145,650 matches
-
În poiana lui Iocan și, În drum, trece și pe la un țăran care o face pe bărbierul. Nu se poate spune nimic despre ochii unui țăran, adânciți În orbite, din pricina puternicelor raze de soare ale câmpiei Dunării, din timpul verii. Ochii se retrag În orbite, ca să se apere de atacul brutal al luminii arzătoare. Chipul lui este, din pricina aceasta, Întunecat. Nu aflăm, În primul volum, că Ilie Moromete ar suferi de vreo boală, dimpotrivă, este perfect sănătos și duce o viață
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de al doilea În 1967. Pentru a descoperi universul uman, timpul și locul acțiunii, este necesară o lectură atentă a romanului, singura În măsură să pună În evidență lumea lui Marin Preda, universul În care a trăit din momentul deschiderii ochilor asupra ei, mai precis, În anul 1922. Din păcate scriitorul, ca și Liviu Rebreanu, nu s-a bucurat de o existență prea lungă, ambii scriitori Încheind socotelile cu viața la numai 58 de ani. Scriitorul Marin Preda a murit În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Eliade numea „camuflarea sacrului În profan” sau „incognoscibilitatea sacrului”. Spațiul mitologic este cel al Bucureștilor. Acțiunea nuvelei este plasată Într-un București atemporal, cadru frecvent și În alte creații, Înfățișat ca un oraș toropit de caniculă: „Cât putea privi cu ochii, trotuarul era pustiu. Nu Îndrăznea să priveasă cerul, dar simțea deasupra capului aceeași lumină albă, incandescentă, orbitoare, și simțea văpaia fierbinte a străzii lovindu-l peste gură, peste obraji...” Într-o astfel de zi toridă Începe aventura neobișnuită a lui
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
despărțind „interiorul peștelui doi de interiorul peștelui trei”, ca să iasă la lumină. Iona rămâne singur cu propria conștiință, gândind („stateam gânduri Întregi”) și acționând solitar În lumea Înconjurătoare. Apar În acest tablou motive noi, cu o simbolistică bogată: gemenii, prezența ochilor care privesc si dialoghează interiorizat. Iona adresează o scrisoare mamei sale, pentru că „În viata lumii” există „o clipă când toți oamenii se gândesc la mama lor. Chiar și morții. Fiica la mama, mama la mama, bunica la mama... pana se
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
naufragiatului, nădăjduind că va fi salvat de cineva: „Cât e pământul de mare, să treacă scrisoarea din mână În mână, toți or sa-ți dea dreptate, dar să intre În mare după tine - nici unul”. Finalul tabloului ilustrează o infinitate de ochi care Îl privesc, simbolizând nenăscuți asumați de chit și care1 Înspăimântă pe Iona: „Cei nenăscuți, pe care-i purta În pantece ... și acum cresc de spaimă... Vin spre mine cu gurile ...scoase din teacă. Mă mănâncă!”. În tabloul al IV
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
volumele: „Icoane de lemn” (1929), „Poarta neagră” (1930), „Tablete din Țara de Kuty” (1933), „Bilete de papagal” (1946), „Pagini din trecut” (1955), „Lume veche, lume nouă” (1958), „Tablete de cronicar” (1960), „Cu bastonul prin București” (1962), „Răzlețe” (1967); romane ca: „Ochii maicii Domnului” (1934), „Cimitirul Buna-vestire” (1936) și Lina (1967). După cum se vede ne aflăm În fața unei opere Întinse. În cadrul poeziei de inspirație filozofică, Tudor Arghezi este preocupat de ars poetica În poeziile „Rugă de seară”, „Testament”, „Portret”. O lirică sociogonică
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
20% dintre cei ce și-au exprimat o opinie considerând că sărăcia e cauzată de ajutorul insuficient oferit de stat. Explicațiile legate de neșansa individuală sau de cea socială nu sunt prea agreate de români. Se poate afirma că, în ochii opiniei publice, sărăcia are puțin de-a face cu lipsa de noroc, ea având cauze care țin fie de felul în care este structurată societatea în ansamblul ei, fie de caracteristicile individuale. În orice caz, există un vinovat pentru sărăcie
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
rezultate foarte slabe, deoarece: acestea sunt dispersate în grupe multe, răzlețe, neputând avea încadrare militară din lipsă de efective. sunt supravegheate de oameni cu situație inferioară, nepricepuți și ușor coruptibili. evreii lucrează în derâdere, întrucât își dau seama că sub ochii cetățenilor nu pot fi apostrofați sau sancționați. organele de control ale autorităților civile în special, sunt foarte slabe și tolerante, încât pot fi considerate ca inexistente. lipsește un aparat de control militar, în special în marile centre aglomerate de evrei
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
dădeau buzna în apartamente sub motiv că erau în căutarea soldaților sovietici, a comuniștilor și evreilor. Loviturile cu patul armelor și bătaia sălbatică a tuturor, indiferent de vârstă și sex, erau însoțite de amenințări cu execuția imediată. Tot ce vedeau ochii lor avizi era ticsit în graba mare în ranițele și buzunarele lor. La mare căutare erau ceasurile, brățările, inelele, cerceii și banii. Și îndată, de parcă cineva îi fugărea din urmă, se năpusteau în apartamentele vecine, unde josniciile se repetau. Strigătele
