15,855 matches
-
unei jurisprudențe în această materie, și din acest punct de vedere fiind îndeplinită condiția privind caracterul de noutate al chestiunii de drept deduse judecății. 49. Din verificarea evidențelor Înaltei Curți de Casație și Justiție se constată că aceasta nu a statuat anterior asupra prezentei chestiuni de drept, nefiind pronunțată o decizie în interesul legii sau o altă hotărâre prealabilă având acest obiect. 50. Cât privește cerința referitoare la ivirea unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe
DECIZIE nr. 28 din 17 octombrie 2016 privind interpretarea prevederilor art. 83^2 alin. (1) din Legea nr. 303/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279738_a_281067]
-
art. 483 alin. (2) și art. 634 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedură civilă; b) problema de drept este nouă, deoarece, prin consultarea jurisprudenței, s-a constatat că asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o altă hotărâre, așa cum rezultă din site-ul instanței supreme; elementul de noutate este conferit de faptul că problema de drept dedusă judecății nu a mai făcut obiectul unei analize și al unei dezlegări jurisprudențiale consecvente, neputându-se vorbi
DECIZIE nr. 3 din 30 ianuarie 2017 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 3, art. 9, art. 26 alin. (3) din Legea nr. 112/1995 coroborate cu art. 37 din Normele metodologice privind aplicarea Legii nr. 112/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280237_a_281566]
-
unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată; 5. chestiunea de drept identificată să prezinte caracter de noutate și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat și nici să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. 24. Examinând sesizarea, punctele de vedere și argumentele exprimate de instanțele din țară, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de
DECIZIE nr. 3 din 30 ianuarie 2017 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 3, art. 9, art. 26 alin. (3) din Legea nr. 112/1995 coroborate cu art. 37 din Normele metodologice privind aplicarea Legii nr. 112/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280237_a_281566]
-
obiectul judecății îl reprezintă obligarea pârâților la perfectarea unui contract de vânzare-cumpărare asupra terenului aferent construcției, drept negat prin soluția de primă instanță; chestiunea prezintă aspect de noutate, având în vedere că Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat asupra acesteia prin decizii în casație sau prin recurs în interesul legii și nici pe calea unei alte hotărâri prealabile. ASUPRA FONDULUI SESIZĂRII 26. Chestiunea de drept pe care o ridică sesizarea formulată este dacă dobânditorul construcției pe temeiul Legii
DECIZIE nr. 3 din 30 ianuarie 2017 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 3, art. 9, art. 26 alin. (3) din Legea nr. 112/1995 coroborate cu art. 37 din Normele metodologice privind aplicarea Legii nr. 112/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280237_a_281566]
-
contextul unei reglementări a legii care nu permitea, dat fiind caracterul lacunar al dispozițiilor art. 26 alineat ultim din Legea nr. 112/1995 , cu modificările ulterioare, să se determine în mod suficient și corect o aplicare unitară a textului. Adică, statuându-se că numai terenul care depășește suprafața de teren aferentă rămâne în proprietatea statului nu rezulta în mod neechivoc situația terenului aferent construcției înstrăinate. 45. Or, emiterea unor astfel de acte, care țin de organizarea executării legii, creează tocmai cadrul
DECIZIE nr. 3 din 30 ianuarie 2017 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 3, art. 9, art. 26 alin. (3) din Legea nr. 112/1995 coroborate cu art. 37 din Normele metodologice privind aplicarea Legii nr. 112/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280237_a_281566]
-
legate de obligativitatea respectării și executării lor, inclusiv prin recurgerea la forța de constrângere a statului, dacă este cazul. 47. Totodată, astfel de norme cuprinse în hotărâri ale Guvernului pot fi atacate în fața contenciosului administrativ, pentru a se verifica și statua asupra conformității acestora cu actul normativ de forță juridică superioară, în executarea căruia au fost emise. 48. Or, în lipsa unei statuări în sens contrar conformității cu legea, normele cuprinse în hotărârea Guvernului menționată anterior au valoare obligatorie pentru destinatarii lor
DECIZIE nr. 3 din 30 ianuarie 2017 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 3, art. 9, art. 26 alin. (3) din Legea nr. 112/1995 coroborate cu art. 37 din Normele metodologice privind aplicarea Legii nr. 112/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280237_a_281566]
