie, împreună cu P.C. Pr. Vîrlan Constantin ajutați de membrii Consiliului și Comitetului Parohial, prin jertfa bunilor credincioși ortodocși din Vatra Dornei, precum și alți binevoitori, între 1995-1999, actuala biserică cu hramul "Nașterea Maicii Domnului" a fost pictată în interior, în tehnica frescă, de către o echipă de pictori, condusă de pictorul Pașcanu Corneliu din București. Slujba de sfințire a acestui sfînt lăcaș a avut loc în ziua de 17 oct. Anul Mîntuirii 1999, în
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323545_a_324874]
-
cărțile și obiectele de cult din altar) sunt de asemenea din lemn de stejar. Cele două policandre din biserică sunt mai vechi decât lăcașul de cult. Pictura interioară a bisericii este nouă, dar există și două icoane reprezentând-o pe Maica Domnului, una dintre ele fiind o copie a Icoanei Prodromița de la Muntele Athos, iar cealaltă fiind găsită neatinsă de foc în ruinele carbonizate ale bisericii de lemn care a ars în 1954. Aceasta din urmă este considerată de credincioșii ca
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323545_a_324874]