15,893 matches
-
Soda port" (疏打埠). În timp ce "Àomén"/"Ou3 Mun4" este numele tradițional chinezesc al locului, se obișnuiește ca printre populația vorbitoare de cantoneză a teritoriului să se folosească numele portughez atunci când vorbesc în cantoneză, pronunțându-l Maa3 Gaau1 (în romanizare Jyutping), și redându-l ocazional fonetic ca 馬交 în caractere chinezești. Forma "Macao" a fost forma originală portugheză de pronunție și a fost reținută în cele mai multe limbi europene. În portugheza modernă, pronunția corectă este "Macau". De-a lungul secolului al XX-lea, pronunția
Macao () [Corola-website/Science/299248_a_300577]
-
direct pe tencuiala umedă cu care fuziona pentru a forma una dintre cele mai durabile forme de pictură murală. Acest gen de artă poate fi întâlnit în întreaga Europă. Biserica din Saint-Savin sur Gartempe, Franța, este decorată cu picturi care redau vizual atât martiriul Sf. Savin cat și pe cel al Sf. Ciprian. În pridvor există scene care înfățișează Sfârșitul Lumii și Judecata de Apoi; pe bolta naosului sunt reprezentate episoade din pentateuh; chiar și galeria situată deasupra pridvorului relatează prin
Romanic () [Corola-website/Science/299802_a_301131]
-
Română Unită cu Roma, Greco-Catolică de către autoritățile comuniste. Episcopul Iuliu Hossu a reușit să-i încredințeze spre păstrare singurul album cu fotografiile realizate de Samoilă Mârza la Marea Adunare de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918. Acest album a fost redat Episcopiei de Cluj-Gherla în anul 1990, de către Viorica Lascu, fiica profesorului Borza. Om de mare cultură, s-a ocupat de asemenea de arheologie și istorie, studiindu-le cu pasiune. Patrimoniul cultural românesc îi datorează, între altele, identificarea unor manuscrise de
Alexandru Borza () [Corola-website/Science/299818_a_301147]
-
arcul și pavăza tătărească”". Pe lângă arc și paveze, ei se mai foloseau de sulițe, pumnale, măciuci, praștii, arcane și unelte casnice transformate în arme. Cavaleria utiliza spada și lancea și era îmbrăcată în armura specifică. Un chip de cavaler este redat și într-o frescă din Biserica Domnească din Argeș, din păcate azi incompletă și mult deteriorată. În ceea ce privește fortificațiile din Țara Românească, există date sigure doar pentru trei: cetatea Severin ("„Ceurin”", "„Zeurino”") și curțile domnești fortificate de la Argeș ("„castro Argias”") și
Basarab I () [Corola-website/Science/299799_a_301128]
-
formula 16. Acest model matematic avea defectul că viola principiul de excluziune. Oscar W. Greenberg a arătat că defectul putea fi remediat făcând ipoteza că, pe lângă aromă, quarkurile au o proprietate suplimentară, numită simbolic "color" ("culoare"), cu trei valori diferite, respectiv "red" ("roșu"), "green" ("verde") și "blue" ("albastru"), și că hadronii sunt „incolori” (adică quarkurile din componența unui hadron au culori diferite). Experimentele efectuate în anii următori pentru detectarea quarkurilor au avut rezultat negativ. Totuși, experimentele de împrăștiere inelastică la energii mari
Fizica particulelor elementare () [Corola-website/Science/299803_a_301132]
-
curând se vor prezenta "imagini din țară" filmate de operatorul francez "Menu" unul din cei angajați de "frații Lumiere" pentru răspândirea și exploatarea invenției. "Primele vederi filmate românești" au fost prezentate pe 23 iunie (după alte surse 8 iunie) 1897, redând imagini ale inundațiilor de la Galați, vapoarele flotei române pe Dunăre, scene de pe hipodromul Băneasa. Putem spune că actualitățile cinematografice românești au o veche tradiție. În total, Paul Menu a filmat în România 17 subiecte, dintre care se mai păstrează și
