16,546 matches
-
Crudu, Adrian Popescu, Traian Ștef ș.a.). Cronicarul literar nu și-a schimbat dicțiunea, vădind aceeași expresivitate subtilă și penetrantă. Analizele sale, succinte, „rapide”, includ portrete, situări, ierahizări pertinente, dobândind o densitate puțin obișnuită în exercițiul criticii de întâmpinare. În amplul eseu Celălalt Pillat (2000), C. examinează, cu metodă, „imaginarul apei la un «poet al pământului»”. Recitirea poeziei lui Ion Pillat, în cheie bachelardiană, propusă de critic, fără a fi intenționat polemică, modifică substanțial percepția curentă asupra unui poet important. SCRIERI: Poezie
CISTELECAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286280_a_287609]
-
apărută în 1935, expunea cercetările lui Thorndike asupra motivației și afectivității: The Psychology of Wants, Interests and Attitudes. Lucrarea conținea și o revizuire a „legilor învățării” din rândul cărora Thorndike repudia „legea exercițiului”. În 1931 a publicat o colecție de eseuri intitulată Human Learning. În semn de respect, în 1949, colegii și discipolii au alcătuit volumul Selected Writings from a Conectionist’s Psychology. Edward Lee Thorndike s-a vrut un continuator modern al psihologiei asociaționiste engleze 1. A reușit acest lucru
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
care este și director din 2002. A îngrijit ediții din Fănuș Neagu, Al. Macedonski, Titu Maiorescu ș.a. A editat, în calitate de coordonator științific, compendiul Capodopere ale literaturii române (1997). Zaharia Stancu sau Interogația nesfârșită (1977) este în intenția lui G. un eseu monografic focalizat pe o reconstrucție a „biografiei interioare a operei”, a cărui miză ar fi nu atât exhaustivitatea, cât identificarea unor „semnificații majore”. Diversele aspecte ale scrierilor lui Zaharia Stancu (proză, poezie, publicistică) sunt urmărite pe rând, cu deferență ceremonioasă
GHIDIRMIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287259_a_288588]
-
în colaborare cu Dragoș Șesan). Repere bibliografice: Dana Dumitriu, „Week-end în oraș”, RL, 1970, 11; Constantin, Despre poeți, 146-150; Poantă, Modalități, 241-243; Cândroveanu, Alfabet, 80-83; Petroveanu, Traiectorii, 276-278; Ciobanu, Incursiuni, 106-110; Barbu, O ist., 245-246; Piru, Poezia, II, 257-266; Laurențiu, Eseuri, 107-113; Raicu, Critica, 359-362; Felea, Aspecte, I, 134-139; Grigurcu, Poeți, 469-471; Daniel Dimitriu, „Iluzia cea mare”, CL, 1979, 11; Alboiu, Un poet, 197-198; Iorgulescu, Firescul, 219-223; Cristea, Faptul, 154-156; Livescu, Scene, 107-115; Vlad, Lectura rom., 160-165; Dumitru Radu Popa, „Flori
GENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287210_a_288539]
-
fiind ilustrată prin schițe, portrete satirice, interviuri, snoave, anecdote ș.a., ai căror autori semnează Moș Sfadă, Ghidale Nuhăm, Rița Potârniche (Florica M. Samarineanu), Cârcotaș, Ion Virgulă, Țurcă, Val. Maximilian ș.a.; printre acestea și un nume recunoscut în domeniu - Gh. Brăescu (Eseuri). Din galeria de portrete, se distinge cel realizat cu tandră ironie poetului Lucian Blaga (Portretist, Un izolat: poetul Lucian Blaga). Traducerile se rezumă la câteva schițe umoristice ale scriitorului maghiar Molnár Ferenc, transpuse în românește de Porumbița și L.P. Martinescu
GHIMPELE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287265_a_288594]
-
În colaborare cu Dan Grigorescu, publică în acești ani un studiu despre Romanul realist în secolul al XIX-lea (1971), iar cu Mihai Nasta, Poetică și stilistică (1972). Face traduceri din literatura anglo-saxonă (George Meredith, John Ruskin, René Wellek), scrie eseuri despre Shakespeare. În Paradoxul român (1998), primul volum publicat în România după 1990, A. examinează decalajul perpetuu - reiterat în forme variabile în spațiul românesc - între limbaj și realitate, între evenimentul istoric și narațiunea istorică. Obiect constant de interes al cărții
ALEXANDRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285241_a_286570]
-
Handoca publică fragmente din dialogurile cu Mircea Eliade, în timp ce Mihai Ungheanu se ocupă de Vieți paralele, oprindu-se la M. Sadoveanu și E. Lovinescu, pentru ca un an mai târziu, Petre Boteanu să evoce O întâlnire cu Brâncuși. Interesante sunt și eseurile semnate de C. Noica, Ion Hobana, Alexandru Surdu. Dragostea și universul este genericul volumului din 1987, conținând integral traduceri din literatura universală. Secțiunea rezervată traducerilor este, de altfel, cea mai bine reprezentată. Alice Georgescu tălmăcește o secvență dramatică din Dino
ALMANAH „VIAŢA ROMANEASCA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285269_a_286598]
-
unui basm medieval). Proză semnează Victor Eftimiu, Const. Argeșanu (sub pseudonimul Ion Brambură) și Sergiu Milorian, teatru - Victor Rodan. La compartimentul traducerilor se rețin un fragment din romanul lui Dostoievski, Amintiri din casa morților, o scenetă de Arthur Schnitzler, un eseu al lui E. G. Craig, amintiri despre Anatole France, consemnate într-un volum de un prieten al scriitorului, Paul Gsell. Sub genericul Cum au debutat. Câteva contribuții la istoria teatrului românesc, sunt inserate mărturisirile câtorva personalități marcante ale scenei românești. Maxime
ALMANAHUL „RAMPA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285277_a_286606]
-
din partea membrilor grupului academic, pentru publicarea istoricului societății. Partea literară cuprinde versuri de Zaharia Bârsan, Teodor Murășanu ș.a., proză de I. Agârbiceanu (În sat), Liviu Rebreanu (Învățătorul), publicistică semnată de Al. Mocsonyi, At. M. Marienescu, Ioan Slavici (Creșterea rațională - un eseu despre om văzut prin prisma filosofiei lui Schopenhauer, dar și despre statutul românilor în Imperiul Austro-Ungar), studentul în filosofie Victor Păcală (un amplu articol, Principalii reprezentanți ai materialismului și influența practică a vederilor lor), un alt student, Dionisie Stoica, care
ALMANAHUL SOCIETAŢII DE LECTURA „PETRU MAIOR”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285296_a_286625]
-
propriilor pagini unor tipărituri cu statut politic incert din punctul de vedere al dezideratelor exilului, fie el și numai unul strict cultural. Aceeași lipsă de selecție - și, de aici, nu puține confuzii asupra valorilor - vădește și sumarul volumului Diorame și eseuri teologice și literare, publicat în 1996, în limba română, la Editura Moonfall Press din Washington, volum în care articolele despre Mihai Eminescu, Mircea Eliade, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ștefan Baciu, Nicu Caranica, Vintilă Horia, Nichifor Crainic se învecinează cu cele
ALEXE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285248_a_286577]
-
atingă, decât rareori, vibrația autentică a trăirii mistice. Exploziv-decorative, versurile reflectă un gândirism târziu, epigonic. SCRIERI: Țărmul dinspre cer, Washington DC, 1991; The Image and Likeness of Fr. Stăniloae’s Theology, Detroit, 1994; The Unknown Continent, Detroit, 1994; Diorame și eseuri teologice și literare, Washington DC, 1996; Suflet românesc peste ocean, Detroit, f.a. Repere bibliografice: Păcurariu, Dicț. teolog., 12-13; Fănuș Băileșteanu, Personalități culturale românești din străinătate, București, 1999, 15-17; Sasu, Dicț. scriit. SUA, 12-16. N.Fl.
