24,313 matches
-
adulții? În mai toate sistemele juridice actuale, pedepsele cele mai grave sunt folosite pentru a-i convinge pe criminali să nu mai comită acte de violență și pentru a-i determina și pe alții să le evite. Dar oare aceste amenințări implicite sau explicite au vreun efect asupra recidiviștilor sau asupra frecvenței actelor criminale? Se gândesc oare oamenii, înainte de a comite un act de violență, la eventualele pedepse? Poate doar atunci când pedeapsa este percepută ca fiind imediată și sigură, ea funcționează
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
transportul furajelor și al alimentelor etc. Tineretul era instruit în organizația de premilitari pentru a fi folosit la nevoie pe front. Cerealele, vitele și atelajele erau rechiziționate de la săteni cu forța, ducând la sărăcirea acestora. A început creșterea prețurilor și amenințarea cu inflația. Ca urmare, numărul de animale existente în 1941 a scăzut la jumătate în anul 1944. Apropierea frontului în primăvara lui 1944, a determinat pe o bună parte din locuitorii comunei să se refugieze în alte zone ale țării
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
lecție, în care se discută despre personajele din desenele animate preferate ale elevilor, despre modelele lor din viața reală, despre prietenii lor imaginari etc.); * contextul "acțional" implicând, pe de o parte, calitatea de "acte sau acțiuni lingvistice (sfat, promisiune, ofertă, amenințare, cerere, rugăminte etc.)" a "fragmentelor discursive" (Rovența-Frumușani, 2000, p. 31) și, pe de altă parte, însuși raportul stabilit între intenția comunicativă a locutorului și maniera în care interlocutorul receptează/decodează mesajul (în conformitate sau nu cu intenția comunicativă a locutorului
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
O'Sullivan, Hartley, Saunders, Montgomery & Fiske, 2001, pp. 172-173; Rovența-Frumușani, 2005, p. 37; Lohisse, 2002, pp. 179-180. Acestora li se pot adăuga principiul politeții (Brown & Levinson, 1987) implicând, în cadrul politeții pozitive și al celei negative, strategii specifice de evitare a amenințărilor la adresa feței pozitive/negative a locutorului/interlocutorului (strategii pe care le vom exemplifica în următoarele secțiuni ale cărții) și principiul ritualizării, ce poate fi explicat prin apelul la teoria lui Goffman (apud Bayon & Mignot, 2000, p. 268), care diferențiază ritualurile
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
aceasta implică patru variabile fața pozitivă a locutorului, fața negativă a locutorului, fața pozitivă a interlocutorului și fața negativă a interlocutorului -, fiecare dintre ele putând fi amenințată 25 printr-o anumită coordonată a actului comunicativ; de exemplu: prezentarea de scuze amenințare la adresa feței pozitive a locutorului; promisiunea amenințare la adresa feței negative a locutorului; injuriile amenințări la adresa feței pozitive a interlocutorului; imperativele/ordinele amenințări la adresa feței negative a interlocutorului. În acest context, fiecare schimb comunicativ (trebuie să) se constituie într-un demers
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
locutorului, fața negativă a locutorului, fața pozitivă a interlocutorului și fața negativă a interlocutorului -, fiecare dintre ele putând fi amenințată 25 printr-o anumită coordonată a actului comunicativ; de exemplu: prezentarea de scuze amenințare la adresa feței pozitive a locutorului; promisiunea amenințare la adresa feței negative a locutorului; injuriile amenințări la adresa feței pozitive a interlocutorului; imperativele/ordinele amenințări la adresa feței negative a interlocutorului. În acest context, fiecare schimb comunicativ (trebuie să) se constituie într-un demers de protejare atât a feței pozitive/negative
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
a interlocutorului și fața negativă a interlocutorului -, fiecare dintre ele putând fi amenințată 25 printr-o anumită coordonată a actului comunicativ; de exemplu: prezentarea de scuze amenințare la adresa feței pozitive a locutorului; promisiunea amenințare la adresa feței negative a locutorului; injuriile amenințări la adresa feței pozitive a interlocutorului; imperativele/ordinele amenințări la adresa feței negative a interlocutorului. În acest context, fiecare schimb comunicativ (trebuie să) se constituie într-un demers de protejare atât a feței pozitive/negative a locutorului, cât și a feței pozitive
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
dintre ele putând fi amenințată 25 printr-o anumită coordonată a actului comunicativ; de exemplu: prezentarea de scuze amenințare la adresa feței pozitive a locutorului; promisiunea amenințare la adresa feței negative a locutorului; injuriile amenințări la adresa feței pozitive a interlocutorului; imperativele/ordinele amenințări la adresa feței negative a interlocutorului. În acest context, fiecare schimb comunicativ (trebuie să) se constituie într-un demers de protejare atât a feței pozitive/negative a locutorului, cât și a feței pozitive/negative a interlocutorului (cf. Schallert et al., 2009
