15,099 matches
-
În Închisoare, prin telefon (erau cazați În stabilimente din orașe diferite), care au avut grijă să moară foarte repede, care bolnav, care Împușcat pe la spate. Crește cu Mamé, bunica, Într-o rulotă kusturițiană, pînă la nouă ani, cînd rulota și bunica dispar mistuite Într-un incendiu. Fio rămîne singurică. Familia adoptivă și orfelinatul Îi desăvîrșesc inițierea În viață. La 18 ani, Fio are o idee interesantă În privința asigurării propriei subzistențe: intuiția ei morală Îi spune că oamenii, cu cît o duc
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
În vitrină, Îi ucide. Nu numai maniheismul scriitorului deranjează - așa moderat cum se manifestă el, mascat de imageria loufoque - dar mai ales inadecvarea registrelor de limbaj la condiția socială a personajelor. Puteți aprecia ușor dacă povestea spusă lui Fio de bunica ei - jitană, repet - are parte de un limbaj credibil : « pedalam cu toată viteza, trasînd o cărare prin verdele cîmpului, culcînd ierburile sub roți. » Uite-așa vorbește o declasată social, locuitoare de rulotă, ca un personaj de telenovelă proastă. Martin Page
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Cum e somnul scris cu vise,/ frunzele-s cu toamnă scrise/ Cum albinele scriu miere în văzduh și în tăcere." Nici în culegerea intitulată "Tanit" nu reușește o selecție edificatoare pentru a-și contura scrisul: "Limba ce-o știu de la bunica, limbă/ apropiată de tăcere, simplă/ ori dimpotrivă irosind lumina/ și murmure de havuze bizantine". Gh. Tomozei nu se detașează de planul direct al vieții, spre o lume transfigurată sau spre un univers de selecție cu reliefuri multiple, evocatoare sau sugestive
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
cotidiene și la marea sărbătoare a patriei apare la Gh. Tomozei în versificări care amintesc de prima perioadă a poeziei noastre civice de după august 1944; poetul versifică corect statornicia noastră pe acest pământ: "Am fost aici. Părinții mei, părinții/ părinților, bunica, bunii/ și ploile ne știu arama lumii/ iluminându-ne-n vecernii, dinții/ avarii, goții și în urmă hunii/ nu ne-au clintit./ Cu sabia credinții ne-au învelit." În acest context, Dan Mutașcu cântă "sărbătorile" țării, elanul constructiv în aceeași
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
face bube, să nu se culce în iarbă, că îi intră un șarpe în gură ("Momâile"). Tatăl era blând și visător, copilul îi păstrează o amintire duioasă; tatăl era un om puternic, capabil să-l scoată din coarnele vitei nărăvașe. Bunica era o ființă stranie, maniacă, dormea pe scândură și pe cergă după cuptor ("Baba"). Șirul de rubedenii sunt prezente, pentru a evoca alte întâmplări. Țața Manda îl va dezmoșteni pe Marin, pentru că îi lasă ogorul nearat ("Dezmoștenitul"). Ca și Darie
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
S. P. L. A., 1963; "Miracole", E. S. P. L. A., 1966; "Alte poeme", E. S. P. L. A., 1968; "Arheologie blândă", Editura Tineretului, 1968; "Melancolii inocente", E. S. P. L. A., 1969; "Orologiu", Editura Eminescu, 1970; "Casete cu șerpi", Editura Cartea Românească, 1970. "Bunica se așază în fotoliu", Editura Cartea Românească, 1972; "Sufletul obiectelor", Editura Cartea Românească, 1972. 4 "Cântecul lui Philip Műller", Editura Tineretului, 1953; "Romantism", Editura Tineretului, 1956; "Mituri", 1967, "Destinele intermediare",1968, "Cartea Regilor", 1970; "Cartea Prințului", 1973; "Dimineața", E. S.
