14,648 matches
-
iezuite al lui Des Esseintes, în locuința căruia domnește rigoarea propriilor sale exigențe filologico-artistice. Nimic nu este acolo lăsat la voia întâmplării, până și combinatorica sinestezică relevă reflexul unei sisteme. Des Esseintes este un estet-savant care-și construiește propriile sale experimente asemeni unui alchimist în căutarea pietrei filosofale sau, cel puțin, a unei noi senzații, a unui nou gust sublimat. În ce privește biblioteca de autori latini a acestuia, nu există o cenzură și o taxonomie mai riguroasă, dictată nu numai de aplicația
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Vezi L. Bachelin, "A propos d'architecture roumaine", la rubrica "Chronique artistique", L'Indépendance Roumaine, 22e Année, nr. 6528, Dimanche 9 (21 Août), 1898. 112 Putem remarca, așa cum o face și Ioana Vlasiu în articolul ei, coincidența de program cu experimentele avangardiste ale lui Duchamps cu obiectul său ready made, cu deosebirea că asupra lui nu se intervine printr-o operațiune de stilizare, de estetizare. 113 L.Bachelin "L'Art Nouveau, et la Roumanie", în L'Indépendance Roumaine, 22e Année, nr.
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
literatura de specialitate, a unor stiluri diferite În designul de produs. Deși antropologia furnizează date despre diferențele culturale, psihologia socială a deschis aria de cercetare multidimensional abia În anul 1980. S-au diversificat cercetările europene și asiatice, ca replici la experimentele americane și s-a conturat un alt tip de individ diferit de descrierile de până atunci. Culturile occidentale prezentau un om independent, contând Întotdeauna doar pe forțe proprii, trăind din realizările personale și având un puternic sentiment al propriei identități
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
diferit de dezvoltare socială națională, implementat prin revoluțiile comuniste și de către Uniunea Sovietică după câștigarea celui de-al doilea război mondial. Strategia comunistă a promovat o transformare planificată a societății capitaliste într-o societate socialistă. Este, fără doar și poate, experimentul de dezvoltare socială proiectată și planificată de o amploare fără precedent. Criza societăților comuniste prezintă un alt caz: reîntoarcerea de la o societate comunistă la o societate capitalistă („tranziția”). Și acest proces „de tranziție” este un proces de dezvoltare, proiectat și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
democracy in five nations, ediție nouă, Sage Publications, Newbury Park [ed. rom.: Cultura civică. Atitudini politice și democrație în cinci națiuni, traducere de Dan Pavel, Editura DU Style, București, 1996]. Baiochi, G., 2001, „Participation, Activism and Politics: The Porto Alegre Experiment and Deliberative Democratic Theory”, Politics and Society, 29 (1). Bandura, A. (coord.), 1995, Self-efficacy in Changing Societies, Cambridge University Press, Cambridge. Beck, P.A.; Jennings, M.K., 1982, „Pathways to Participation”, American Political Science Review, 76 (1), pp. 94-108. Becker, H., 1963
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
făcute în ultimul timp; • lipsa cronică a serviciilor de asistență socială pentru tipuri grave de probleme: violența domestică, dependența de alcool și de droguri, copiii străzii, asistența socială a victimelor, a persoanelor fără adăpost etc. Mai mult cu titlu de experiment, au fost dezvoltate câteva servicii de acest tip, foarte puține în sistem public, mai multe în sistem privat, dar insuficiente în raport cu nevoile existente; • serviciile de îngrijire sociomedicală în familie și în comunitate lipsesc aproape complet. De-abia în 2003 a
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
opțiunii de solidaritate socială liberale. Dar sumara analiză a secțiunii dedicate politicilor sociale din planul de guvernare și lipsa unui plan concret sau a unei analize a sectorului serviciilor conturează mai degrabă ideea că direcțiile propuse sunt elemente ale unui experiment riscant atât pentru sectorul nonguvernamental, cât și pentru cel public. Este suficient să aducem în discuție câteva puncte vulnerabile ale sectorului nonguvernamental: disparitățile regionale și pe medii ale distribuției ONG-urilor active - estimările FDSC (2001) arată că numai 15-17% din
