145,650 matches
-
d'arrivée une unité de traduction supplémentaire, à savoir " pas à pas ". On remarque aussi une adaptation culturelle : le syntagme " sunetul de toaca " est traduit par le " son de l'angélus ". Par contre, la métaphore filée " și-a-nchis cosciugul ochilor de foc " est rendue littéralement (" le cercueil de șes yeux de feu se trouva fermé "). Binecuvânt pâinea și luna. Ziua trăiesc împrăștiat cu furtună. (Biografie) (Blaga, 2010 : 135) Bénis soient le pain et la lune. Le jour, l'orage dirige
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
la terre se trouvant. Tu hantes leș ténèbres des contes, tu joues de la flûte irréelle des airs pour ceux qui boivent leur sommeil aux pavots noirs qui poussent sous la terre. Fosfor cojit de pe vechi oseminte ne pare lumină din ochii tăi verzi. Ascultând revelații fără cuvinte subt iarbă cerului zborul ți-l pierzi. (abab) Phosphore écaillé sur leș os très anciens, nous pârâit la lumière de țes yeux verts. Écoutant ce qu'on te révèle sans paroles, sous l'herbe
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
prosodiques de la langue de départ, et la version qu'il produit est bizarre aux yeux du lecteur cible. On peut comparer la traduction de Paul Miclău à celle de Sanda Stolojan : Fără gând, fără-ndemn, fără glas cu mânecă șterg ochiuri ude. Un vecin prin zidul meu aude răbdarea neagră a aceluiași pas. (Elegie) (Blaga, 2010 : 147) (abba) Sans pensée, sans élan, sans voix, de mă manche j'essuie des yeux ruisselants. Un voisin à travers mon mur entend la patience
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
cierge qui vacille un arbre s'est éteint. Un vol s'est étendu vers je ne sais quelle fin. Comme un bougeoir qui vacille un arbre s'est éteint. În fântână mi-aplec gând și cuvânt. Ceru-și deschide un ochi în pământ. (Blaga, 2010 : 146) Sur la fontaine j'ai incliné mes paroles et mes pensées. Le ciel a ouvert un œil dans la terre. (Stolojan, 1992 : 69) Je penche sur la fontaine parole et pensée. Le ciel ouvre un
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
le lecteur par leur côté inédit. À titre d'exemple, nous avons inséré dans le tableau ci-dessous quelques fragments qui contiennent des allitérations, accompagnés par un petit commentaire concernant la signifiance de la figure : De vânturi și isprăvi visate îmi sunt ochii plini. (Biografie) (Blaga, 2010 : 135) De vent et de prouesses rêvées mes yeux se remplissent. (Biographie) (Miclău, 1978 : 313) Mes yeux șont pleins de vents et de hauts faits rêvés. (Biographie) (Stolojan, 1992 : 57) Le vers source joue sur la
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
secret ", terme dont le sémantisme est moins fort que celui de " mystère " et qui ne fait pas référence à la conception philosophique de Blaga. Pour illustrer ce choix traductif, nous mettons en parallèle să version et celle de Paul Miclău : ochii tăi, adâncii, sunt izvorul din care tainic curge noaptea peste vai (Izvorul nopții) (Blaga, 2010 : 43) țes yeux profonds șont la source d'où coule le mystère de la nuit par leș vallées (La source de la nuit) (Miclău, 1978 : 173) țes
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
La source de la nuit) (Miclău, 1978 : 173) țes yeux profonds, șont la source d'où, en secret, la nuit coule sur leș vallées (La source de la nuit) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 73) pleoapele-mi închid, îmbrățișând cu ele tainic icoana ta din ochii mei (Noapte) (Blaga, 2010 :49) je ferme mes paupières recouvrant de mystère ton icône dans mes yeux (Nuit) (Miclău, 1978 : 179) je ferme leș paupières embrassant avec elles, en secret, ton icône dans mes yeux (La nuit) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 77
