15,199 matches
-
Negrici) ”Proza lui George Bălăiță angajează întotdeauna cititorul într-un discurs flamboaiant, multietajat laborios, cu decolări labirintice din locurile neașteptate, cu filigrane sofisticate, toate parte dintr-un banchet al vieții din care ai impresia că nu lipsește nimeni și nimic. Misterul, numai el, amenință câteodată armonia detaliilor unei existente oricum prea-pline. Senzația de viață ce dă pe dinafara, dar și vidul zgomotos deopotrivă rămân principalele coordonate ale intrigii din proza lui George Bălăiță. El a inaugurat în proza noastră dezordinea modernă
George Bălăiță () [Corola-website/Science/297708_a_299037]
-
au fost interzise de Senat în 186 î.Hr. În varianta greacă, "Bakhos", născut în Teba, a fost crescut de nimfe pe muntele Nysa (India). La maturitate, a cutreierat lumea până a poposit în Paphlagonia, unde și-a celebrat întâia oară misterele.
Bacchus () [Corola-website/Science/296592_a_297921]
-
Frecvența și intensitatea lor variază cu o perioadă de aprox. 11 ani. În timpul acestei perioade numărul petelor solare înregistrează un minimum și un maximum. Următorul număr maxim este prevăzut în jurul anului 2011. Activitatea solară a rămas suficient de învăluită în mister, dar se știe că aceasta este legată de magnetism și de rotația Soarelui. Când Soarele devine mai activ, suprafața sa se acoperă de pete și se observă mai multe erupții solare decât până atunci. Acestea eliberează în spațiu, printre altele
Soare () [Corola-website/Science/296586_a_297915]
-
salvator născut din fecioară pe 6 ianuarie sau 25 decembrie, nu era deloc nouă, cele mai multe culte păgâne ale vremii adorând câte un astfel de zeu. Astfel, pe 6 ianuarie, data solstițiului egiptean, era celebrată revărsarea apelor Nilului și în „cultele misterelor” locale nașterea „eonului” din fecioară. Epifaniu, scriitor creștin, redă în lucrarea sa ritul celebrărilor din 6 ianuarie și semnificația acestuia la egipteni și la arabii din „Petra” (Eleusa, unde se serba nașterea pruncului-zeu Dusares din fecioară. Alt scriitor creștin, anume
Crăciun () [Corola-website/Science/296839_a_298168]
-
ritul celebrărilor din 6 ianuarie și semnificația acestuia la egipteni și la arabii din „Petra” (Eleusa, unde se serba nașterea pruncului-zeu Dusares din fecioară. Alt scriitor creștin, anume Ipolit, descrie cum la Eleusis, în Grecia, se celebra tot atunci sărbătoarea misterelor, când ierofantul exclama la nașterea pruncului sacru: „"Fecioara care era grea a conceput și a născut un fiu!"”. Tot pe 6 ianuarie grecii sărbătoreau nașterea zeului Dionis, zeul care ca și Isus, transforma apa în vin. O sărbătoare populară la
Crăciun () [Corola-website/Science/296839_a_298168]
-
Numele de Bacchus, sub care era cunoscut la romani, este de origine lydiană. Romanii l-au numit pe Dionis însă și Liber, probabil în conformitate cu originea sa tracică. Ca eliberator al vieții odată cu venirea primăverii, Dionis era sărbătorit alături de Demetra în misterele din Eleusis, ceea ce a dus în epoca romană la comemorarea nunții lui Liber cu Libera, aceasta fiind reprezentată de Persefona, cea eliberată primăvara din lumea umbrelor. Atât educația acordată de nimfele din Nisa cât și miturile regilor Lycurgus și Pentheus
Dionis () [Corola-website/Science/296863_a_298192]
-
caracter orgiastic. Din obiceiurile de deghizare și de recitare a ditirambilor a luat ființă tragedia, din procesiunile cu simboluri falice, care celebrau fertilitatea, comedia greacă. Sanctuarul templului de la Delphi era consacrat în timpul iernii lui Dionis și doar vara lui Apollo. Misterele zeului, inițiate de orfici, s-au celebrat în Italia până târziu în epoca imperială. Primele reprezentări ale zeului Dionis în mijlocul cortegiului său, adesea însoțit și de Ariadne, se întălnesc pe vazele grecești din secolul VI î. e. n. Celebre sunt scena "Întoarcerii
