14,578 matches
-
surplombe, turnuri și piramide, grote și îngrămădiri de grohotișuri la baza stâncilor. Toate culmile sunt secționate de văi adânci cu cascade și repezișuri (valea Izvorului Alb, pârâul Colbului) sau de chei înguste, de rară frumusețe peisagistică: Ch Cheile M Moara Dracului de pe pârâul Valea Caselor, Cheile Izvorului Alb de la Piatra Buhei. Abundența calcarelor a determinat și apariția a numeroase f forme carstice - lapiezuri, avene și chiar grote (Peștera Liliecilor, situată la o altitudine de 150 1500 m, la la 1 km
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
Viața românească”, „Steaua”, „Luceafărul”, „Tribuna”, „Argeș”, „Familia”, „Contemporanul” ș.a. După război se dedică romanului: Valea Fierului (1953; Premiul de Stat), În munții de miază-noapte (1959), Omul de la ora 13 (1964), Flăcări în Vest (1966), Camera 210 (1968) ș.a., scenaristicii: Râpa dracului (1956), reportajului: La poalele Ceahlăului (1953), Însemnări de călătorie prin Țara de Sus (1956), teatrului: A doua tinerețe (1960). A scris, de asemenea, versuri și proză pentru copii: A venit un pui de om... (1957), Poveștile pădurii (1965), O poveste
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290548_a_291877]
-
București, 1951; Huțulca, București, 1953; La poalele Ceahlăului, București, 1953; Valea Fierului, [vol. I], București, 1953, vol. II: În munții de miază-noapte, București, 1959; ed. (Nopțile dinspre ziuă), București, 1970; Însemnări de călătorie prin Țara de Sus, București, 1956; Râpa dracului, București, 1956; A venit un pui de om..., București, 1957; A doua tinerețe, București, 1960; Povestiri la umbra cetinii, cu ilustrații de Eugen Mihăescu, București, 1961; Drumuri ostășești, București, 1962; Cicatricea, București, 1963; Reportaj liric, București, 1963; În întâmpinarea soarelui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290548_a_291877]
-
faptul că „În Europa medievală a Început un proces de Încorporare treptată a vrăjitoriei În sistemul religiei - În contrast cu statutul vrăjitoriei În alte societăți. Ideea de vrăjitorie a fost asociată cu ideea creștină a Răului. Vrăjitoria a fost transformată În unealta Dracului...” (A. Saunders, 1995, p. 149). Conform modelului consacrat de autoritățile ecleziastice ale Europei secolului al XV-lea ( În special prin celebrul manual Malleus maleficarum, publicat În 1486), vrăjitoria diabolică s-ar individualiza prin câteva note specifice: a) pactul cu Diavolul
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ele se vor revărsa asupra oamenilor poate fi un exemplu; b) divinitatea sau ființa care ajută Demiurgul În facerea lumii: bolile provin astfel dintr-o eroare (motivul adjuvantului nepriceput) sau dintr-o intenție răuvoitoare (motivul adjuvantului care sabotează munca Demiurgului). Dracul care, deși „fârtate” cu Dumnezeu, Întoarce pe dos creațiile divine și făurește lucruri „rele” exemplifică acesta configurație; c) eroii umani sau semidivini: prin intervențiile lor, aceștia contribuie la nașterea diferitelor boli. Spre exemplu, Iovan Iorgovan omoară balaurul, dar din trupul
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de pe trupul lui, atât de nefolositoare, i s-a prefăcut În rouă și Într-o ploaie mult așteptată (K. Yuan, 1987, p. 49). Din legendele și credințele românești transpare un model cosmogonic dualist, În care Dumnezeu făurește lumea cu ajutorul: a) Dracului: la Început acesta apare ca „fârtatele” divinității, pentru ca apoi să Își arate adevărata față, Încercând să Împiedice creația sau să o strice prin fabricarea de ființe rele, opuse celor bune făurite de Dumnezeu: cuplurile câine - lup, oaie - capră, cal - măgar
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