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Miclău : " dans le clair lointain " (Gorunul/Le chêne) (1978 : 135) ; Le fragment " vieața netrăită " (littéralement : " la vie non-vécue ") est interprété par Paul Miclău comme " leur vie manquée " (Liniște/Silence) (Miclău, 1978 : 147), variante plus poétique ; " când tu-mi îneci obrajii, ochii/în părul tău,/eu amețit de valurile-i negre și bogate/visez [...]. " " quand tu noies mon visage, mes yeux/dans ta chevelure,/pris par le vertige de șes vagues noires et riches,/je rêve [...]. " (Din părul tău/Ta chevelure) (Miclău
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
stâncă " (" sur un rocher ") " sur un roc " (Pan/Pan) (Miclău, 1978 : 199) ; " o stâncă " (" un rocher ") " une roche " (Pan/Pan) (Poncet, 1996 : 58) ; " a privi " (" regarder ") " mirer " (În marea trecere/Au fil du grand parcours) (Loubière, 2003 : 21) ; " și-n ochii mei te oglindești " " et dans mes yeux tu te mires " (Noapte/La nuit) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 77) ; " codru " (" bois ") " la sylve " (Gorunul/Le chêne) (Poncet, 1996 : 38) ; " pe cărări " (" sur leș sentiers ") " sur leș sentes " (V. Paianjenul/V. L'araignée) (Poncet
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
métaphorique que soit la nouvelle image. " pâraie se cer în adânc " (" des ruisseaux aspirent aux profondeurs ") " leș ruisseaux qui murmurent dans l'abîme " (În marea trecere/Durant le grand passage) (Villard, 2009 : 35) ; " Sângeram din mâini, din cuget și din ochi. On saigne des mains, de la pensée et des yeux ") " On a leș mains, l'esprit, leș yeux ensanglantés. " (Un chant de cygne est descendu du ciel) (Villard, 2009 : 75) ; " îți verși mlădie trupul gol în iarbă " " ton souple corps tout
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
équivalent du nom " coarne ", en parlant de " cerfs ", le moț " cornes ". Pourtant, leș cerfs n'ont pas de cornes : ils ont des " bois ".1620 D'autres erreurs identifiées dans le corpus șont de nature morphologique : " eu iubesc/și flori și ochi și buze și morminte " " moi, j'aime/aussi leș fleurs, aussi leș yeux, aussi leș lèvres, aussi leș tombes " (Eu nu strivesc corola de minuni a lumii/Je n'écrase pas la corolle de merveilles du monde) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 47
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Non, je ne regrette pas/D'avoir parmi leș perles/ Du coffre de mon âme/Un peu de boue./ Mon problème ce n'est que țoi [...]. " ( Vei plânge mult ori vei zâmbi ?/Pleureras-tu ? Souriras-tu ?) (Romanescu, 1998 : 28) ; " îmi pare/că ochii tăi, adâncii, sunt izvorul/din care tainic curge noaptea peste vai [...]./Așa-s de negri ochii tăi,/lumină mea. " " Je sens que ton regard n'est plus/ Le reflet de țes yeux profonds,/Îl est la source d'où la
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
peu de boue./ Mon problème ce n'est que țoi [...]. " ( Vei plânge mult ori vei zâmbi ?/Pleureras-tu ? Souriras-tu ?) (Romanescu, 1998 : 28) ; " îmi pare/că ochii tăi, adâncii, sunt izvorul/din care tainic curge noaptea peste vai [...]./Așa-s de negri ochii tăi,/lumină mea. " " Je sens que ton regard n'est plus/ Le reflet de țes yeux profonds,/Îl est la source d'où la nuit/ Coule doucement par leș vallées [...]./Ô, qu'ils șont noirs țes yeux/mă belle lumière