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
o atitudine supusă, pentru că de răspunsul gospodinei dominante depinde acceptarea voastră în grup. Când simțiți că e momentul, plasați-i întrebarea-cheie referitoare la un preparat culinar pe care vreți să-l produceți în bucătăria proprie: „Dumneavoastră cum gătiți produsul X? Bunica avea o rețetă specială, dar a murit, săraca...“. În acest moment puteți lăcrima un pic. Pe mine, asta mă scutea de un interogatoriu interminabil cu privire la cauzele morții și la detalii privind ceremonia funerară. Concomitent, porneam reportofonul* sau înregistrarea pe telefonul
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
trebuia” sau prezintă handicapuri fizice pot fi victime ale dezamăgirii părinților și ale resentimentelor lor. Dacă un copil seamănă cu tatăl care a părăsit-o pe mamă când a aflat că e însărcinată sau dacă fetița seamănă prea tare cu bunica ei, mama tatălui cea atât de cicălitoare, toate acestea pot duce la resentimente din partea părintelui. Părinții mai pot fi, de asemenea, frustrați de comportamentul copiilor lor, dorindu-și unul mai puțin agitat (sau, dimpotrivă, nu atât de molâu). Toate aceste
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
mai pot avea; - consider că am fost protejată în instituție, însă nu pot spune că era o viață mai bună decât în afara instituției; - am fost internată în centrul de plasament din cauza decesului părinților, dar am păstrat legătura în permanență cu bunica, ceea ce a contat foarte mult; la întoarcerea în centru simțeam lipsa familiei, atmosfera de acolo nefiind ca cea de acasă; - m-am adaptat greu la programul de internat, dar aveam condiții mai bune decât acasă; - era și bine, și rău
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
in instituție, era mai bine decât în societate. Primele contacte la părăsirea instituției Ca urmare a revocării măsurii de protecție, tinerii au fost obligați să părăsească instituția de ocolire. Revocarea s-a făcut pe adresa părinților sau, după caz, a bunicilor. Majoritatea tinerilor au afirmat că s-au reîntors în familie, dar puțini dintre ei au și rămas să locuiască împreună cu părinții. Unde a mers tânărul după ieșirea din instituție? - la sora mea; - la părinții mei, dar aveau o situație materială
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
că s-au reîntors în familie, dar puțini dintre ei au și rămas să locuiască împreună cu părinții. Unde a mers tânărul după ieșirea din instituție? - la sora mea; - la părinții mei, dar aveau o situație materială și financiară gravă ; - la bunica ; - am stat în instituție de la naștere până la 18 ani; la ieșirea din instituție am mers la locul nașterii pentru a-mi căuta familia, dar nu am găsit pe nimeni din familie; - la centrul olimpic al juniorilor din Pitești; - la Deva
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
e o dovadă că n-avea pămînt, care să-l țină pe loc. Dar încurcala cea mai mare vine de acolo că copiii și nepoții lui n-au aflat de la el din ce sat a plecat, nici ce părinți ori bunici a avut și nici cum se numeau aceștia. În schimb, rangul boieresc de stolnic vom arăta mai departe cum l-a obținut l-a făcut pe un nepot al său să-l creadă de viță boierească. Găsind, întîmplător, prin documente
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
încă din anul 1890, a fost dusă de locuitorii satului Bănești la cimitirul lor, cel nou, ca să folosească acolo drept masă la împărțirea pomenilor, cînd se fac panahizi pe la morminte. Întrucît piatra aceasta are, oricum, valoare documentară, fiind vorba de bunica lui Eminescu, credem că ar trebui dusă într-un muzeu, pentru o păstrare corespunzătoare. După moartea Paraschivei, Vasile Iurașcu, rămas văduv, a trecut în slujba boierilor Cananău, de la Bănești și de la Corni. N-a făcut cerere de slujbă la Iași
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
deopotrivă frumoasă, idilică și privilegiată din punct de vedere social. Reședința a fost vândută în 1912 și apoi demolată, dar nu avem motive să ne în-doim de memoria copilului din primii ani de viață. Rudele feminine veneau și plecau: mătuși, bunici (ferocea Noémi, mama lui Michel), o guvernantă nemțoaică numită "Fraulein" pe care Marguerite ajunse să și-o închipuie ca fiind amanta tatălui ei. Mama Margueritei, Fernande, murise la vârsta de 31 de ani, în urma complicațiilor de la naștere, zece zile după
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
între ele. Prima secțiune (Animula Vagula Blandula, literal: Suflet mic, suflet blând și călător) începe cu autoanaliza lui Hadrian asupra propriei sale firi; apoi, în partea a doua și a treia trece rapid la secvențe retrospective din copilărie și tinerețe: bunici, părinți, educație, serviciu militar, relația cu foștii împărați Traia, Marc Antoniu, Titus, Domițian, primele misiuni și grele încercări militare. Descrierile firii lui Hadrian sunt memorabile, mai ales ale surorii sale blajine Paulina, soacra sa, împărăteasa Plotina care i-a devenit
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
bolnav", descrise în Rimaya, Nenumita pierdută în Copilăria lui Ario Paradis, acel Mil ambiguu, invocat să vadă "altarul lui Raz" în La Baad, Orur, a cărui mamă moartă este cântată într-un superb Bocet, Maria Creața, "târfa orașului/ de vârsta bunici mele" Perfectum, Nadam ș.a.) dau la început senzația că simbolizează Maladia, Păcatul, Erosul despiritualizat, Puritatea pierdută sau Estropierea, deopotrivă fizică și morală, dar ajung, finalmente, să fie percepute ca altfel de nume sau prefigurări ale Morții. Schimonosite într-o gestică