-
menționată anterior au valoare obligatorie pentru destinatarii lor și pot justifica demersul dobânditorilor construcției în vederea dobândirii proprietății și asupra terenului aferent. 49. Mai mult, această dispoziție trebuie coroborată și cu reglementările din materia restituirii imobilelor preluate abuziv de către stat, care statuează că sunt exceptate de la restituirea în natură imobilele care au fost înstrăinate conform Legii nr. 112/1995 , cu modificările ulterioare [ art. 7 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 , republicată, cu modificările și completările ulterioare], pentru ca în normele metodologice de
DECIZIE nr. 3 din 30 ianuarie 2017 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 3, art. 9, art. 26 alin. (3) din Legea nr. 112/1995 coroborate cu art. 37 din Normele metodologice privind aplicarea Legii nr. 112/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280237_a_281566]
-
construcției (pe considerentul că în preț s-ar include și valoarea terenului aferent), dobândirea nu poate fi făcută decât prin vânzare, la fel ca în situația construcției. 55. Întrucât art. 37 din Normele metodologice privind aplicarea Legii nr. 112/1995 statuează expres că "în situațiile de vânzare a apartamentelor și, când este cazul, a anexelor gospodărești și a garajelor aferente, dreptul de proprietate se dobândește și asupra terenului aferent", înseamnă că acesta trebuie să facă obiectul aceluiași contract de vânzare-cumpărare. 56
DECIZIE nr. 3 din 30 ianuarie 2017 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 3, art. 9, art. 26 alin. (3) din Legea nr. 112/1995 coroborate cu art. 37 din Normele metodologice privind aplicarea Legii nr. 112/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280237_a_281566]
-
proprietatea Regiei autonome de distribuție a energiei termice (RADET). 17. În ceea ce privește susținerile privind pretinsa discriminare, Curtea observă că acestea sunt neîntemeiate. Referitor la principiul egalității, precum și la criteriile nediscriminării, astfel cum sunt prevăzute de Constituție, instanța de contencios constituțional a statuat în mod constant, spre exemplu, prin Decizia nr. 102 din 6 iunie 2000 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 21 august 2000, că acesta nu înseamnă uniformitate, așa încât, dacă la situații egale trebuie să corespundă
DECIZIE nr. 692 din 24 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 30 alin. (5) din Legea serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280266_a_281595]
-
de lege sau lipsa cvorumului de ședințe la momentul adoptării legii. Din examinarea argumentelor invocate de aceștia rezultă, fără echivoc, faptul că nu se contestă neconstituționalitatea unor prevederi ale Regulamentului Camerei Deputaților, ci modul de aplicare al acestora. Așa cum a statuat și Curtea Constituțională ( Decizia nr. 44 din 8 iulie 1993 , Decizia nr. 68 din 23 noiembrie 1993 , Decizia nr. 22 din 27 februarie 1995 , Decizia nr. 710 din 6 mai 2009 ), în temeiul art. 146 lit. c) din Legea fundamentală
DECIZIE nr. 766 din 14 decembrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280222_a_281551]
-
legal diferențiat, pentru ca scopul legitim urmărit, respectiv eliminarea discrepanțelor rezultate din neaplicarea în integralitate a prevederilor Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, să fie atins. Totodată, se arată că, așa cum Curtea Constituțională a statuat prin Decizia nr. 44 din 24 aprilie 1996 , prin jocul unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situații defavorabile, apreciate subiectiv, prin prisma propriilor interese, ca fiind defavorabile, fapt ce nu reprezintă o discriminare care să afecteze constituționalitatea textelor
DECIZIE nr. 766 din 14 decembrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280222_a_281551]
-
unul din subiectele de drept care își exprimă opinia în cauza dedusă judecății. În ceea ce privește încălcarea art. 111 alin. (1) și art. 138 alin. (5) din Constituție, Guvernul apreciază că are relevanță jurisprudența constantă a Curții Constituționale, care, prin decizii anterioare, a statuat necesitatea ca inițiativa legislativă să conțină informații referitoare la efectele financiare asupra bugetului general consolidat, și anume modificări ale cheltuielilor bugetare, precum și la calculele privind fundamentarea acestor modificări. În concluzie, Guvernul apreciază că revine instanței de contencios constituțional atributul exclusiv