Dionis () [Corola-website/Science/296863_a_298192]
-
prin așa-zisul tip "Louvre-Freiburg". Dionis mai poate fi reprezentat, începănd cu sec. IV î. e. n., și prin măști, datorită originii teatrului din cultul său. Reprezentări ale zeului se întâlnesc des în pictura murală din Pompeii, de pildă ca patron al misterelor într-un ciclu scenic influențat de cultul orfic în "Vila Misterelor" sau, împreună cu Ariadne pe insula Naxos, într-o scenă din "Casa del Citarista" (azi în Museo Archeologico Nazionale, Napoli). Nunta cu Ariadne și cortegiul dionisiac sunt și temele preferate
Dionis () [Corola-website/Science/296863_a_298192]
-
cu sec. IV î. e. n., și prin măști, datorită originii teatrului din cultul său. Reprezentări ale zeului se întâlnesc des în pictura murală din Pompeii, de pildă ca patron al misterelor într-un ciclu scenic influențat de cultul orfic în "Vila Misterelor" sau, împreună cu Ariadne pe insula Naxos, într-o scenă din "Casa del Citarista" (azi în Museo Archeologico Nazionale, Napoli). Nunta cu Ariadne și cortegiul dionisiac sunt și temele preferate de sarcofagele și mozaicurile romane. Arta medievală nu îi acordă multă
Dionis () [Corola-website/Science/296863_a_298192]
-
subiectul a numeroase interpretări: de la cele psihologice ("Odradek" ar simboliza recurența gândurilor refulate), la cele religioase (ața încâlcită pe pe bobină ar fi tradiția iudaică) sau filozofice ("Odradek" ar fi chintesența materialismului absurd). "Odradek" a rămas până astăzi un mare mister. Celălalt volum de povestiri, cel publicat postum, "Marele zid chinezesc" nu este mai puțin reprezentativ pentru proza kafkiană. În "Vânătorul Gracchus", fantoma unui vânător mort, dar în același timp, « într-o oarecare măsură viu » își face apariția în portul Riva
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
fost smuls), ușile, scările, balcoanele, culoarele, penumbra, întunericul, frigul, oboseala, somnolența sunt doar câteva elemente ambientale pe care trauma le-a transformat în adevărate obsesii. Atmosfera aparent absurdă din lucrările lui Kafka a fost asociată de unii critici cu inefabilul misterului divin. Max Brod a vrut să vadă în Kafka un « înnoitor al religiei antice iudaice » și a considerat că romanele "Procesul" și "Castelul" reprezintă cele două forme de manifestare a lui Dumnezeu: judecata ("Gericht") și harul ("Gnade"). Gershom Scholem descifrează
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
I. Grossvogel observă că în proza lui Kafka, numele lui Dumnezeu este absent, înlocuit fiind de Cuvântul Lui: Legea. Parabolele kafkiene, susține Grossvogel, sunt niște mediatori mistici, care, deși nu reușesc să-l reveleze pe Dumnezeu, sunt pătrunși de fiorul misterului Lui. "Castelul" a generat cele mai multe interpretări teologice. Max Brod consideră că romanul este dominat de o religiozitate de tip kierkegaardian, unde credința nu se identifică întotdeauna cu etica: respingând avansurile imorale ale Castelului, Amalia refuză sacrificiul avraamic și cade în
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
a treia, strict din perspectiva protagonistului ("perspectiva unidirecțională" sau "einsinnige Perspektive"). Astfel, naratorul are doar o viziune limitată asupra lumii și nu una de ansamblu. El nu are acces decât la gândurile personajului principal, iar intențiile celorlalte personaje rămân un mister sau nu pot fi decât intuite. Optica naratorului se confundă în permanență cu cea a lui Josef K., Gregor Samsa sau Georg Bendemann, excepții notabile făcând doar situații ca următoarele: după moartea lui Samsa, familia este prezentată încercând să-și