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
strategii (cf. Brown & Levinson, 1987, pp. 68-71) are ca premisă, într-o situație dată, raportarea la "distanța socială" dintre locutor și interlocutor, la "puterea relativă" a celor implicați în actul comunicării, precum și la nivelul de risc al unui act de amenințare la adresa unei fețe într-o anumită cultură (Brown & Levinson, 1987, p. 74). Astfel, se poate ajunge la actualizarea, într-un anumit context, a strategiilor optime de manageriere a fețelor locutorului/interlocutorului, corespunzătoare dinamicii interacțiunii pe care o presupune orice relaționare
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
prezentat în contextul respectiv; (c) opiniile ce consideră locutorul a fi relevant pentru situație (opinii subsumate așa-numitului "dialog oficial", în termenii lui Collett, 2005, p. 89, reperabil într-o situație de comunicare); prezintă opiniile care să nu constituie o amenințare la adresa feței pozitive sau negative a participanților la actul comunicativ; (d) sentimentele, reacțiile emoționale transmitere voluntară sau involuntară a manierei de raportare a locutorului la mesaj, la interlocutor, la situația de comunicare, în general. Acestora li se poate adăuga nivelul
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
40 Exemple de tipuri de context implicate (Rovența-Frumușani, 2000, p. 31): verbal; referențial (realitatea vizată sau lumile posibile); situațional (situația de discurs, ierarhia interlocutorilor, canalul utilizat etc.); acțional (al fragmentelor discursive ca acte de limbaj: sfat, rugăminte, promisiune, ofertă, solicitare, amenințare etc.); psihologic (al intenției, credințelor, dorințelor interlocutorilor), respectiv, într-o altă accepțiune, spațial; fizic și senzorial; temporal; al pozițiilor; relațional social imediat; cultural de referințe la norme și reguli colective; ca expresie a identității actorilor (Marinescu, 2003, pp. 87-88). 41
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
să bântuie mințile creștinilor înfricoșați de prezența camuflată a Satanei sub chipul tehnic al cipurilor biometrice din noile noastre buletine și pașapoarte. În așteptarea răspunsului oficial al Patriarhiei Române, amân subiectul pentru viitorul apropiat. Astăzi voi avea în atenție o amenințare cât se poate de sigură: bioterorismul. Realitatea lui incontestabilă este egalată doar de indiferența sau nejustificata încredere cu care privim deseori fenomenul. "Există bioterorism, dar nouă, românilor, nu ni se poate întâmpla o așa nenorocire", pare a fi mentalitatea comună
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
invazia unei noi ideologii religioase, cea islamică, complet străină venerabilului model democratic elvețian. S-a anticipat pericolul național al islamizării Elveției. Pe afișele propagandei, minaretele erau reprezentate simbolic asemenea unor rachete îndreptate spre cer. În joc este simbolismul politico-militar al amenințării islamului, dar și fobia națională a elvețienilor față de atentate și fundamentalisme religioase. Referendumul din Elveția a fost organizat din inițiativa unui partid de dreapta (Partidul Popular Elvețian) și a fost coordonat de Ulrich Schlueer. Semnificativ este faptul că mai multe
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
Nu putem decât cel mult să ne compensăm indispozițiile cu vorbe de duh: ,, Cine ne vizitează ne face onoare...Cine nu...plăcere". FMI-ul a ratat istorica șansă de a ne face plăcere... S-au construit varii scenarii apocaliptice în legătură cu amenințarea acestui ,,monstru" globalizant. Eu cred că ele sunt adevărate în măsura în care oamenii sunt dispuși să le conceadă o anume doză de adevăr. Cu toții suntem însă condamnați destinal să fim de acord cu amara reflecție populară, copios saturată de substanță gnostică: ,,Ne
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
1989, frica teribilă a românului era cea de natură politică. În joc era frica de teroarea partidului unic, de capriciile unui imprevizibil dictator, de mizeriile devastatoare ale activiștilor de partid etc. În procente, 20% dintre români erau stăpâniți de fantasmele amenințării politice. Astăzi, procentul a scăzut la 3%. Înainte de 1989, 24% dintre români se temeau de pierderea vieții. Acum doar 4% se mai îngrijorează direct de iminenta tragedie a morții. Mutația spectaculoasă după Revoluție aduce în prim plan frica de economic
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
apropia pas cu pas de Dunăre, pe când cea dintâi, credincioasă sistemului ei de fiscalitate, năzuiește în chip fățiș la stăpânirea Țării Românești...” Iar în altă piesă, provenind tot de la Stamati, găsim următoarele: „Cabinetul din Petersburg, întrebuințând pe rând dezmierdările și amenințările, speranța și teama, asuprește pe inferiorii săi în putere, înșeală pe sămeni, corupe pe superiori și încearcă să facă Europa întreagă, mirată de îndrăzneala lui, cofăptașa proiectelor sale infame...” Iată acum un extract din raportul ce Comitetul de Salut Public
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