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
josniciile se repetau. Strigătele lor exaltate de lăcomie și de samavolnicie și strigătele oamenilor înspăimântați de moarte, care nu înțelegeau deloc limba română, umpleau toate casele, ulițele. Soldații îndrăciți goneau după femeile tinere și le violau în grup, deseori sub ochii împietriți de groază ai membrilor familiei". Cf.. Sergiu Nazaria, Holocaust: File din istorie pe teritoriul Moldovei și în regiunile limitrofe ale Ucrainei în anii ocupației fasciste, (1941-1944), Chișinău, 2005, pp. 158-159. 58 AMR, fond 2273-Divizia 10 Infanterie, dosar nr. 830
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
în procesele educative și pentru care trebuie să se caute confirmarea; ipoteza este, în fond, începutul de dezlegare a unei probleme”. Au dreptate cei care spun că o problemă bine formulată este pe jumătate rezolvată! Nu întodeauna ipoteza „sare în ochi”, nu mereu se conturează fără efort în fața cercetătorului. Se întîmplă ca acesta să sesizeze existența unei probleme, să reușească s-o și precizeze cu oarecare competență, dar ipoteza să rămînă totuși neexplicită. În acest caz, cercetătorul va recurge la un
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
reprezentativ. Sovieticii au refuzat, iar britanicii și americanii nu au răspuns, pentru că nu voiau să fie învinuiți de o lovitură de stat. La puțin timp după aceea, Mihai s-a retras la palatul lui de la Sinaia, refuzînd să mai dea ochii cu membrii guvernului Groza 280. Sovieticii cîștigaseră. Nu aveau nevoie de un tratat de pace și țineau mai mult la controlul asupra României decît la unitatea dintre aliați. Dreptul de proprietate asupra utilajelor petroliere din România În urma Conferinței de la Potsdam
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Ele descriau în mod constant o situație deprimantă și caracterizau guvernul Groza ca pe unul nefast. Byrnes dorea mai multe informații privind situația internă din București. Credea, se pare, că România poate fi privită într-o altă lumină, de către alți ochi. Așadar, îi ceru vechiului său prieten Mark Ethridge, editor la "Louisville Courier-Journal" să viziteze România și Bulgaria. Ethridge era liberal și tocmai de aceea putea vădi multă înțelegere față de strategiile comuniste. Oficialitățile de la Departamentul de Stat au receptat cu o
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Acesta a remarcat că deși comuniștii aveau un control strict asupra României, conducerea acesteia încercase să instituie contacte mai strînse cu Washingtonul pentru a-și asigura tehnologia necesară și pentru "a da substanță pretențiilor sale la legitimitate și permanență, în ochii propriului popor". Concluzia la care ajunsese CSN în noul document, denumit 5811, era aceea că Bucureștiul este "așadar extraordinar de receptiv la intensificarea contactelor cu Occidentul"898. București-Moscova-Washington În noiembrie 1956, tratativele economice româno-americane de la București fuseseră curmate brusc de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să-l determine să rămînă loial Moscovei și să reducă influența Chinei asupra Europei de Est915. O altă explicație ar fi aceea că guvernul sovietic credea că retragerea trupelor avea să dea partidului și guvernului român mai multă legitimitate în ochii poporului. Și aceasta ar fi atenuat acel gen de ostilitate care dusese la revolta din Ungaria 916. A treia alternativă, oferită de primul ambasador al Americii în Republica Populară Română, William Crawford, este aceea că retragerea a fost o recompensă
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
era liberă să-și conceapă propriile ei planuri economice, ceea ce însemna, implicit, că Gheorghiu-Dej respinsese funcțiile unui comitet executiv 1006. Contrar unei afirmații din Declarația de la Moscova, din 1960, "unitatea lagărului socialist (nu) le era românilor mai scumpă decît lumina ochilor".1007 Furios, Hrușciov a vizitat România pe 17 iunie, Gheorghiu-Dej l-a condus pe liderul sovietic prin cîteva fabrici noi. Lui Hrușciov nu i-a plăcut, însă, ce-a văzut și "i-a avertizat pe români într-un limbaj destul de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pe noi idei și ajutoare umanitare. Motivele Americii erau clare: în primul rînd "constituirea unor noi relații cu țări care vor să capete mai multă independență, dar nu-și pot permite, încă, o izolare totală; în al doilea rînd, deschiderea ochilor noii generații către valorile și concepțiile civilizației occidentale, locul unde s-a născut și de care țin aceste valori; în al treilea rînd, necesitatea de a da frîu liber sentimentelor puternice de legitimă mîndrie națională; (și) în al patrulea rînd