să Împiedice creația sau să o strice prin fabricarea de ființe rele, opuse celor bune făurite de Dumnezeu: cuplurile câine - lup, oaie - capră, cal - măgar, vultur - bufniță sau albină - viespe (vezi M. Coman, 1992, 1995); b) broaștei: aceasta preia funcțiile Dracului și coboară pe fundul mării originare pentru a aduce fărâma de pământ din care Dumnezeu va făuri uscatul (vezi M. Eliade, 1995); c) ariciului: acesta Îl ajută pe Dumnezeu, dar face o greșeală care schimbă „proiectul” cosmogonic inițial. În alte
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
a fi dominat, În opinia mea, de câteva scheme mitice principale: a) tema cosmogonică, În care prin acțiunea fie a unor operatori simbolici majori (greșeala și reparația, Înșelăciunea și Îndreptarea, binecuvântarea și blestemul) atribuiți unor ființe cu puteri creatoare (Dumnezeu, Dracul, ariciul, broasca, Sfântul Ion, Păioara, Maica Domnului), fie a unor operatori minori (hoția, minciuna, nepriceperea, lăudăroșenia) atribuiți unor pacienți (diverse animale, plantele, astrele etc.), lumea Înconjurătoare ajunge să dobândească structura actuală (vezi pe larg M. Coman, 1986, 1988, 1992, 1995
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
etc.) și se realizează prin activarea unor operatori mitici precum călătoria, vânătoarea, metamorfoza, somnul, spălatul, datul peste cap ș.a.m.d.; c) temele etiologice, În care se adună istorisirile legate de acțiunea unor protagoniști benefici sau malefici (precum Maica Domnului, Dracul, Solomonarul, Meșterul Manole, Ielele, Toderii, Priculicii, Joimărița) care, folosindu-se de operatori mitico-magici precum vraja, dansul, darul magic, obiectul fermecat, sacrificiul etc., fie făuresc diverse lucruri ieșite din comun, fie le strică pe cele ce sunt, fie instituie noi relații
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
mitologic românesc). În studiul amintit, Constantin Eretescu propune o tipologie a ființelor mitologice (având ca bază numai textele de tip legendă) În care identifică patru clase: a) benefice (Zânele, Baba Dochia, Rohmanii, Spiridușii, Blajinii etc.); b) malefice (Muma-Pădurii, Zmeul, Vârcolacii, Dracul, Pricolicii, Căpcăunii etc.); c) benefice și malefice (Șolomonarul, Urieșii, Știma Apelor, Ielele etc.); d) justițiare (Ursitoarele, Marțolea, Sfânta Vineri, Joimărița). Clasificarea de mai sus, având ca axă atitudinea ființelor dotate cu puteri supranaturale față de om, nu este exhaustivă (nu face
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Paparuda, Sântilie, Baba Dochia, Zorilă), zâne bune (Sânzienele, Ileana Cosânzeana, Iana Sânziana), zâne rele (Iele, Rusalii, Brehne, Piaza Rea), eroi arhetipali (Făt-Frumos, Agheran Viteazul, Aleodor-Împărat) personaje magice binevoitoare (Ageru Ochilor, Ageru Pământului), demoni (Cățelul pământului, Muma-Pădurii, Drăgaica, Joimărița, Pricolicii, Strigoii, Dracul), inițiați (Meșterul Manole, solomonarii), suflete sacralizate (Blajinii), monștrii (Balaur, Zmeu, Dulf, Ghionoaie, Sfarmă-Piatră, Ciuta Nevăzută), animale sapiențial-oraculare (oaia năzdrăvană, pasărea măiastră, ariciul, albina), elementele (apa vie, apa moartă, focul nou), obiecte, plante și unelte magice (carul de foc, bușteanul ielelor
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Crainic și ortodoxismul gândirist intră în criză. Spiritul liber al poetului față de dogmele creștinismului răsăritean îi atrag atacuri violente chiar în revista la întemeierea și afirmarea căreia avusese o contribuție esențială. Comparat cu Iulian Apostatul, e acuzat că „are pe dracu în el” și că se ridică împotriva lui Dumnezeu, dintr-un „păcătos” orgoliu intelectual. După ruptura de „Gândirea”, scoate revista „Saeculum” (1943-1944), unde răspunde criticilor aduse sistemului său. În anii războiului, publică ultima culegere de versuri, antumă, Nebănuitele trepte (1943
