14,810 matches
-
ca fiind cel mai puțin satisfăcută. „Îmi place ceea ce fac și mă simt bine când reușesc să rezolv un caz mai dificil sau când văd în ochii clientului acel «ceva» care nu se exprimă niciodată în cuvinte; este o mulțumire sufletească ce compensează alte situații mai puțin plăcute legate de clienții cu care lucrăm. Mi-a plăcut foarte mult perioada în care eram o echipă mare, aveam finanțare pe mai mulți ani și lucrurile erau foarte sigure.” „Momentele cele mai active
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
mai târziu în volumele Evocări venețiene (1928) și Ispite și biruinți (1930). Colaborarea lui N. la „Vieața nouă” și la „Sburătorul” nu vine probabil dintr-o adeziune deplină la simbolism. Climatul frecvent în versurile sale este, ce-i drept, vagul sufletesc, prins în sugestii împrumutate din domeniul muzicii, obișnuite fiind „cutremurările sfioase” și „armoniile pierdute”, „cântecele de toamnă” ori „conturările fantastice”, cum se intitulează câteva din ciclurile cuprinse în placheta Ispite și biruinți. În fond, acest climat e produs de o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288353_a_289682]
-
relevantă din punct de vedere poetic. Expresia se menține în marginile corectitudinii, rareori depășită prin câte un accent liric mai personal, și în următoarele două volume. Dulceagă sau abstractă, platitudinea e ruptă intermitent de mici curenți subterani, produși de stări sufletești apte să se comunice în formulări de oarecare pregnanță. Piesa titulară din Fântânile tăcerii, de pildă, transmite sentimentul solitudinii convingător, într-o tonalitate tânguitoare: „Pe-aici nu trece niciodată nimeni,/Încât e cerul anilor mereu închis/De parcă n-a fost
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290643_a_291972]
-
al paralelelor dintre Buddha și Iisus s-a scris mai mult în Occident, însă o abordare dintr-o perspectivă creștinortodoxă nu este, credem, lipsită de interes. În sfârșit, un al treilea motiv al nașterii acestei cărți este unul de ordin sufletesc. Autorul este pasionat de multă vreme de buddhism și multe din căutările sale nu se regăsesc la noi. De aceea a încercat, cu modestele-i puteri, să suplinească aceste lipsuri. În plus, o anumită afinitate spirituală îl apropie de înțeleptul
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
s-a întrebat dacă are rost să împărtășească și altora o doctrină atât de grea. El era conștient că a descoperit un adevăr profund, greu de sesizat, greu de înțeles, neprețuit, intim, accesibil doar înțelepților. Textele canonice exprimă astfel zbuciumul sufletesc prin care a trecut Buddha: „Omenirea se agită în vârtejul lumii unde își află plăcerea. Va fi greu pentru oameni să înțeleagă legea înlănțuirii cauzelor și a efectelor, să renunțe la samsăra [...] La ce bun să dezvălui oamenilor ceea ce am
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
convingeri orgolioase și definitive. Abia în urma unui grav accident, cuprins de remușcări, el își va înțelege greșeala, renunțând la falsele certitudini. Sensurile grave alunecă totuși pe făgașul unei satire convenționale, condimentată cu efecte de piesă polițistă, ceea ce face ca procesul sufletesc al eroului să fie artificios, neconvingător. Un miez de tragedie se află în scurta piesă, stridentă și declamatorie, Cineva trebuie să moară, a cărei acțiune se desfășoară în curtea Atelierelor Grivița în februarie 1933. Piesă ocazională, Cerul nu există se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288173_a_289502]
-
moale și rece și care îl îndemna să aibă curaj. De aceea, când au încetat suferințele, a spus că nu s-a bucurat, ci s-a întristat, căci, zicea că (a dispărut) l-a părăsit Cel care îi aducea mângâierea sufletească<footnote Fericitul Teodoret, Episcopul Cirului, op. cit., cartea a III-a, 11, 3, p. 140. footnote>. Și Sfântul Arhidiacon Ștefan - întâiul mucenic, pe când primea lovituri mortale cu pietre, vedea cerurile deschise și pe Iisus stând de-a dreapta Lui Dumnezeu (Fap. 4