DECIZIE nr. 766 din 14 decembrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280222_a_281551]
-
al României, Partea I, nr. 785 din 24 noiembrie 2010). Prin această ultimă decizie, precum și prin Decizia nr. 1.612 din 15 decembrie 2010 , publicată în Monitorul Oficial a României, Partea I, nr. 888 din 30 decembrie 2010, Curtea a statuat că, "în lipsa unei competențe exprese și distincte, nu își poate extinde controlul și asupra actelor de aplicare a regulamentelor, întrucât ar încălca însuși principiul autonomiei regulamentare al celor două Camere, instituit prin art. 64 alin. (1) teza întâi din Legea
DECIZIE nr. 766 din 14 decembrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280222_a_281551]
-
Deputaților, 177 de deputați. Or, în cazul adoptării legii criticate, lucrările Camerei Deputaților au fost deschise în mod ilegal, la fel cum s-a desfășurat și ședința de vot final. Cu privire la aceste critici, Curtea reține că, în jurisprudența sa, a statuat că dispozițiile art. 67 din Constituție reglementează condițiile de cvorum legal, respectiv numărul de parlamentari care trebuie să fie prezenți la momentul votului final. Faptul că textul constituțional amintit nu se referă și la cvorumul de ședință, adică acela care
DECIZIE nr. 766 din 14 decembrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280222_a_281551]
-
Europene, o serie de măsuri împotriva statului - Curtea constată că toate aceste critici pun în discuție o evaluare și pronunțarea unei concluzii certe asupra impactului financiar generat de aceste măsuri legale. Or, așa cum a reținut în jurisprudența sa, Curtea a statuat că "nu are competența de a aprecia asupra caracterului suficient al resurselor financiare, pentru că o asemenea operațiune nu își are temeiul în art. 138 alin. (5) din Constituție, fiind o problemă exclusiv de oportunitate politică, ce privește, în esență, relațiile
DECIZIE nr. 766 din 14 decembrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280222_a_281551]
-
de control menționate la art. 2 alin. (5) în care se poate efectua: - examenul, - tratamentul la temperaturi scăzute prevăzut la art. 3. Statele membre se asigură că aceste posturi dispun de instalațiile necesare pentru executarea operațiunilor corespunzătoare. Articolul 8 Consiliul, statuând la propunerea Comisiei, hotărăște, până la 1 ianuarie 1979, completări care urmează să fie aduse metodelor prevăzute în anexa I. Articolul 9 1. Dacă se recurge la procedura definită în prezentul articol, comitetul veterinar permanent, instituit prin Decizia Consiliului din 15
jrc390as1977 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85527_a_86314]
-
terțe care se află ilegal pe teritoriul unui stat membru partajând capacitățile existente pentru organizarea zborurilor comune. (4) Este important să se evite pasivitatea Comunității în cadrul organizării zborurilor comune. (5) Începând cu 1 mai 2004, Consiliul nu va mai putea statua la inițiativa unui stat membru. (6) Consiliul și-a epuizat toate posibilitățile de a obține la termen avizul Parlamentului European. (7) Date fiind aceste circumstanțe excepționale, decizia ar trebui adoptată în lipsa avizului Parlamentului European. (8) Statele membre pun în aplicare
32004D0573-ro () [Corola-website/Law/292461_a_293790]
-
fiecare în parte are un regim juridic bine definit, care le-a scos din categoria substanțelor ce pot fi catalogate drept substitut în sensul Legii nr. 194/2011 . Cu privire la accesibilitatea și previzibilitatea unei legi, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat prin Hotărârea din 26 aprilie 1979, pronunțată în Cauza Sunday Times împotriva Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, că "nu poate fi considerată «lege» decât o normă enunțată cu suficientă precizie pentru a permite individului să își regleze conduita. Individul trebuie să fie în măsură
DECIZIE nr. 1 din 25 ianuarie 2017 referitoare la pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiuni de drept cu privirea la analiza laturii obiective a infracţiunii prevăzute de art. 16 din Legea nr. 194/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280282_a_281611]
-
apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că există o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective și asupra căreia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care
DECIZIE nr. 1 din 25 ianuarie 2017 referitoare la pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiuni de drept cu privirea la analiza laturii obiective a infracţiunii prevăzute de art. 16 din Legea nr. 194/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280282_a_281611]
-