ALEXE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285248_a_286577]
-
de papagal”, „Lumea”, „Viața românească”, scrie la „Curier israelit”, „Jurnalul”, „Democrația”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Bis”, „Revista literară”, „Veac nou” ș.a. Acum îi apar romanul Revolte (publicat în 1945, dar scris în 1938), monografia C. Dobrogeanu Gherea. Viața și opera (1947), eseul Feeria baletelor. Convorbiri asupra formelor dansului (1947), câteva scrieri cu tezele ideologice ale zilei (Patru ciudate întâmplări, 1957, Jurnalul lui Andrei Hudici, 1958) și literatură pentru copii (În valea Marelui Fluviu, 1955, Amiralul oceanului, Cristofor Columb, 1957, Un călăreț pierdut
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
singurul cort de adăpost în Sahara eminesciană”. Într-o secvență a cărții, eseistul încearcă o - minimală - elucidare teoretică, exersându-și spiritul disociativ în definirea „frumosului estetic”, demers însoțit de două „pilde”: T. Arghezi și Marcel Proust. Gazetarul A. practică simultan eseul, foiletonul, polemica, interviul și cronica. Ca și N. Davidescu, B. Fundoianu, I. Vinea și alții, semnalează nume mari ale poeziei moderne românești în chiar momentul apariției lor. Fără să fie un creator de opinie, el a făcut o critică de
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
ilustrat cu medalioane evocând marii actori români; cea de a doua este dedicată fenomenului teatral curent, istoriei teatrului, evocărilor și mărturiilor, începând cu Regulamentul teatrului în 1832 (reprodus din „Albina românească”). Problemelor generale ale dramaturgiei și artei dramatice le dedică eseuri Ion Petrovici (Teatrul și războiul), Petru Comarnescu (Evoluția teatrului românesc), E. Lovinescu (De ce n-am scris cronică dramatică), Hortensia Papadat-Bengescu (Despre teatru), Victor Ion Popa (Izvor de teatru românesc) ș.a. Teodor Scarlat se interesează de Eugene O’Neill, iar Margareta
ALMANAHUL TEATRULUI ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285299_a_286628]
-
doar o Anecdotă, I. Slavici - povestirea Bobocel, I. Negruzzi, o „copie de pe natură” (Un drum la Cahul), iar D. Zamfirescu nuvela Frica. În traducerea lui Maiorescu, se publică două povestiri de Carmen Sylva. Cât privește articolele de critică literară și eseurile, periodicul inserează două importante texte trimise de Maiorescu: Despre progresul adevărului în judecarea operelor literare (1883) și Din experiență (1888). Dintre cele două articole a lui A. D. Xenopol, iese în relief cel intitulat Realism și idealism (1883). Mai apar studii
ALMANAHUL SOCIETAŢII ACADEMICE SOCIAL-LITERARE „ROMANIA JUNA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285295_a_286624]
-
operelor literare (1883) și Din experiență (1888). Dintre cele două articole a lui A. D. Xenopol, iese în relief cel intitulat Realism și idealism (1883). Mai apar studii de psihologie și pedagogie, semnate de I. Popescu, fost membru al „României june”, eseuri ale lui I. G. Sbiera despre limba română și despre unitatea intereselor naționale, precum și un studiu de estetică al lui St. Velovan. Marcând pătrunderea definitivă a junimismului în Transilvania, almanahul editat de Societatea „România jună” reprezintă un moment important în
ALMANAHUL SOCIETAŢII ACADEMICE SOCIAL-LITERARE „ROMANIA JUNA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285295_a_286624]
-
București în 1922. Se inserează versuri de Lucian Blaga, St. O. Iosif, Panait Cerna, Vasile Voiculescu, Nichifor Crainic. Proză semnează N. Pora, Haralamb Ionescu și Mihail Sadoveanu. Compartimentul publicisticii este acoperit de Alexandru Zagoritz, Ion C. Petrescu-Pion ș.a. Interesant este eseul tânărului doctor în filosofie Mircea Florian, Filosofia și viața. Cu prilejul centenarului mișcării lui Tudor Vladimirescu, I. Al. Brătescu-Voinești face un portret al eroului oltean. Alți colaboratori: M. Mihăileanu, C. Erbiceanu. D.B.
ALMANAHUL ZIARULUI „DACIA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285304_a_286633]
-
îndeosebi pentru zona dramaturgiei, prin mărturiile lui E. Lovinescu, Victor Ion Popa, ale Hortensiei Papadat-Bengescu, G. Ciprian, Mihail Sorbul, N. Barbu ș.a. Pot fi citite aici și Impresiile din Paris ale Matildei Cugler-Poni. Ștefan S. Gorovei scoate la lumină un eseu inedit de Vasile Lovinescu. În anul următor, pot fi citite o „confesiune” a lui Emil Cioran ori medalioane Constantin Hurmuzachi și Petru Poni, propuse de Liviu Papuc și Rodica Anghel. Elisabeta Isanos evocă figura Magdei Isanos. Din volumul anului 1988
ALMANAH „CONVORBIRI LITERARE”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285264_a_286593]
-
