43,150 matches
-
suficient o piață internă pe întreg teritoriul Țărilor Române" (Roller, 1952, p. 180). Dacă istoricii interbelici diagnosticau cauza eșecului unirii de la 1600 în lipsa "conștiinței naționale" ori a "unității sufletești", deși exista un "instinct al unirii", istoriografia comunistă identifică drept cauză absența "pieței interne" și a economiei integrate. Evidentă în această analiză este concepția stalinistă a națiunii, preluată din broșura Marxismul și chestiunea națională, în care I.V. Stalin precizează ca o caracteristică necesară a națiunii viața economică comună, coeziunea economică. Substituția conștiinței
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
azi" încă de pe vremea stăpânirii romane a Daciei, manualul precizează că "nu există însă, până azi, dovezi de o creștinare în masă în acea vreme a întregii populații de pe teritoriul României de azi" (Roller, 1952, p. 59). Se mai punctează absența oricăror episcopate la nord de Dunăre până în secolul al X-lea, ceea ce demonstrează tardivitatea creștinării în masă a populației române. Aceasta este datată ca realizându-se abia odată cu creștinarea bulgarilor, în secolul al IX-lea, care au răspândit credința și
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
am urmărit-o cu scrupulozitate metodică. Totuși, o abordare cu adevărat "comprehensivă" a memoriei colective în durata lungă a devenirii și transformării ei istorice trebuie să ia în considerare și celelalte expresii ale memoriei colective. Sub aspect metodologic, imputabilă este absența exhaustivității. Acoperind un interval de timp atât de întins, deschis de publicarea primului manual specializat de istorie în 1839 până în contemporaneitate, analiza nu a putut procesa toate lucrările din literatura pedagogică despre trecut apărute în această perioadă. Pe lângă volumul mare
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
perioada postcomunistă. Proiectate explicit ca instrumente didactice de modelare axiologică, manualele de educație civică relevă în mod transparent sistemul de valori, modelul societal și tipul cetățeanului ideal imaginate și promovate de elitele puterii. În fine, tabloul deficiențelor trebuie completat cu absența revistelor culturale din analiza întreprinsă. O mai mare atenție acordată vieții intelectuale desfășurată în revistele culturale, ca spații instituționale ale avangardei reflecției social politice, ar fi deschis o fereastră înspre descifrarea mecanismelor ce stau în spatele inovației ideatice și producției culturale
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
din propria cenușă, pentru că: “Mișcarea legionară are dreptul să se revendice ca singura mistică creștină, revoluție spirituală ascetică și bărbătească cum încă n-au cunoscut Țările Europei”. Lecția Eliade este una a Destinului [...] care decide, fără știre și împotriva sau absența noastră, uneori chiar pentru ETERNITATE. A vrut cu ardoare să rămână scriitor român și i-a reușit ... Prof. Dr. Luminița Săndulache “ Cred în destinul neamului nostru; cred în revoluția creștină a omului nou; cred în libertate, în personalitate și dragoste
Lecția Eliade... by Luminița Săndulache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1707_a_3025]
-
răul, dacă va fi, să nu cadă asupra lui, ci asupră-mi, că eu l-am ales. Tu, mă auzi, mamă pământule, tu nu mă minți, Maica mea.” (Maitreyi) Profan: “e un destin [...] care decide, fără știrea și împotriva sau absența noastră, pentru o viață întreagă”. (Nuntă în cer) Sacru: Când voi găsi liniștea, omule, Dumnezeule, prietenul meu ? (Allan) Profan: Nu are o frumusețe regulată, ci dincolo de canoane, expresivă până la răzvrătire, fermecătoare în sensul magic al cuvântului. (Maitreyi) Confuziile pot fi
Lecția Eliade... by Luminița Săndulache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1707_a_3026]
-
trebuie să ne întoarcem puțin înapoi și să analizăm domeniile de specializare anterioare. Criticile la adresa producției globale a politologilor puteau fi convingătoare, dar existau unele excepții semnificative de analize non-formaliste, nu pur descriptive, dar bazate pe contexte naționale europene, în absența unui material valoros care să provină din alte contexte. Subiectele de analiză le constituiau organizațiile politice cele mai importante, partidele, procesele politice mai semnificative, cele electorale [Siegfried 1913; Tingsten 1937], sistemele politice naționale și comparațiile dintre ele (ca cele ale
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
La fel cum economiștii vor începe cu extre-mele opuse ale concurenței perfecte și ale monopolului, teoreticienii politici vor ajunge, după modelele democrației și dictaturii, la combinații analoge concurenței monopoliste, la duopol și oligopol. La început modelele se vor construi în absența datelor empirice, așa cum se întîmplă în economie; apoi se va ivi o generație de critici diletanți și de "econometri politici", care să supună verificării legăturile dintre teorie și datele concrete". Political economy Această previziune poate să pară naivă și foarte
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