cerința pertinenței fiind expresia utilității pe care rezolvarea de principiu a chestiunii de drept invocate o are în cadrul soluționării pe fond a litigiului. Din acest ultim punct de vedere, Completul pentru dezlegarea unor probleme de drept în materie penală a statuat asupra înțelesului care trebuie atribuit sintagmei "chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei", regăsită în cuprinsul art. 475 din Codul de procedură penală. S-a arătat, în primul rând, că între problema de drept
DECIZIE nr. 1 din 25 ianuarie 2017 referitoare la pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiuni de drept cu privirea la analiza laturii obiective a infracţiunii prevăzute de art. 16 din Legea nr. 194/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280282_a_281611]
-
de a avea efecte psihoactive. Acest mecanism aparține instanței de trimitere și nu poate fi soluționat de Înalta Curte de Casație și Justiție pe calea unei hotărâri prealabile. Cu privire la accesibilitatea și previzibilitatea unei legi, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat prin Hotărârea din 26 aprilie 1979, pronunțată în Cauza Sunday Times împotriva Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, că "nu poate fi considerată «lege» decât o normă enunțată cu suficientă precizie pentru a permite individului să își regleze conduita. Individul trebuie să fie în măsură
DECIZIE nr. 1 din 25 ianuarie 2017 referitoare la pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiuni de drept cu privirea la analiza laturii obiective a infracţiunii prevăzute de art. 16 din Legea nr. 194/2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280282_a_281611]
-
alcool sau de alte substanțe ulterior producerii unui accident de circulație", în cuprinsul art. 336^1 din Codul penal, printr-o ordonanță de urgență, nu respectă cerințele constituționale ale art. 115 alin. (4) și, prin urmare, nesocotește competențele autorității legiuitoare, statuate prin art. 73 alin. (1) și alin. (3) lit. h) și art. 1 alin. (4) din Legea fundamentală. 30. Față de cele menționate, președintele Consiliului Superior al Magistraturii susține că sunt îndeplinite condițiile existenței unui conflict juridic de natură constituțională între
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
juridic de natură constituțională dintre autoritatea executivă - Guvernul României și autoritatea judecătorească, reprezentată de Consiliul Superior al Magistraturii, autorul sesizării invocă dispozițiile art. 1 alin. (3) din Constituție, care cuprind obiectivele fundamentale ale statului român, iar, așa cum Curtea Constituțională a statuat în practica sa, una dintre condițiile realizării acestor obiective o constituie "buna funcționare a autorităților publice, cu respectarea principiilor separației și echilibrului puterilor, fără blocaje instituționale". Același articol prevede, la alin. (4), că statul se organizează potrivit principiului separației și
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
Superior al Magistraturii nu are competența și nu poate emite vreun aviz cu privire la un act normativ care modifică Codul penal, respectiv Codul de procedură penală, în conformitate cu Decizia Curții Constituționale nr. 3 din 15 ianuarie 2014 . În acest sens, Curtea a statuat că "proiectele de legi care implică un aviz al Consiliului sunt cele precum actele normative privind statutul judecătorilor și procurorilor (...) reglementat în prezent prin Legea nr. 303/2004 , organizarea judiciară (...) reglementată prin Legea nr. 304/2004 , sau organizarea și funcționarea
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]
-
Decizia nr. 258/2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 341 din 17 aprilie 2006). Pe cale de consecință, emiterea ordonanței de urgență a Guvernului implică și posibilitatea modificării sau a abrogării legilor în vigoare, așa cum s-a statuat prin Decizia nr. 27/2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 28 ianuarie 2008. Totodată, prin intermediul ordonanțelor de urgență, Guvernul poate să reglementeze primar, să modifice sau să abroge reglementarea existentă ( Decizia nr. 102/1995
DECIZIE nr. 63 din 8 februarie 2017 referitoare la cererile de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare - Parlamentul României, pe de altă parte, precum şi dintre autoritatea executivă - Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească - Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, cereri formulate de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv de Preşedintele României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280249_a_281578]