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
sub îngrijirea unui comitet compus din elevi ai Liceului „Gh. Barițiu”. Pe coperta primului număr se tipărește o poezie cu titlul Sfinte Părinte, având caracter de program: „Peste tot bine primite/ și citite cu plăcere,/ ca s-aducă unor tineri/ sufletească mângâiere”. Un Cuvânt înainte semnat de Dumitru Cotuțiu precizează intențiile publicației: „De mult nutrim gândul înființării unei reviste a noastră, a școlilor, care să completeze și să lărgească cunoștințele obținute pe băncile școlii [...]. Vom lucra cu deosebit interes în domeniul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287871_a_289200]
-
câteva debuturi semnificative, Milu Mălin, Dominic Stanca, Petre Bucșa, Teodor Boșca, Ionel Manițiu, Francisc Păcurariu. Se publică și proză, dar fără valoare artistică. Importantă și surprinzătoare este activitatea sectorului de critică literară, unde se remarcă apariția unor studii pertinente: Realitățile sufletești și poezia pură de Ionel Manițiu, Despre un Eminescu nemuritor de Dan Constantinescu, Poezia lui G. Bacovia de Francisc Păcurariu, Panorama literaturii române, o recenzie la exegeza cu același titlu a lui Basil Munteanu, articol care marchează debutul în critică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287871_a_289200]
-
Dumnezeu Și nu m-a cercetat!>>”<footnote Patericul ce cuprinde în sine cuvinte folositoare ale Sfinților Bătrâni, Ediție îngrijită de Pr. Petru Pleșa, Alba Iulia, 1999, p. 479. footnote>. Însă nu doar călugării îmbunătățiți duhovnicește și sfințiți prin aspre nevoințe sufletești și trupești au înțeles această taină, ci și credincioșii de rând, încât aceștia din urmă au uimit chiar pe unii dintre monahi. Astfel, „unul dintre părinți povestea următoarele: Odată pe când mă aflam în Alexandria, am intrat în biserica unui martir
Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
simbolică” (a popoarelor orientale), „arta imitativă și ideală creatoare” (a Antichității greco-latine), arta religioasă (a Evului Mediu), arta romantică, arta naturalistă. Concluzia sa este că arta a rezultat din prisosul energiei umane și ar fi „un joc neinteresat” al facultăților sufletești. Rezultat al muncii artistului, opera conține în sine frumosul, care se distinge prin ordine, proporție, armonie și seninătate - ideal în numele căruia L. a dezavuat naturalismul. Bazată în întregime pe psihologie, estetica sa consideră creația artistică un intermediar prin care transpar profunzimea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287778_a_289107]
-
în sensul vest-european al cuvântului), sfârșește la Canalul Dunăre-Marea Neagră, în grele suferințe și umilințe. În acest cadru narativ - cu fermecătoare coborâri în mentalitatea arhaic-pastorală și în viziunea mitic-folclorică -, autorul dă viață unei multitudini de personaje de o mare bogăție sufletească. Se rețin în special figurile feminine, dotate cu forță caracterologică și diversitate a reacțiilor. Proză de factură rebreniană, cu neașteptate alunecări spre poezie, Marea serenității este una dintre aparițiile reprezentative ale ultimului deceniu al secolului trecut. SCRIERI: Poeme, București, 1973
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286064_a_287393]
-
dobăndită din trecut căt și prezența factorului exterior lumii limitate în care trăiesc, în vederea unui viitor în care să nu îmi regret deciziile luate; în felul acesta, fiecare dintre noi vom avea parte de momente caracterizate de discernămănt și liniște sufletească. Închei prin a spune că liberul arbitru este, în esență, darul divin prin care omul a dobăndit demnitate și, mai ales, privilegiul spiritual prin care omul se îmbunătățește.