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
în schimb a fost ales secretar general al PCUS. Beria s-a aflat în prima linie a mișcării de liberalizare și reformă de după moartea lui Stalin. A denunțat public „complotul doctorilor” ca fiind o fraudă, a anchetat și a rezolvat misterul morții lui Solomon Mihoels și a fost inițiatorul unei amnistii, prin care peste un milion de prizonieri nepolitici au fost eliberați din lagărele de muncă forțată. În aprilie, Beria a semnat un decret de interzicere a torturii în închisorile sovietice
Lavrenti Pavlovici Beria () [Corola-website/Science/298199_a_299528]
-
a faptelor relatate de cei doi reporteri erau binecunoscute celor implicați oficial în investigații (FBI sau o serie de anchetatori guvernamentali, aceștia fiind de altfel și sursele lor de informații), însă efortul lor a menținut interesul publicului american asupra cazului. Misterul ce înconjoară a fost sporit și de prezentarea evazivă a principalei surse de informații a lui Woodward, cu numele de cod Deep Throat. Adevărata identitate a informatorului a fost aflată abia după mai bine de trei decenii de la scandal. Sursa
Afacerea Watergate () [Corola-website/Science/298282_a_299611]
-
proporțional o dată cu îndepărtarea de o planetă: „Planetele se mișcă în consecință pe o traiectorie eliptică, în centrul căreia se găsește soarele”. În acest fel enunță prima sa lege a mișcării planetelor (vezi Legile lui Kepler), publicată în lucrarea "Mysterium Cosmographicum" („Misterul lumii cosmice”, 1596). În aprilie 1597 Kepler se căsătorește cu Barbara Mühlek. Din cauza presiunilor exercitate de Contrareforma catolică, Kepler este nevoit să plece din Graz și, în 1600, acceptă oferta de a lucra la Praga ca asistent al lui Tycho
Johannes Kepler () [Corola-website/Science/298358_a_299687]
-
ai regelui în conducerea treburilor publice. Paginile capitularului despre cultivarea studiilor literare ("capitulare de litteris colendis") ne arată că și laicii erau îndemnați să nu neglijeze studiul literelor, căci numai așa vor reuși să cunoască mai ușor și mai exact misterele Sfintei Scripturi. De asemenea capitularul îl evidențiază și pe Theodulf, episcopul de Orléans, cel care i-a îndemnat pe clericii aflați în subordinea sa să deschidă școli în orașe și sate unde să primească toți copiii care vor să fie
Renașterea () [Corola-website/Science/298285_a_299614]
-
sunt scrise în formă de sonete. Poetului i se pare că vede pretutindeni în natură manifestarea unor forțe superioare, care se află deasupra lumii. Realul și irealul se contopesc în vesurile lui, vorbindu-i cititorului despre frumusețea și, totodată, despre misterul vieții, în care nu ar exista hotar între viață și moarte. Interpretarea naturii de către Wordsworth are un colorit mistic și spiritual. Wordsworth intenționa să scrie un mare poem epic-didactic, ""The Recluse"" ("Sihastrul"), dar și-a realizat doar în parte acest
William Wordsworth () [Corola-website/Science/298371_a_299700]
-
NATHA)". MISA este prezentă și în Germania, prin filiala "Deutsche Akademie für traditionelles Yoga e.V.". Esoteric Orient Yoga Suedia este filiala Mișcării de Integrare Spirituală în Absolut în Suedia. Alte activități sub egida MISA: publicarea revistelor Yoga Magazin, Revista Misterelor, Francmasoneria și a unui buletin informativ lunar, publicarea a numeroase cărți, numeroase conferințe publice, cursuri de Yoga, Astrologie, Shivaism, Ayurveda, Parapsihologie, Alchimie, Eneagramă ș.a., simpozioane și tabere de yoga, expoziții cu tematică spirituală, diferite activități care vizează trezirea conștiinței naționale