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
țări de destinație predilecte pentru aceeași perioadă au fost „abandonate” în favoarea unora noi, strategii de migrație au fost abandonate pentru altele noi. Perioada de început a deceniului nouă ar trebui privită, probabil, în primul rând, ca una de căutări și „experimente” în materie de migrație internațională, o perioadă care va prefigura și permite evoluția ulterioară a migrației internaționale din România. Căderea regimurilor comuniste din Europa Centrală și de Est, cu consecința imediată a liberei circulații a cetățenilor statelor respective, s-a
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
deportați atunci când situația militară avea să o permită. În consecință, începând cu toamna anului 1941 Transnistria avea să cunoască o notorietate sinistră devenind ceea ce Alexander Dallin a denumit în mod sugestiv "groapa etnică a României"41, un adevărat teren de experimente etnice și rasiale. În lagărele de internare constituite pe teritoriul Transnistriei aveau să-și găsească sfârșitul în cursul celor 3 ani de un mare număr (cifrele variază între 150.000-210.000) de evrei deportați din celelalte provincii românești, îndeosebi din
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
asupra grupului intervenim printr-un „tratament” de tipul aplicării unui program educațional, se impune existența unui grup de control pentru a fi siguri că efectele obținute sînt datorate tratamentului, și nu altor factori exteriori; vorbim în acest caz despre un experiment pedagogic ce se poate întinde de la cîteva luni la cîțiva ani. Dacă însă asupra grupului nu intervenim printr-un „tratament”, atunci existența unui grup de control nu mai este necesară. Unele studii longitudinale au arătat că vizionarea îndelungată a violenței
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
fi verificate, sau ulterior, ca metode de validare a rezultatelor obținute. O delimitare mai clară între cele două aspecte discutate - cantitativ versus calitativ - poate fi făcută și în funcție de metodele de cercetare folosite. În general, studiile care au la bază metoda experimentului, aplicarea unor teste docimologice sau psihologice, aplicarea unor chestionare standardizate sau interviuri structurate sînt studii cantitative, iar cele care au la bază metoda interviului liber sau semistructurat, observația participativă, focus-grupul și studiul de caz sînt considerate studii calitative. Rezultatele studiilor
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
efectiv în desfășurarea fenomenului investigat. Cercetarea experimentală urmărește verificarea unor relații cauzale între fenomenele și aspectele cercetate, descoperirea unor legi care guvernează procesul educațional, testarea unor teorii privind explicarea și predicția aspectelor analizate și se realizează de obicei prin metoda experimentului. Iar experimentul înseamnă, de la bun început, intervenția în desfășurarea fenomenului investigat urmată de măsurarea efectelor respectivei intervenții. 1.5. Cercetarea între observațional și experimental Ultima distincție discutată ne obligă totuși să adîncim puțin cei doi mari versanți ai cercetării științifice
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
desfășurarea fenomenului investigat. Cercetarea experimentală urmărește verificarea unor relații cauzale între fenomenele și aspectele cercetate, descoperirea unor legi care guvernează procesul educațional, testarea unor teorii privind explicarea și predicția aspectelor analizate și se realizează de obicei prin metoda experimentului. Iar experimentul înseamnă, de la bun început, intervenția în desfășurarea fenomenului investigat urmată de măsurarea efectelor respectivei intervenții. 1.5. Cercetarea între observațional și experimental Ultima distincție discutată ne obligă totuși să adîncim puțin cei doi mari versanți ai cercetării științifice în general
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