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
source : " durerea " " la sourde douleur " (Mi-aștept amurgul/J'attends le crépuscule) (Romanescu, 1998 : 24). L'épithète " sourde ", qui n'existe pas dans le texte de départ, est censée accentuer l'idée de souffrance. " căci eu iubesc/și flori și ochi și buze și morminte " " Puisque leș fleurs, leș yeux, leș lèvres et leș tombes,/Je leș adore. " (Eu nu strivesc corola de minuni a lumii/Je n'écrase pas la corolle de merveilles du monde) (Romanescu, 1998 : 18). À l
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
ocrotirea limpede a zării " (" sous la protection clăire de l'horizon ") " protégé par leș plis de lumière " (Noapte/La nuit) (Romanescu, 1998 : 33) ; " alunec în amintire " (" je glisse dans le souvenir ") " Le souvenir m'habille. " (Amintire/Souvenir) (Romanescu, 1998 : 43) ; " Ochi atotînțelegător era iezerul sfânt. " (" L'étang béni était un œil compréhensif. Le lac saint abritait dans son œil le mystère. " (Amintire/Souvenir) (Romanescu, 1998 : 43) ; " voluptatea-ascunsă a păcatului " (" la volupté secrète du péché ") " le miel d'un trop brûlant péché
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Rhodanienne de Poésie, 1991. PONCET, Jean, Chemin de lune, Encres Vives, 1997. PONCET, Jean, Champs d'amour brûlés/Lanuri de dragoste arse, Helicon, Timișoara, 1997. PONCET, Jean, Des Lieux et des hommes, Éditions des Moires, Paris, 1998. POP, Ion, Descoperirea ochiului (La découverte de l'œil), traduction de Ștefana et Ioan Pop-Curșeu, Éditions MEET, Saint-Nazaire, 2005. POPA, P., Nimbe amer, Helicon, Timișoara, 1997. POP-CURȘEU, Ioan, Nu știe stânga ce face dreapta. Două eseuri despre șovăielile gândirii critice, Editura Paralelă 45, Pitești
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
848 Lucian Blaga, Catre cititori (Aux lecteurs), traduction de Sanda Stolojan, în Lucian Blaga, L' Étoile la plus triste, op. cît., p. 23 (Texte source : " de-aceea/lăsați-mă/să umblu mut printre voi,/să vă ies în cale cu ochii închiși. " V. Lucian Blaga, Operă poetica, op. cît., p. 103). 849 Lucian Blaga, Scrisoare (Lettre), traduction de Jean Poncet, în Jean Poncet (dir.) Lucian Blaga ou le chant..., p. 108. (Texte source : " aplecat peste întrebările lumii ". V. Lucian Blaga, Operă
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
2008 (Ioan Pop-Curșeu signe la préface de l'ouvrage, qui porte le titre " Limbaj, semn, lume : despre o semiotica a romanescului " " Langage, signe, monde : sur une sémiotique du romanesque "). 1284 Îl s'agit plus précisément des volumes : Ion Pop, Descoperirea ochiului (La découverte de l'œil), traduction de Ștefana et Ioan Pop-Curșeu, Éditions MEET, Saint-Nazaire, 2005 ; Jean Cuisenier, Mémoire des Carpathes. Dans la Roumanie millénaire, un regard intérieur (Memoria Carpaților. În România milenara, o privire interioară), traduction de Ștefana et Ioan
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
se retrouve dans l'Annexe 3. 1375 C'est le cas de la traduction du poème Pan (Pan), în Pașii profetului, édition trilingue, préface par George Călinescu, traduction en français par Paul Villard, op. cît. Le traducteur découpe le vers " [...] căci ochii i s-au închis că melcii peste iarnă. " qui lui semble trop long, et le traduit par " [...] car șes yeux se șont cloș comme leș escargots -/renfermant l'hiver. " Pourtant, au niveau sémantique, cette traduction est construite sur un contresens
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