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Emanuel Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2302]
-
de-a șoarecele și pisica între societate și stat. Duplicitatea în gândire și în acțiune este o "temă" a Orientului, pe care masa intelectuală din Occident nu a înțeles-o. Totuși acest mod de gândire duplicitară, parțial autoapărare față de pervertiri sufletești, morale și asupra spiritului, parțial refuz al sistemului, o întâlnim și la iluștri gânditori germani moderni, central-europeni, destul de distanțați ca mod de a gândi de filosofiile Occidentului. Ceea ce se vede este real doar pentru și în Occident... Dacă Timișoara e
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
carte personală, culegerea de povestiri și teatru scurt ș.a.m.d., îi apare în 1969, reluată și amplificată cu titlul Candidații la fericire în 1983. Nota dominantă a acestor povestiri este pesimismul - moartea cuiva drag, ratarea unei vieți, neîmplinirea, sterilitatea sufletească. S-a impus însă ca romancieră cu Rămas-bun (1975; Premiul Asociației Scriitorilor din București), Arta conversației (1980; Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române, Premiul Cântarea României) și Carnetul din port-hart (1995). Colaborează la „România literară”, „Vatra”, „Flacăra”, „România Mare” ș.a. Este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290669_a_291998]
-
șvab Adam Müller-Guttenbrunn. SCRIERI: Probleme teatrale, Brașov, 1908; Ioan Luca Caragiales Leben und Werke, Leipzig, 1911; Publicul nostru și teatrul, Arad, 1911; Teatrul de vară, Brașov, 1911; Este mișcarea noastră teatrală un lux?, Brașov, [1912]; Mișcarea noastră teatrală și zbuciumul sufletesc al intelectualilor de la noi, Brașov, 1913; Poezii și monoloage de declamat, Brașov, 1913; Văduvioara și alte șase monoloage, Orăștie, 1913; Viața intelectuală românească în orașele din Ardeal, Brașov, 1914; Teatrul la țară, Brașov, 1914; Îndemnuri, Brașov, 1914; Sestra Servatia [Sora
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288772_a_290101]
-
amânată, Praga, 1927; Abatele Zavoral și Institutul Cehoslovac-Român din Praga, Sibiu, 1928; Ceva despre Cehoslovacia, Sibiu, 1928; Ultima audiență, Brașov, 1933; Gânduri de duminecă, Brașov, 1937; Unde-i iubire, acolo e Dumnezeu, Sibiu, 1937; Poezii, Brașov, 1938; Clipe de întremare sufletească, f.l., f.a.; Pentru serile de șezătoare, f.l., f.a.; Povești din țara Cehului (în colaborare), f.l., f.a. Traduceri: Maxim Gorki, Nuvele, Budapesta, 1906; J. E. Volkelt, Arta, morala și cultura, Brașov, 1909; Bjșrnstjerne Bjșrnson, Mary, Arad, 1911; Octave Feuillet, La sate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288772_a_290101]
-
de generația următoare prin Ionel I. C. Brătianu, Vintilă Brătianu și Constantin I.C. Brătianu 72. În deceniul al treilea al secolului al XX-lea, Ionel Brătianu a dominat partidul, prin personalitatea sa. Potrivit lui D. Drăghicescu, el asigura "indisolubila concordanță și unitate sufletească între șef și partid [...], care văzute din afară, [păreau] tirania șefului și disciplina de fier a partizanilor"73. Ionel Brătianu a inițiat acțiuni care au ilustrat un veritabil "liberalism de guvernământ", îmbinând acte cu semnificație istorică, precum încoronarea regelui Ferdinand
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
dorința regelui de a modifica în sens pozitiv metodele de guvernare, prin impunerea unei autorități bazate pe cunoașterea nemijlocită a realităților politice românești: "Regele cel tânăr, regele cel întineritor vrea să vadă, vrea să știe, vrea să audă, fără intermediari sufletești [...] Așa, țara știe că cel puțin acum minciuna nu mai stă cu regele la masă"317. Aprecierile formulate de georgiști la adresa democrației liberale par a fi un răspuns la conferința lui I.G. Duca, intitulată Doctrina liberală, prezentată la Institutul Social