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
viitor pașnic. Nietzsche 1-a admirat ca pe un erou tragic; Béranger a cîntat stăpînul apropiat, prieten al celor umili și nevoiași, bărbat între bărbați, care cunoaște slăbiciunile sale: "Poporul îl venerează încă, da, îl venerează. Vorbește-ne de el, bunică, vorbește-ne de el..." Aici, semizeul bătăliilor nu este decît un nefericit, trădat de destin, mănîncă pîine neagră și doarme lîngă focul din sobă. De fapt, dincolo de dezordinea proiecțiilor onirice, din numărul mare de imagini cristalizate în jurul aceluiași personaj, putem
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
didactice ale textului. Textul B: "Am constat deci că Clarimonde ocupă cu adevărat tot etajul. Ea are trei ferestre, dar întotdeauna stă doar la una din ele, cea din fața mea. Stă acolo și toarce cu un fus vechi și demodat. Bunica mea avea unul la fel; îl moștenise de la o stră-mătușă. Nu știam că se mai folosesc în ziua de azi asemenea fusuri. Cel al lui Clarimonde este totuși o bijuterie fină, albă, probabil din fildeș. Și firul pe care-l
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
satul plutește în aburul laptelui fiert / plec în somn și purificat mă închid / în fluturii rechemați în unghere” (De profundis, II). Impactul expresionist, niciodată anulat, va fi amortizat progresiv în versurile din următoarele două decenii - O casetă cu șerpi (1970), Bunica se așază în fotoliu (1971), Sufletul obiectelor (1972), Trecătorul de demult (1975), Iepuri și anotimpuri (1976), O nuntă de cenușă (1977), Un potop de simpatii (1978), Copleșit de glorie (1980), Prognoză meteorologică (1981), Întrebare retorică (1983), Numai dulceața porumbelor (1985
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
zăbovi însă prea mult în răcoarea oglinzilor / la secretele întâlniri ale grădinarilor pune-ți mustăți de mărar / existența noastră în Balcani are o mulțime de aspecte agreabile / adună cu fărașul acest imens morman de poeme cu elitre uscate / citește calendarul bunicii apoi studiază pe îndelete probleme ecologice/ arma ta de apărare să rămână doar asprimea glaspapirului tradițional” (Sfaturi pentru cel invadat de lăcuste). Registrul poetic se schimbă din nou odată cu „antiliricele” din volumul Piața Tien An Men II (1991), inspirat de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
River regăsit, repus în drepturi, resacralizat. CORNEL UNGUREANU SCRIERI: Poeme, București, 1957; Pietre kilometrice, București, 1963; Miracole, București, 1966; Alte poeme, București, 1968; Arheologie blândă, București, 1968; Melancolii inocente, București, 1969; O casetă cu șerpi, București, 1970; Orologiul, București, 1970; Bunica se așază în fotoliu, București, 1971; Sufletul obiectelor, București, 1972; Trecătorul de demult, București, 1975; Iepuri și anotimpuri, București, 1976; O nuntă de cenușă, București, 1977; Un potop de simpatii, București, 1978; Copleșit de glorie, București, 1980; Prognoză meteorologică, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
educație plastică se poate realiza colorarea figurilor geometrice folosind culori diferite după formele lor ( galben - triunghi; roșu - pătratul, verde - dreptunghiul, albastru - cercul), iar la abilități practice realizarea cu ajutorul pătratelor și a triunghiurilor a lucrării sub denumirea de „Brăduțul și căsuța bunicii”. Tot la clasa I, elevii își însușesc denumirea numerelor, o dată cu însușirea limbajului, dar în spatele cuvintelor folosite, pentru scrierea cifrelor, ei au, poate numai o vagă imagine despre forma lor. De exemplu, după ce și-au însușit număratul până la 2 (doi), pe
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
zecilor). Mama = ....... ( are vârsta mai mare decât 31, dar mai mică decât 34. este un număr par). Fetița = ....... ( un număr mai mic decât 9, dar mai mare decât 6. Este un număr par). Băiatul = ......( are cel mai mic număr impar ). Bunica = ...... ( un număr mai mare decât 80, dar mai mic decât 90. Are cifra unităților mai mare decât cifra zecilor). Bunicul = ..... ( un număr mai mare decât 89, dar mai mic decât 99. Este format numai din zeci ). Jocul de rol încurajează
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
un spațiu în care bătrânii satului se întâlnesc și, de asemenea, pot interacționa cu tinerii care, de asemenea, derulează activități în centru. Dorim ca prin acest demers să stabilim o punte de legatură între tineri și bătrâni, între nepoți și bunici.” (Jerca Constantin, lider comunitar, Topești) „Organizația noastră a primit prima finanțare de la FRDS. Această reușită ne-a dat încredere. Când ne-ați invitat la rețea, am crezut că o să ne dați iar bani. Nevoile noastre erau foarte mari. În timp
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
, Kira (22.IX.1948, Bașkioi, azi Nicolae Bălcescu, j. Tulcea), poetă. Părinții, Maria (n. Caracota) și Sima Iorgovan, funcționar, sunt aromâni originari din Curtova, localitate bulgărească în Munții Rodopi, și, prin bunici, din Kavala, port grecesc la Marea Egee. I. învață mai întâi în satul natal, urmează Liceul „Matei Basarab” din București (1962-1966), tot aici absolvind în 1971 Facultatea de Limba și Literatura Română. Lucrează ca redactor la Editura Minerva până în 1985, când
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287606_a_288935]