oficială și fugi în Transilvania; Moruzi, având o conștiință mai puțin încărcată, se îndreptă înspre Constantinopol. Rusia amenință imediat pe turci cu război dacă nu instalează din nou, în scaunele lor, pe cei doi domni. Poarta, speriată și nepregătită, cedă amenințărilor rusești și, revocând numirile lui Suțu și a lui Calimahi, dădu iar scaunele Principatelor foștilor domni. Și cu toată această umilință a turcilor, trupele Rusiei trecură Nistrul și ocupară Principatele (noiembrie-decembrie 1806), pe care le ținură ocupate timp de șase
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
a oferit Europei scandalul unei noi agresiuni împotriva tuturor drepturilor suveranilor. Nu se mai declară război Sublimei Porți, ci se adresează un manifest supușilor ei. Un general inamic le dă seamă despre plângerile Curții lui, caută să-i zdruncine prin amenințări sau prin făgăduinți odioase, vrea să dicteze împărăției otomane politica, legile, impozitele ei, o învinovățește pentru uzul ce-1 face de independența ei și readuce războiul la acele veacuri de dezordine și de violență când nu era decât o năvălire
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
se dezintereseze de greci cu desăvârșire. Dar, odată războiul cu Persia isprăvit spre bine, prin victoriile ușoare repurtate de Paskevici, împăratul Neculai se grăbi să uite făgăduința dată necredincioșilor, pentru a-și aduce aminte că este protectorul tuturor creștinilor pravoslavnici. Amenințările și pretențiile rusești crescând, războiul izbucni la sfârșitul lui aprilie 1828. V. Pacea de la Adrianopol. Ocupația rusească de la 1828 până la 1834. Regulamentul Organic Țările noastre fură ocupate de ruși fără altă împotrivire decât aceea a cetăților de pe Dunăre. Războiul fu
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
vor deda acestei îndeletniciri și că se fac răspunzători stăpânii satelor pentru orice neglijență arătată de ei în această privință. Înștiințarea de mai sus nu avu nici un rezultat, căci, urmându-se a se lua oamenii și vitele pentru corvezile armatei, amenințarea de răspundere rămânea iluzorie...” „...Deoarece acest general Jeltuhin, președinte plenipotențiar, ordonă în fiecare moment măsuri și mai acerbe decât altădată, și face ca ele să fie executate cu cea mai mare rigoare, s-a conchis că n-a reușit în
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
dus în mare număr și a arătat lipsa de favoare cu care asculta pe miniștri și pe oratorii guvernului asupra acestei însemnate chestiuni. Temperamentul despotic al d-lui Dașcov s-a aprins în fața acestor manifestații și, nemulțumindu-se numai cu amenințările ce le-a adresat unor membri ai partidului opoziției, el merge până a zice că „hotărât, românii nu sunt făcuți pentru instituțiile de care sunt ocârmuiți, numai pașii de la Vidin și Silistra sunt în stare să-i ție în frâu
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
nu-i fi smuls sume însemnate, sate și moșii întregi, fie făgăduind că-i va face să câștige procesele lor, fie suscitându-le judecăți nedrepte, care se hotărăsc după placul lui, fie prin speranța oareșicăror foloase, fie, în sfârșit, prin amenințări... Spre a pune capăt consfătuirilor boierilor, Mihai Sturdza obținuse de la Poartă un firman în care se zicea că sultanul: ... Înștiințat de uneltirile boierilor împotriva Domnului, uneltiri care nu-și aveau obârșia decât în ponosul unora, fiindcă nu obținuseră domnia, al
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
de origine și de religie, dibăcia Rusiei în mânuirea intrigii, în arta de a semăna discordia, de a provoca compețiții, de a se servi de dihoniile dintre partide, de a face uz când de dezmierdări și de daruri, când de amenințări, nestând la îndoială pentru a ațâța revolte militare și a alcătui societăți secrete, nedându-se înapoi nici de la mijloace și mai drastice, îi permit a se servi de popoarele slave din Peninsula Balcanică ca de niște auxiliari adesea prețioși. În
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
luni un fiu, Izet. Semnarea pactului Molotov-Ribbentrop, din 23 august 1939, nu pare să-l arunce pe Tito într-o foarte mare dilemă. În urma unei scurte vizite la Moscova, Dmitri Manuilski, lider important al Cominternului, îi clarifica opțiunile. „Vorbesc despre amenințarea ce vă paste poporul, - îi spune el - pregătiți-vă pentru posibilitatea ca fasciștii să vă atace. Trebuie să luptați, fără să vă preocupați ce face Uniunea Sovietică”. Revenit la Paris, are o relație cu Herta Haas, o comunistă „devotată lui
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
divergențelor dintre Belgrad și Moscova. Nici Uniunea Sovietică nu se lasă mai prejos, făcând publică încetarea negocierilor pentru semnarea acordului comercial sovietoiugoslav. Era limpede nemulțumirea lui Stalin și a celor din jurul său, care vedeau în aceste proiecte de federalizare o amenințare la adresa hegemoniei Moscovei, prin constituirea unui nou pol de putere. Atitudinea lui Tito contravenea politicii de atunci a Uniunii Sovietice, de întărire la maximum a controlului asupra țărilor pe care și le dorea în „lagărul socialist.” Era pentru prima dată
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]