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Hrușciov, Moscova a cîștigat timp să se pregătească pentru întîlnirea preliminară a partidelor, care se apropia. Noii lideri sovietici, Leonid Brejnev și Aleksei Kosîghin au reprogramat ședința pentru martie 1965. La deschiderea acesteia, însă, absența României a sărit imediat în ochi. 1171 Căderea lui Hrușciov pare să fi stimulat tendința lui Gheorghiu-Dej către "desatelitizare". Pe 31 octombrie 1964, România și-a redus unilateral forțele armate de la 240.000 de oameni cu 20.000 și a redus durata serviciului militar de 24
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
extindere a comerțului cu lumea comunistă, Administrația se străduia să găsească soluții atît pentru deficitul comercial primul pe care-l înregistrase America din 1893 pînă în momentul respectiv cît și un deficit al balanței de plăți ce creștea văzînd cu ochii 1454. În iulie, Nixon se hotărî să ia niște măsuri drastice pentru redresarea economiei. El îi spuse consilierului său pentru Afaceri Interne, John Ehrlichman, că politica americană de comerț exterior nu mai poate fi concepută în primul rînd în funcție de implementarea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
implementarea acordurilor de la Helsinki, Fascell era iritat de modul în care era tratată emigrarea în România. Întotdeauna Bucureștiul acorda mai multe vize în lunile în care Congresul american susținea audieri pentru "Clauza națiunii celei mai favorizate". Deși nu vedea cu ochi buni această metodă, Fascell a susținut recomandarea președintelui. Audierile anuale pentru Clauză sporeau, cel puțin, emigrația din România 2180. Nu toți congresmenii împărtășeau, însă, părerea lui Fascell. În ultima zi a audierilor, pe 13 iulie, Robert Dornan, din California, și
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
acțiune făcea parte dintr-un program de vizite reciproce, inaugurat cu cîțiva ani în urmă. Lantos și colegii săi au avut o întrevedere cu Ceaușescu, la care au reluat avertismentul lui Eagleburger: nici Administrația și nici Congresul nu vedeau cu ochi buni prelungirea Clauzei atîta vreme cît exista decretul privind emigrarea 2221. Eagleburger și Lantos nu au putut împiedica, însă, implementarea taxei pentru învățămînt în România. Primul caz în care s-a aplicat acest decret a survenit la două zile după ce
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să se deterioreze, în continuare, pînă în anul 1988. Prin dinamismul politicii sale externe, Gorbaciov i-a luat-o înainte lui Ceaușescu. Dat fiind că multe din inițiativele Moscovei întruchipau atitudini de odinioară ale României, Bucureștiul și-a pierdut, în ochii Americii, aura de țară est-europeană care tindea către o politică externă independentă de Moscova. Fără această aură, România nu mai era, pentru americani, decît o națiune care încălca libertățile religioase și drepturile fundamentale ale omului. Prin demersurile pentru prelungirea, în
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
mulțimii pentru a vorbi cu oamenii îi făcea pe mulți să se simtă stingheriți. Ceaușescu se folosise adeseori de "metode rusești" pentru a-și promova tipul său de comunism național. Și mai mult decît atît, Bucureștiul nu-i privea cu ochi buni pe românii care discutau cu străinii. Ca urmare, oamenilor le era teamă să-i răspundă lui Gorbaciov 2443. Acestuia din urmă nu-i era, însă, frică să vorbească. El a spus clar acest lucru la dineul oficial oferit în
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să permită unor organizații internaționale, precum Amnesty International și Comisia de Implementare a Prevederilor de la Helsinki să facă un studiu independent, privind situația drepturilor omului din România 2497. Ceaușescu a refuzat să-i primească pe congresmeni. Nu voia să dea ochii cu doi dintre principalii vinovați de deteriorarea relațiilor româno-americane. Mai mult decît atît, Ceaușescu ajunsese la concluzia că menținerea Clauzei nu compensează bătaia de cap pricinuită de încercările SUA de a se amesteca în afacerile interne ale României. El a
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în energie 95 Reflexologia ar putea preveni delincvența juvenilă 96 Reflexologia menține glandele endocrine în armonie 96 Reglați-vă glandele endocrine pentru a vă putea vindeca în mod natural 97 Reflexologia ajută un bolnav de Parkinson 98 CAPITOLUL 7 Tratarea ochilor la domiciliu cu ajutorul reflexologiei 101 Cum identificăm punctele de presiune ale ochilor 101 Punctele reflexe care ajută la îmbunătățirea vederii 102 Cum tratăm tensiunea oculară 103 Exerciții de menținere a sănătății ochilor 104 Cum folosim reflexologia pentru a trata problemele
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]