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
dezvăluită ca pandant al ironiei subiacente: Profesorul: Și cine era Traian? Elevul: El era om bun! Profesorul (emoționat): Bun, drăguțul de el! Zic zău lui Dumnezeu, bun!... Și cu cine s-a bătut el? Elevul (brav): Cu turcii! Profesorul: Pe dracu! Că-z unghe erau turcii până atunci în Europa... Mai târziu doară s-or descoperit turcii... (Puternic): Cu dacii, mă! Elevul (mai brav): Cu draci! Profesorul: Că zău lui Dumnezău că cu dracii s-o bătut. Dar mai apoi, Ștefan cel
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
lui Dumnezeu, bun!... Și cu cine s-a bătut el? Elevul (brav): Cu turcii! Profesorul: Pe dracu! Că-z unghe erau turcii până atunci în Europa... Mai târziu doară s-or descoperit turcii... (Puternic): Cu dacii, mă! Elevul (mai brav): Cu draci! Profesorul: Că zău lui Dumnezău că cu dracii s-o bătut. Dar mai apoi, Ștefan cel Mare și Mihai Bravu cine au fost? Elevul (mândru): Ei erau oameni buni! Profesorul (aprobând cu tărie): Buni, mă! ... Și s-au bătut... Elevul
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
bătut el? Elevul (brav): Cu turcii! Profesorul: Pe dracu! Că-z unghe erau turcii până atunci în Europa... Mai târziu doară s-or descoperit turcii... (Puternic): Cu dacii, mă! Elevul (mai brav): Cu draci! Profesorul: Că zău lui Dumnezău că cu dracii s-o bătut. Dar mai apoi, Ștefan cel Mare și Mihai Bravu cine au fost? Elevul (mândru): Ei erau oameni buni! Profesorul (aprobând cu tărie): Buni, mă! ... Și s-au bătut... Elevul (cu multă mândrie națională): Cu draci! Profesorul (entuziasmat
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
că cu dracii s-o bătut. Dar mai apoi, Ștefan cel Mare și Mihai Bravu cine au fost? Elevul (mândru): Ei erau oameni buni! Profesorul (aprobând cu tărie): Buni, mă! ... Și s-au bătut... Elevul (cu multă mândrie națională): Cu draci! Profesorul (entuziasmat): Cu draci. Zic zău lui Dumnezău!...Merji la loc! Bravo prostovane! (Către inspector, care e transportat): Că-z doară iaște un școler eminike!10 O altă categorie de schițe satirizează instituția gazetăriei. Goana după senzațional înlocuiește orice principiu deontologic
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
o bătut. Dar mai apoi, Ștefan cel Mare și Mihai Bravu cine au fost? Elevul (mândru): Ei erau oameni buni! Profesorul (aprobând cu tărie): Buni, mă! ... Și s-au bătut... Elevul (cu multă mândrie națională): Cu draci! Profesorul (entuziasmat): Cu draci. Zic zău lui Dumnezău!...Merji la loc! Bravo prostovane! (Către inspector, care e transportat): Că-z doară iaște un școler eminike!10 O altă categorie de schițe satirizează instituția gazetăriei. Goana după senzațional înlocuiește orice principiu deontologic, iar informațiile sunt distorsionate
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
același timp, și glisarea din zona satiricului în cea a melodramei, fandată abil prin replica din final (" Am calculat totul"), care poate revalida ambivalența și echivocul din structura unui astfel de personaj care-l făcea pe Caragiale să exclame: "Al dracului Mitică!". Mai puțin cunoscuta schiță caragialiană O blană rară, pare a prefigura in nuce, profilul astfel interiorizat al unui Mitică-Mișu sensibil, măcinat de griji, doar în aparență independent și blazat, dispus la orice sacrificii pentru întreținerea și salvarea fiului părăsit
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