se poate realiza un tablou de ansamblu al disciplinei astăzi. Pluralitatea tezelor În primul rînd, diversitatea perspectivelor și a contribuțiilor se relevă mai mult ca un element benefic, ca un pluralism necesar, decît ca fragmentare a cîmpului analitic și teoretic. Absența unei paradigme predominante face posibilă menținerea unei dezbateri intelectuale, a unei continue provocări de idei, care se anunță fecundă [Panebianco 1989]. Pluralitatea cercetărilor În al doilea rînd, extinderea cercetărilor, mai ales a celor predominant operative, face posibilă dobîndirea de noi
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
socio-economic mai ridicat și că, dimpotrivă, persoanele mai dezavantajate din punct de vedere socioeconomic de obicei votează și participă mai puțin, se poate deduce că statutul socio-economic este variabila independentă la care se face referire pentru a explica prezența sau absența, cantitatea și calitatea comportamentelor participării politice. Așa cum a sesizat Milbrath [1967, 113-114], "una dintre afirmațiile frecvent confirmate în științele sociale este că persoanele mai apropiate de centrul societății sînt mai înclinate să se implice în politică, decît cele de la periferie
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
tip "a lua parte" și "a fi parte". Pentru electori devine perfect rațională necesitatea de a-și afirma, prin vot, apartenența și adeziunea lor, trecînd peste posibilitățile efective de a influența reușita votului. Numai astfel se poate explica de ce, în absența unei perspective concrete de victorie și a posibilității de a evalua efectul precis al propriilor alegeri, un număr considerabil de cetățeni își dedică timpul, își consumă energia, își cheltuiesc banii, își sacrifică parțial sau total viața privată, pentru a participa
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
a determina obținerea locului de către candidatul preferat, fie pentru a dobîndi reciprocitate în renunțarea la candidatură în alte circumscripții, favorizîndu-se formarea potențialelor alianțe de guvernare. Nici măcar în acest caz, așadar, al doilea tur nu pare a fi inutil, chiar dacă, în absența (destul de improbabilă) a comportamentelor strategice, candidatul care învinge ar putea obține mult mai puțin decît majoritatea absolută a voturilor. Dublul tur închis La extrema cealaltă a admiterii tuturor candidaților la al doilea tur, dar la același nivel de simplitate, întîlnim
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
democrațiile occidentale la începutul anilor '20, este posibil ca, prin alegeri libere, să se fi consolidat un adevărat sistem de partide. Schema lui Rokkan nu se vrea a fi nici lineară, nici deterministă, ci sugerează existența unei situații care, în absența unor elemente particulare care să producă perturbări, ar trebui să conducă, dacă sufragiul ar fi suficient de extins, la un sistem de partide cu cinci sau șase partide. De la dreapta la stînga s-ar situa: un partid conservator, un partid
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
partide. În ultimul caz numai conservatorii și laburiștii au obținut majoritatea absolută de locuri și au guvernat singuri, în mod coerent, în timp ce liberalii continuă să fie subreprezentați datorită sistemului electoral și nerelevanți în formarea guvernului. În puținele momente de dificultate, absența unei majorități a unui singur partid a dus la alegeri noi (ca în 1974), care au produs o astfel de majoritate. Sisteme de partid atomizate Sistemele de partide sînt diferențiate de Sartori nu numai după criteriul numeric, dar și după
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
patru prototipuri generale: alternanța, diviziunea stabilă, predominanța și stîngismul. Alternanța se caracterizează printr-o mișcare de pendulare periodică și ridică puține probleme, cu excepția celei a instalării sale, mult mai probabilă în sistemele cu adevărat bipartidiste. Diviziunea stabilă "se definește prin absența variațiilor impor-tante între partide pe o perioadă îndelungată", măsurată prin raportarea la două elemente: "insuficienta amploare a devierilor între două ale-geri și raritatea mișcărilor de lungă durată" [ibidem, 357]. Așa cum s-a văzut deja din clasificarea lui Sartori, predominanța se
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
1987 de liderul dreptei Antonio Hernandez Mancha împotriva primului ministru socialist Gonzales în ambele cazuri cu scopul precis de a evidenția rolul și credibilitatea opoziției și a liderului său. Pe lîngă acestea, unii cercetători și oameni politici susțin că, în absența votului de neîncredere constructiv, trecerea funcției de prim ministru de la Suarez la Leopoldo Calvo Sotelo ar fi fost mult mai dificilă, în condițiile opoziției socialiștilor; cenzura constructivă i-a făcut pe socialiști să se abțină, știind că nu au voturi
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
multe puncte de vedere: organizațiile autorizate care mențin și exercită puterea politică sînt puține; sînt legitimate de către lider; au sfere de autonomie recunoscute, într-o oarecare măsură circumscrise; nu intră sub nici o formă în competiție între ele. În consecință, în absența unei competiții electorale sau de alt tip (de exemplu prin cucerirea susținătorilor) și a modalităților prin care să se evalueze reprezentativitatea și puterea organizațiilor înscrise în configurația autoritară, sînt foarte puține variațiile susceptibile de a-și face apariția în împărțirea