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de mahomedani de a se alătura partidului condus de Gheorghe Brătianu. În pofida acestor luări de poziție, georgiștii au criticat înființarea subsecretariatului minorităților, în iunie 1931. Ei apreciau că acesta va încetini procesul de apropiere între majoritari și minoritari, întârziind "contopirea sufletească între toți fiii țării"672. De altfel, într-un interviu acordat ziarului "Lupta", Gheorghe Brătianu evidenția o trăsătură fundamentală a discuțiilor desfășurate pe marginea Mesajului regal, arătând că, în timpul lor, s-a impus concepția statului național unitar, opusă celei de
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
ca al nostru nu se poate suprima, nici înființa prin decret. Un decret poate desființa formațiuni politice a căror exitență este în exclusivă atârnare de putere, el nu poate atinge însă PNL, închegat din statornice convingeri comune și adânci legături sufletești, în care pe rând, generațiile și-au adus aportul de jertfă[...]"880. Atitudinea personală, oscilantă, a lui Gheorghe Brătianu față de aceste evenimente politice reiese din acțiunile sale contradictorii. Astfel, în februarie 1938, el a trimis o scrisoare-circulară foștilor președinți ai
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
s-o creadă, noi socotim că în legile noastre există toate mijloacele spre a pune ordinea publică în afară de posibilitatea oricărei tulburări. Ne este însă peste putință să acceptăm ca bunul plac al unuia sau câtorva din membrii guvernului și slăbiciunea sufletească a altora, să răpească cetățenilor drepturile lor fundamentale și statului român aspectul unui stat de drept, pentru care înțelegem să luptăm cu toată convingerea și cu toată energia. Partidul Național Liberal". (" Mișcarea", nr. 877, 12 decembrie 1933.) Manifestul către țară
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
da, știam: împotriva Charlottei! Împotriva seninătății universului ei francez. Împotriva rafinamentului inutil al acelui trecut imaginar: ce nebunie să mă gândesc la cele trei făpturi ivite pe o tăietură de ziar de la începutul secolului și să încerc să reconstitui stările sufletești ale unui Președinte îndrăgostit! Și să uit de soldatul salvat de iarnă, care își strânsese țeasta zdrobită într-o carapace de gheață, oprind sângele. Să uit că, dacă trăiam, era datorită trenului care se furișa orbecăind printre convoaiele pline de
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Paști sunt Înfrumusețate de serbări și spectacole susținute de elevii care transmit mesajul bucuriei sfinte. “Sărbătoarea este sentimentul luminos al Împărtășirii tuturor din aceeași bucurie. În sărbătoare, ne descoperim că suntem capabili de mai multă bunătate, dreptate, pace și frumusețe sufletească.” Corurile de copii s-au Înfrățit cu Îngerii, vestind Nașterea și Învierea Domnului Iisus Hristos. Alte activități care s-au realizat sunt: - participarea elevilor la Sfintele Slujbe ale Bisericii, În cadrul cărora au primit Sfânta Spovedanie și Sfânta Împărtășanie; - activități organizate
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Cristina Popa () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92324]
-
-i ajuta să crească spiritual, spre asemănarea cu Părintele lor Cel ceresc. Activitățile filantropice au un impact puternic, mai ales la sărbători. Elevii sunt vizibil impresionați și sensibilizați În fața problemelor cu care se confruntă semenii lor, ceea ce denotă un fond sufletesc bogat, cu nuanțate disponibilități afective. Socializarea prin intermediul Bisericii Îl pregătește pe copil pentru viață. Profesorul de religie va trebui să Îngemăneze actul paedeutic al școlii și Învățătura de credință a Bisericii În vederea formării unui elev cu o viață moral-religioasă exemplară
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Cristina Popa () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92324]