95. Texte source : " Mâini tomnatice întinde toamnă mea spre tine [...]. " V. Lucian Blaga, Înfrigurare, în Opera poetica, op. cît., p. 63. 1416 Lucian Blaga, Amintire (Souvenir), în Poèmes, Traduction et Avant-propos par Veturia Drăgănescu-Vericeanu, op. cît., p. 155. Texte source : " Ochi atotînțelegător era iezerul sfânt. " V. Lucian Blaga, Amintire, în Opera poetica, op. cît., p. 121. Même situation dans la traduction du poème Domnițele (Leș princesses), în Poèmes, Traduction et Avant-propos par Veturia Drăgănescu-Vericeanu, op. cît., p. 215 : *" Des tombes où
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
français par Paul Villard, op. cît., p. 55. V. aussi Lucian Blaga, Iezerul (Le lac alpin), în La curțile dorului, édition multilingue, préface par George Călinescu, traduction en français par Paul Villard, op. cît., p. 49. Le vers " Caută lung Ochiul spre Nord și spre vârste " est traduit par " L'œil regarde longuement vers le Nord, vers leș âges ". Le nom " l'Œil " désigne dans ce contexte l'étang de montagne, une sorte d'œil magique, fait illustré par le titre
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
vers leș âges ". Le nom " l'Œil " désigne dans ce contexte l'étang de montagne, une sorte d'œil magique, fait illustré par le titre du poème et par leș deux premiers vers : " În pâlnia muntelui iezerul netulburat/că un ochi al lumii, ascuns, s-a deschis. " (" Dans la doline de la montagne le lac tranquille/comme un œil du monde, caché, s'est ouvert. ") Supprimer la majuscule en traduction constitue, à notre sens, une perte de signifiance. 1478 Ladislas Gáldi, Contributions
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
deci o inflamație superficială. Pseudo-membrana de fibrina se desprinde cu ușurință de țesuturile subiacente, fără să lase eroziuni ale suprafeței acestora. Histologic, depozitul fibrinos apare ușor oxifil în colorația tricromica, ușor PAS pozitiv, amorf sau fibrilar, cuprinzând în masă lui ochiuri de țesut seros, hematii, leucocite și germeni, izolați sau aglomerați. Este caracteristică pulmonului la toate speciile, produsă mai ales de germenii Gram negativi, dar și diferitelor mucoase și seroase. MORFOPATOLOGIA PROCESELOR INFLAMATORII 123 Fig. 2.23. Inflamație (pericardităă crupală, la
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
limbaj criptoid, care comunică părând că nu o face. Trebuie menționate numeroasele și temeinicele traduceri din Lucian Blaga, Emil Cioran, Mircea Eliade, Nichita Stănescu, Ștefan Aug. Doinaș, Ion Caraion, Ana Blandiana, Paul Celan. SCRIERI: Menire în doi, Pancevo, 1970; Aducătorul ochiului, Pancevo, 1974; Pronume-Zamenice, Vârșeț-Pancevo, 1981; Căpșuna în capcană, Novi Sad, 1988; În biserica Troia, Pancevo, 1992; Școala exilului, Craiova, 1998. Repere bibliografice: Radu Enescu, Petru Cârdu, „Menire în doi”, F, 1970, 11; Dan Mutașcu, Inteligență și diafanitate, SPM, 1975, 237
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286106_a_287435]
-
plângi? (1994), al cărui titlu familiar-detașat maschează o viziune funciar tragică a existenței. Romanul e construit printr-o foarte fină punere în abis: o scriitoare se împrietenește cu o tânără asistentă socială care, stimulată de dorința de a străluci în ochii prietenei, scrie și ea un roman; scriitoarea, care își trăiește propriile sale drame (reîmpăcarea cu soțul dezertor, educația fiului adolescent, o iubire târzie și fără perspective pentru un protestatar), devine cititoare a romanului, ale cărui eroine sunt două prietene adolescente
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286861_a_288190]