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
că teroarea poate să nu mai fie indispensabilă atunci cînd indivizii și-au interiorizat în totalitate normele de comportament necesare pentru a supraviețui în situații de nesiguranță și de arbitraritate absolută. Totuși, teroarea psihologică va continua să persiste și în absența exercitării active a terorii publice și să influențeze într-o manieră decisivă viața cotidiană în regimurile totalitare. În general, teroarea politică, așa cum se vede din cazul Chinei în perioada lui Mao de la "marele salt înainte" de la sfîrșitul anilor '50 la
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
lor nu mai poate fi carismatic, pentru că nu mai este cel al fondatorului regimului, dar s-a transformat substanțial într-un birocratic și a devenit adesea colegial. Prin urmare, există limite mai consistente în calea întinderii puterii leadership-ului. Totuși, în absența unor schimbări semnificative în autonomia grupurilor, tranziția de la regimurile post-totalitarismului inițial la democrație se prezintă oricum dificilă și complicată. Post-totalitarismul înghețat Mai importante sînt schimbările care caracterizează post-totali-tarismul înghețat, pentru că presupun și tolerare unor activități critice ale societății civile, susceptibilă
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
care să ducă la regimuri democratice relativ consolidate sînt mult mai mari acolo unde post-totalitarismul a fost cucerit de către societate, ca, de exemplu, în Ungaria așa-zisului "comunism gulaș" și mult mai mici cînd decăderea structurii totalitare se traduce în absența alternativelor practicabile printr-un adevărat colaps al regimului, așa cum s-a întîmplat, de exemplu, în Rusia după Gorbaciov. Tranziția dificilă În orice caz, odată ce regimul totalitar s-a prăbușit fie pentru carențele sale intrinseci, fie printr-o "implozie" într-un
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
italian, prototipul regimurilor autoritare, dar la origini și o tentativă de realizare a unui regim totalitar, se situează la întrepătrunderea mai multor explicații posibile și este copărtaș la ele. De fapt, în Italia fascismul ar fi fost aproape de neconceput în absența dislocărilor produse de primul război mondial. Ca mișcare politică, a reprezentat reacția claselor conducătoare la o provocare nereușită a claselor populare. Și-a realizat succesul printr-o conștientă mobilizare secundară a categoriilor sociale medii, încurajată de panica lor referitoare la
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
intens, în mod continuu la luarea deciziilor politice la toate niveluri. Chiar dacă este foarte dificil să evaluăm în ce fel democrația participativă ar putea fi construită concret și făcută practic să funcționeze, nici o democrație participativă nu poate fi concepută în absența unui fundament solid de democrație procedurală și electorală. Ba mai mult, așa cum a observat Sartori la vremea aceea, metoda lui Schumpeter se alătură principiului reacțiilor prevăzute, identificat de către Friedrich [1946, 589 591] și deci nu este întru totul separată de
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
moduri de către cercetători, care consideră destul de relevantă legătura stabilită între condițiile socio-economice și regimul politic, refe-rindu-se în mod special la două aspecte. În concepția unor cercetători, pentru afirmarea democrației nu contează atît caracteristicile agregate ale sistemului socioeconomic, cît, mai degrabă, absența dezechilibrelor și inegalităților semnificative dintre diferite grupuri sociale. Un regim democratic se afirmă atunci cînd inegalitățile sînt relativ ținute în frîu și dezechilibrele reduse. Inegalitățile mari la nivelul puterii socio-economice nu pot coexista cu un regim politic în care puterea
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
Sartori, conotația "consensual" nu poate fi opusă conotației "majoritar", deoarece toate democrațiile ma-joritariste se bazează pe consens, dar, totuși, este cu atît mai puțin acceptabil ca Lijphart să considere democrațiile consensualiste drept mai bune în bloc, față de cele majoritariste. În absența unor criterii care să pună la dispoziție o demonstrație convingătoare a superiorității democrațiilor consensualiste asupra celor majoritariste, trebuie să fim de acord cu Sartori că "teza care convinge e cea conform căreia de-mocrația consociațională reprezintă un remediu, dar numai un
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
dar în anul II nu m-a mai pus tovarășul Sărmășanu, pentru că, după un chef, într-o seară au venit la mine două colege care m-au rugat să nu le trec absente. S.B.: Nu aveați presiuni să nu treceți absențe? D.T.: Ei, ba da, mai ales din partea colegelor. Aveam puține colege în grupă, însă una a fost mai insistentă și nu am dus o săptămână condica la semnat. Unul dintre colegii mei, Mihai Voiculescu, mi-a făcut și o poantă
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]