Filmul românesc până în 1948 () [Corola-website/Science/299822_a_301151]
-
Ar. Demetriade. Acest "hibrid teatru - cinematograf", a fost bine primit de spectatorii epocii. Decembrie 1911. "„Rampa”" o revistă de teatru publică sub numele de "„Cinematograful la Teatru”" (semnat V.Scânteie) că „"Maestrul Nottara e pe cale să facă o operă patriotică redând războiul României pentru Independență printr-un film,astfel că generațiile de astăzi vor învăța istoria luptelor de la 1877, iar viitorimii îi va rămâne tabloul viu al vitejiei românești”". Directorul filialei bucureștene a casei de filme "Gaumont-Paris", Raymond Pellerin, își anunță
Filmul românesc până în 1948 () [Corola-website/Science/299822_a_301151]
-
Anaximandros din Milet (greacă: Αναξίμανδρος), redat uneori în limba română și ca sau Anaximander (610 î.Hr.- 546 î.Hr.) a fost un filozof grec, reprezentant al Școlii ioniene. Asemenea dascălului și precursorului său Thales din Milet, posedă vaste cunoștințe în domeniul matematicii, astronomiei, științelor naturii și geografiei
Anaximandru () [Corola-website/Science/299855_a_301184]
-
iulie 1898 așadar, Zola, fără niciun bagaj, ia trenul de ora 21:00 pentru a ajunge la Calais. Se izolează în Londra, trăiește în secret, într-o solitudine întreruptă doar de vizitele prietenilor și ale familiei. Sinuciderea locotenet-colonelului Henry îi redă speranța încetării rapide a exilului, speranță care se dovedește zadarnică din cauza ritmului lent al justiției. Procesul cunoaște numeroase sincope și se întinde peste prima jumătate a anului 1899. Decizia, pozitivă, este luată pe 3 iunie, iar ziua următoare scriitorul se
Émile Zola () [Corola-website/Science/299808_a_301137]
-
Batignolles » și vizitează atelierele artiștilor parizieni. Face cunoștință cu toți cei care contează în lumea artei plastice. Este impresionat de imensul talent al lui Édouard Manet și de noua lui manieră de a vedea pictura: subiecte contemporane și peisaje sclipitoare, redate prin tehnica « aerului liber ». Gustave Courbet este de asemenea o influență majoră a tânărului Zola, fiind chiar considerat de scriitor « singurul pictor al epocii noastre ». Zola mai spune că Gustave Courbet « îi are ca frați, chiar dacă vrea sau nu pe
Émile Zola () [Corola-website/Science/299808_a_301137]
-
un veritabil reportaj fotografic la momentul Expoziției Universale din 1900. Fotografiază de asemenea numeroase peisaje, mai ales în timpul călătoriilor sale în Italia sau în timpul exilului londonez. Un alt subiect frecvent este constituit din familia și copiii săi, pe care îi redă în imagini de nenumărate ori. Cu ajutorul unui declanșator de la distanță, reușește chiar să se reprezinte împreună cu copiii săi. Fotografia nu a fost un instrument folosit de scriitor pentru pregătirea romanelor sale. Această pasiune a rămas la stadiul de reprezentare pasivă
Émile Zola () [Corola-website/Science/299808_a_301137]
-
ghid detaliat al Castelului Amber. Cartea a fost scrisă de Neil Randall, fiind ilustrată de Todd Cameron Hamilton și James Clouse. John Betancourt a scris o serie de romane a căror acțiune se petrece în universul Amber. Seria lui Betancourt redă povestea tatălui lui Corwin, Oberon. Acțiunea are loc cu câteva secole înainte de "Nine Princes in Amber". Un joc pe calculator interactiv, bazat pe "Nine Princes in Amber", a fost lansat de Telarium în 1987. Seria Amber a inspirat și un
Roger Zelazny () [Corola-website/Science/299939_a_301268]
-