Mișcarea de Integrare Spirituală în Absolut () [Corola-website/Science/298374_a_299703]
-
decembrie, la Radio „Vocea Americii“ i se recită premonitor "Doina" despre Fiara cea Apocalipsă și despre marginalizarea poporului român. Continuă seria de traduceri, împreună cu soția sa Maria Ivănescu, din Mircea Eliade, apare la Editura Științifică, volumul "Eseuri" ("Mituri, vise și mistere" și "Mitul eternei reîntoarceri"). La 14 iunie 1990 este victima mineriadei. În urma agresiunilor extrem de dure, fizice și psihice suferite își revine greu după o lungă boală . Semnează împreună cu Maria Ivănescu traducerea din limba franceză, Blaise Pascal, "Cugetări", text integral, 1998
Cezar Ivănescu () [Corola-website/Science/298381_a_299710]
-
totală opoziție cu caracterul scrierilor sale. "E. Cioran" ar fi sunat nepotrivit. Astfel - consemnează Sanda Stolojan în jurnalul său parizian, "Nori peste balcoane" - s-a gândit la E.M. Forster și a adoptat inițiala. Aceasta e originea reală a literei "M". Misterul a născut însă o neînțelegere care s-a perpetuat, unele site-uri, biografii de dicționar și articole de enciclopedie menționând încă și astăzi existența unui ipotetic prenume "Mihai" sau "Michel" al filozofului. După moartea Simonei Boué, prietena de o viață
Emil Cioran () [Corola-website/Science/297107_a_298436]
-
anilor 60, Asimov și-a schimbat oarecum centrul de interes și a micșorat numărul operelor de ficțiune produse (a publicat doar patru romane între "Soarele gol" din 1957 și "Marginea Fundației" în 1982, iar două dintre acestea erau romane de mistere). În același timp însă a crescut considerabil producția operelor de non-ficțiune, în special pe teme științifice; lansarea primului satelit artificial, Sputnik, în 1957 a indus în cadrul opiniei publice a Statelor Unite impresia că există o distanță de recuperat în domeniul științific
Isaac Asimov () [Corola-website/Science/297103_a_298432]
-
mai mare parte din creația artistică și muzicală era destinată Bisericii, ca vitraliile, tapiseriile și muzica corală. În secolele XIV-XV, unii artiști, lucrând în particular, au început să picteze în stil realist. În Europa aveau loc așa zisele reprezentații de mistere, bazate pe Biblie sau pe mituri tradiționale, precum și recitări ale unor poeme despre eroi, ca împăratul Carol cel Mare și regele Arthur. Geoffrey Chaucer a scris despre dragostea romantică și despre oamenii de rând. Cărțile erau accesibile unui public mai
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
murise în urmă cu 3 ani. Doruntina îi spune că ea tocmai de Kostandin a fost adusă; astfel, ambele femei suferă un șoc și după ce stau la pat câteva zile, mor, înainte să se afle adevărul. Stressi, însărcinat să rezolve misterul care căpăta tot mai multă amploare, se luptă să afle identitatea celui cu care a venit Doruntina. Deși toate indiciile duceau spre Kostandin, Stressi, om cerebral și cu picioarele pe pământ, refuza să accepte varianta conform căreia s-a sculat
Aprilie spulberat () [Corola-website/Science/316975_a_318304]
-
privirii și înțelegerii lui se insinuează teribila singurătate a omului, închis în propiul înveliș vremelnic și în propria lui idee despre instanța care creează și distruge, face și desface, adâncind într-un mereu care seamănă atât de mult cu veșnicia, misterul ființei și al destinului ei în lume. Pictura lui Viorel Grimalschi, austeră până la asceză, uneori nu antrenează, ca sugestie, sensul unei active și istorice finalități umane, ci măreția înfricoșătoare a petrecerii condiției umane într-un timp vast, fără început și
Viorel Grimalschi () [Corola-website/Science/317059_a_318388]