contemporane, Timișoara, 1977; Ecorșeu, Timișoara, 1997; Îndreptar de navigație pentru uzul somonului albinos, Timișoara, 1997; Istoria naturală și alte poeme, Timișoara, 1997; Grup nominal (7 formule de exorcizare a verbului), Timișoara, 1997; Cornetul cu înghețată al lui Polifem, Timișoara, 1999; Eseu asupra colinei cu ulmi, Timișoara, 1999; Pretendenții la coroană. Poeți români contemporani, Timișoara, 1999; L’Art de la séduction, tr. Maria Țenchea, pref. Ion Pop, Timișoara, 2002; Legăturile primejdioase, postfață Ion Pop, București, 2003. Ediții: Romulus Fabian, Răsucirea, Timișoara, 1985; Octavian
ALEXIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285254_a_286583]
-
român” schița, „prea puțin cunoscută” la acea dată, Națiunea română de I. L. Caragiale. Victor Ion Popa ține rubrica „Pictură-sculptură” în 1924, Octav Botez face bilanțul anului literar 1926-1927, Alice Gabrielescu se ocupă de „Cronica modei”, Tudor Arghezi își intitulează un eseu Sportul unanim, Al. Davila glosează despre Visul unui popor, în vreme ce Adrian Maniu oferă poemul dramatic Înmormântarea feciorului de domn. Reportajul e, și aici, specialitatea lui F. Brunea-Fox. Scarlat Callimachi comentează în 1934 câteva manuscrise ale lui Apollinaire „rătăcite” prin Moldova
ALMANAHUL ZIARELOR „ADEVARUL” SI „DIMINEAŢA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285301_a_286630]
-
Cluj a Uniunii Scriitorilor a hotărât editarea unei reviste lunare ale cărei pagini să fie deschise tuturor celor ce au simțit nevoia unei publicații literare în Ardeal.” Orientarea publicației este manifest proletcultistă. Rubrici: „Poezie”, „Proză”, „Critică”, „Cronică”, „Recenzii”, „Probleme și eseuri”, „Revista revistelor”, „Note și comentarii”, „Jurnal de lectură”, „Prezentări”, „Orizont”, „Baricada”, „Carnet sovietic”, „Viața cuvintelor”, „Studii” și, din 1953, „Cronica literară”. Numărul celor care semnează versuri este foarte mare: A. E. Baconsky, Victor Felea, Ion Horea, Aurel Rău, Ion Brad
ALMANAHUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285286_a_286615]
-
Nichita Danilov, Virgil Mihaiu, Mircea Cărtărescu, Traian T. Coșovei. Andrei Corbea alcătuiește „Fișele «Almei Mater»”, cuprinzând scrierile unora dintre colaboratorii marcanți ai revistei. Al. Călinescu dezbate chestiuni de teorie literară, în special prin rubrica intitulată „Confruntări”, inaugurată în 1972. Remarcabile eseuri publică Liviu Antonesei, Luca Pițu, Mihai Dinu Gheorghiu, Radu Petrescu (din Ocheanul întors), Sorin Antohi, Radu G. Țeposu, Gabriel Liiceanu (Utopia intelectualului și utopia filosofiei, 115-116/1986), Mihai Șora, N. Steinhardt. Interesante sunt interviurile publicate în paginile revistei, mai ales
ALMA MATER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285259_a_286588]
-
Rășcanu); cronica muzicală (Liviu Papuc, Virgil Mihaiu); cronica cinematografică (Gh. Gh. Chipail, Valeriu Gherghel). Un interesant Epistolar Petru Comarnescu alcătuiește Nichita Filip. Apar tălmăciri din literatura modernă și contemporană (Herman Hesse, Curzio Malaparte, Dylan Thomas, Paul Celan ș.a.). Se traduc eseuri (din Roland Barthes, André Gide, Maurice Blanchot, Max Bense, Hans Robert Jauss, Michel Zéraffa). După 1989, atât numele din caseta redacțională, cât și lista colaboratorilor fluctuează de la un număr la altul. Astfel, în numărul 135/1990, colectivul de redacție este
ALMA MATER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285259_a_286588]
-
universului rural, în care se consumă copilăria eroilor, și modalitatea rafinată de transcriere a acestor percepții. Teatrul (radiofonic) oscilează între suprarealism și absurd, sfidând conflictul în absența căruia personajele rămân enigmatice și evanescente. Poeziile pentru copii (ironice și grațioase) și eseurile (dominate de un raționalism sumbru) completează și desăvârșesc imaginea unui autor care, sprijinit pe multitudinea predispozițiilor native și solicitat de circumstanțe, a trebuit să-și asume roluri de pionierat. SCRIERI: Pantomima za nedeljno poludne [Pantomimă pentru o după-amiază de duminică
ALMAJAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285260_a_286589]
-
libertate și adevăr în arta și literatura. Sunt publicate versuri de Nichita Stănescu, Ion Iuga, Cristian Popescu, Gheorghe Chivu, Vasile Muște, Marin Slujeru, Gheorghe Mihai Bârlea, Gheorghe Pârja, Alexandru Dohi, V. R. Ghenceanu; proza semnează Valeriu Sabău, Gavril Ciuban, iar eseu, Nicolae Iuga, I. Ardeleanu și Ieremie Lenghel. Cronici literare dau Achim Vancea și Dan Elian, la volume de Alexandru Dohi (Cartea definițiilor), Ioan Es. Pop (Ieudul fără ieșire), Lidia Blidariu (Poeme prin delegație), Alexandru Cristian Milos (Stele amintite), Ioan Lascu
ALMAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285307_a_286636]