După răscoala Asăneștilor împotriva imperialilor (1186), Ioan Asan I (unul dintre cei trei frați vlahi conducători ai răscoalei) s-a căsătorit cu Măria, fiica ultimului împărat de la Cerven, iar cetatea a intrat în componența noului țarat. Numele Măriei mai este redat în unele scrieri slavone prin Moria. Ioan Asan și toți cei care i-au urmat la domnie, în Tîrnovo, până la sfârșitul împărăției vlaho-bulgare, au purtat nu doar cizme și tunică de culoare roșie, asemenea împăraților romei, ci și mantia roșie
Roșiorii de Vede () [Corola-website/Science/299953_a_301282]
-
-lea, și-o revendică o serie de tendințe, de grupări, de creații - în general diverse, succedându-se nu fără o anumită atitudine polemică - care au la bază un protest împotriva academismului și naturalismului, îndepărtând din imaginea plastică elementele lumii vizibile, redate până atunci de așa zisă artă figurativă, și așezând în locul lor un sistem de semne, linii, pete, volume, ce ar trebui să exprime, în formă pură, acțiunea raționalității și sensibilității umane. Plecând de la ideea că arta plastică, arhitectura și muzica
Artă abstractă () [Corola-website/Science/299281_a_300610]
-
chiar ca preferată față de Apocalipsa lui Ioan. Cărți care aproape au ratat includerea în canon: Epistola către evrei, pe motiv că n-a fost semnată de Apostolul Pavel și Apocalipsa lui Ioan, pe motiv că mileniul Împărăției lui Dumnezeu este redat în mod prea simplist și literal. În canonul Noului Testament au fost incluse cărți care erau: vechi, apostolice (scrise de apostoli sau de asociați ai apostolilor), populare și în mod special ortodoxe (adică erau conforme cu învățăturile taberei ortodoxe sau
Noul Testament () [Corola-website/Science/299340_a_300669]
-
din epistolele pauline și Apocalipsa lui Ioan (care e cert scrisă de cineva numit Ioan, deși nu e clar cine era acel Ioan, de exemplu nu știm dacă era apostol). Cele șapte epistole sunt ortonime (adică numele autorului este corect redat de tradiție), iar Apocalipsa este omonimă (adică scrisă de cineva care avea același nume cu autorul atribuit ei în mod tradițional). Restul sunt fie falsuri fie false atribuiri fie cărți a căror autenticitate nu este certă. De remarcat că Martin
Noul Testament () [Corola-website/Science/299340_a_300669]
-
este unitar. Există diferențe relativ însemnate între graiuri. Fonemele vocalice ale meglenoromânei sunt: Transcrierea meglenoromânei nu este unitară în rândul cercetătorilor. În acest articol se folosește cea a lui Theodor Capidan. Vocalele care nu se găsesc în româna standard sunt redate în felul următor: /a/, /e/, /i/ și /u/ purtătoare de accent sună în general ca în dacoromână. /ɔ/ înlocuiește în mai multe graiuri fonemele / ǝ/ (ă) și /ɨ/ (î), care astfel se confundă: "lăsǫ́" „lăsă”, "lǫ́nă" „lână
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
preface ciorile astea în oi, oricine ar trece pe aici, nu-l las fără să-i dau ceva”. Condiționalul imperfect are forma conjunctivului perfect precedat de "vrea": "vrea să am căntat" „aș fi cântat”. Trecutul la acest mod mai este redat și cu "(a)cu" + indicativ imperfect și "tucu" + conjunctiv imperfect: "(a)cu căntam" / "tucu si căntam" „dacă aș fi cântat”. În frază: "Tucu si dam la toț, la mini nu rămănea țiva" „Dacă le-aș fi dat tuturor, mie nu
Limba meglenoromână () [Corola-website/Science/299339_a_300668]
-
culori, o anumită lumină capabilă să imprime mișcare unei scene. Experimentează și diviziunea de tonuri caracteristică neoimpresionismului, dar este nemulțumit cu reducerea picturii la efectele optice. În căutarea mijloacelor celor mai potrivite pentru exprimarea conținutului pe care vrea să-l redea în artă, Șirato găsește unele impulse în pictura lui Cézanne, cu arhitectura ei echilibrată, precum și în folclorul românesc. În timpul primului război mondial a realizat câteva cicluri de desene în care înfățișează dramele provocate de război, lucrări pe care le prezintă