fizică a ordonanței, căpitanul se acoperă de ridicol atunci când decide să renunțe la răzbunare și pur și simplu să se întoarcă și să pretindă că nu a văzut nimic, pentru că: "De, domnule, scăpai eu de la război bine, frumos... Hm... Cine dracu m-a pus să viu tocmai noaptea?..."58. Cazul adulterului din schița Broscuța de Ion Băieșu amintește de aceeași paradoxală situație. După ce mental trece în revistă alternativele în perspectiva divorțului, soția sfârșeste prin a accepta explicația dată de soț, de
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
familiar cu cel protocolar și dă la iveală, la un moment dat, adevăratul scop pentru care ar dori să descindă în capitală în calitate de artist: Drept să vă spun, nu știu ce să fac? Mi-a venit așa un gând ciudat: să las dracului Crângășanii și familia și să fug la ´mneavoastră, acolo, să mă afirm! Firește, după câțiva ani mă-ntorc aici, da' mă-ntorc călare! Și de aceea am îndrăznit să vă scriu și să vă-ntreb: ce credeți? Aș izbi-o
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
care soții sunt înșelați în propriile camere, asupra unei lumi corupte și desfrânate, reflectate cu obiectivitate. Ultimele replici din roman sugerează clar resemnarea și detașarea izbăvitoare în raport cu mizeria umană întâlnită la tot pasul: "Rea e lumea, coană Tincuțo!... -E dată dracului. Mai vrei un ceai?"103 Astfel, ceea ce reprezintă marca diferențiatoare față de viziunea caragialiană este, așa cum spuneam, dramul de înțelegere din privirea umoristică asupra lumii descrise, în care personajele lui Damian Stănoiu reușeșc să supraviețuiască fără a fi contaminate. Foarte bogat
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
dă-i drumul, că mă grăbesc".136 Hazul textului sporește pe măsură ce personajul se exprimă în banalități care amintesc de "teoriile" feciorului lui Trahanache, în clișee și poncife care prelungesc intervenția discursivă fără să adauge nimic sensului ("Voi, gazetarii, sunteti dați dracului! Eu, domnule, pe gazetari îi invidiez pentru că, vorba aia: presa e presă, tot presă rămâne, și o să fie presă cât o trăi, pentru că nu putem trăi fără presă." 137), culminând cu o ilariantă deformare a expresiei "a tăia nodul gordian
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
și nimic altceva numai obrajii tăi îmbujoraț la care o să privesc așea cum știu Scumpo că o să te uiți și Tu la scrisoarea mea când o să vezi ca ea vine și eu nu căci de când team văzut am dat de dracu demi vine săm pun capu la drumu mare și să fluier din degete să vină toate otomobilele din indiana să mă facă praf și apoi să mă ridic la ceruri și din fluier să se facă vânt care să se
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
închiriat este, din acest punct de vedere o fonogramă cenzurată fără nici o pagubă pentru redarea atmosferei domestice în cele mai mici amănunte: Firește! d-ta nu te amesteci...etc... Și se isprăvește masa cu certuri și lacrimi... Fir-ar a dracului ș-afurisită de viață! etc... Aceeași damă, a treia zi de sf. Gheorghe, către Boriș, servitoarea: Oglinda din salon! ce-ai făcut? trăznit-te-ar Dumnezeu să te trăznească! lua-te-ar hengherul, șoangherița dracului! etc...169 Așa cum se poate observa, ca
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
cu certuri și lacrimi... Fir-ar a dracului ș-afurisită de viață! etc... Aceeași damă, a treia zi de sf. Gheorghe, către Boriș, servitoarea: Oglinda din salon! ce-ai făcut? trăznit-te-ar Dumnezeu să te trăznească! lua-te-ar hengherul, șoangherița dracului! etc...169 Așa cum se poate observa, ca detaliu al expresiei artistice caragialiene, finalizarea prin "etc", "șcl." sau prin puncte de suspensie indică "impaciența", graba de a ajunge la esențial, măiestria potrivirii procustiene a conținutului la formă prin înlăturarea fără milă
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]