Francisc Șirato () [Corola-website/Science/299388_a_300717]
-
sculptorul Oscar Han ""Grupul celor patru"". Grupul nu și-a alcătuit un anumit program, pe cei patru i-a unit o concepție comună despre artă precum și o strânsă prietenie. În căutare de noi mijloace de limbaj, cu scopul de a reda mai pregnant conținutul, artistul va fi și mai mult preocupat de problema construirii imaginii prin lumină. Primele soluții importante le va aduce în compoziția ""Întoarcerea de la târg"" (lucrare dispărută), prezentată la "Salonul Oficial" din 1926. Delimitarea formelor se face prin
Francisc Șirato () [Corola-website/Science/299388_a_300717]
-
introdus în prima întâlnire în plen a celei de-a șasea convocație a Parlamentului Georgian pe 22 aprilie 2004. Proiectul de lege de a adopta "" ca imn național a fost prezentat de către Ministrul de Cultură Giorgi Gabașvili. Muzica a fost redată pentru deputați după aceea. Legea nu prevede regulații, dar se referă la Decretul Prezidențial corespondent. "Tavisupleba" i-a urmat vechiului imn Dideba zetsit kurtheuls, care era folosit de Republica Democrată Georgia din 1918 în 1921, și din nou de Georgia
Tavisupleba () [Corola-website/Science/299405_a_300734]
-
fizicianul italian Giambatista della Porta, îmbunătățește această invenție, imaginea captată de o oglindă plană (în loc de ecran), este reproiectată pe un ecran exterior, pentru a fi scrisă cu creionul. Metoda a fost folosită de o serie de pictori portretiști pentru a reda cât mai fidel chipurile clienților lor. Aparatul fotografic este dispozitivul cu care se poate înregistra o imagine statică din mediul înconjurător, imaginea obținută numindu-se fotografie. Se compune dintr-o carcasă închisă "camera obscură" propriu-zisă, pe care se află montate
Cameră obscură () [Corola-website/Science/299398_a_300727]
-
Dejunul pe iarbă"", sunt și acestea respinse. Le expune atunci în "Salonul independenților", stârnind indignarea criticilor, care îl acuză de prost gust. Manet a acordat la alcătuirea operei ""Dejunul pe iarbă"" o mare importanță principiilor sale estetice. În primul rând, redă lumina de zi naturală. înfățișează nudul feminin într-o ambianță obișnuită, în contrast cu obiceiul epocii sale, care admitea reprezentarea nudului numai la evocarea temelor din mitologie. Publicul n-a înțeles esența operei, au găsit-o nerușinată și provocatoare. În 1865, se
Édouard Manet () [Corola-website/Science/299420_a_300749]
-
făcea astfel: se vorbea în fața pâlniei, aerul vibra în interiorul ei făcând ca membrana elastică să vibreze, iar acul să facă diferite denivelări în canalul trasat. Aceasta constituie scrierea mecanică a sunetului, care ulterior poate fi citită de traductor (ac) și redată prin pâlnia aparatului. Primele încercări de combinare a sunetului cu filmul îi aparțin tot lui Edison. Acesta vrea să combine, și îi reușește, fonograful cu kinetoscopul (un aparat cu care se putea vedea în mod individual filmulețe de circa 30
Film sonor () [Corola-website/Science/299446_a_300775]
-
o soluție simplă dar ingenioasă: au pus în spatele ecranului actori care rosteau în concordanță cu cei din imagine dialogurile potrivite și o orchestră pe masură. În Franța "compania Gaumont" prezenta săptămânal un film a cărui imagini erau însoțite de sunet redat cu ajutorul unui fonograf, folosind amplificarea cu aer comprimat. Remarcăm faptul că aceasta s-a făcut la o sală cu circa 6000 spectatori. Cercetările continuă și în direcția sunetului optic. Astfel, în anul 1911 are loc prima proiecție publică a unui
Film sonor () [Corola-website/Science/299446_a_300775]