respectivei intervenții. 1.5. Cercetarea între observațional și experimental Ultima distincție discutată ne obligă totuși să adîncim puțin cei doi mari versanți ai cercetării științifice în general și ai celei pedagogice în particular: „observaționalul noninterveționist” și „experimentalul intervenționist”. În general, experimentul este considerat un fel de culme, de regină, o apoteoză a cunoașterii științifice. Foarte mulți teoreticieni, metodologi și cercetători chiar afirmă că nu există știință, în sensul deplin al termenului, decît acolo unde există experiment. Fără a adera întru totul
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
și „experimentalul intervenționist”. În general, experimentul este considerat un fel de culme, de regină, o apoteoză a cunoașterii științifice. Foarte mulți teoreticieni, metodologi și cercetători chiar afirmă că nu există știință, în sensul deplin al termenului, decît acolo unde există experiment. Fără a adera întru totul la o asemenea poziție - totuși extremă, dacă nu chiar extremistă din punct de vedere epistemic -, trebuie totuși să recunoaștem că, dintre toate modalitățile de cercetare, experimentul pare să asigure nivelele de rigurozitate și chiar de
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
în sensul deplin al termenului, decît acolo unde există experiment. Fără a adera întru totul la o asemenea poziție - totuși extremă, dacă nu chiar extremistă din punct de vedere epistemic -, trebuie totuși să recunoaștem că, dintre toate modalitățile de cercetare, experimentul pare să asigure nivelele de rigurozitate și chiar de obiectivitate cele mai ridicate. Metoda experimentală, de fapt, viziunea experimentalistă, fiind vorba despre mai mult decît despre o simplă metodă, a apărut în științele exacte și ale naturii încă din Renaștere
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
întreaga cercetare antropologică. În termenii cei mai simpli, viziunea experimentală constă, în primul rînd, în introducerea sau suprimarea unuia sau a mai multor factori determinați, într-o situație precis definită, în vederea verificării și a măsurării efectelor acestei intervenții. De regulă, experimentul este discutat prin raportarea la metodele de tip observațional, inclusiv a celor numite de documentare sau care utilizează chestionarul. Permițînd izolarea cauzelor și variația condițiilor de producere a unui fenomen, experimentarea oferă, fără îndoială, avantaje certe față de metodele observaționale în
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
în cazul exemplar al educației. Ceea ce pretinde întotdeauna cel care experimentează este să cunoască faptele „în ele însele”, în mod direct, în adevărata lor natură și în structura lor de profunzime. În acest sens, de pildă, Claude Bernard considera că experimentul se opune cunoașterii empirice, care ar fi o cunoaștere mediată și nesigură. Deosebit de cunoașterea empirică, care e un rezultat al simplei observații, prin apelul la 2.1. Nu tot ce scriem e cercetare științifică! În ciuda aparențelor și a ceea ce cred
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
-aplicarea probelor după fiecare secvență și introducerea datelor într-o matrice cu dublă intrare (orizontal fiind trecute numele elevilor, vertical obiectivele urmărite, iar în căsuțele rezultate nivelul de realizare a obiectivelor de către fiecare elev); 1.De-a lungul timpului, rezultatele experimentelor au fost prezentate pe larg în zeci de studii publicate de membrii colectivului de cercetare în Revista de pedagogie, Anuarul Centrului de științe socioumane din Iași, seria dedicată filosofiei din Analele Universității „Al.I.Cuza” Iași. Vezi o prezentare extinsă
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
a prins” în vreme ce finalizam ultimul studiu!). Am rămas însă cu satisfacția verificării ipotezei („introducerea strategiei de evaluare formativă determină o creștere semnificativă a randamentului școlar”) și poate cu una încă și mai importantă: toți profesorii cu care am lucrat pe parcursul experimentelor noastre au utilizat în continuare metodologia didactică experimentată. 2.3. Dar ce este ipoteza? Am amintit de mai multe ori pe parcursul capitolului termenul ipoteză fără să-l definim sau să-l explicăm îndeajuns. Nu am dori ca lucrurile să rămînă
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
literaturii de specialitate; 2. formularea obiectivului și a ipotezelor cercetării; 3. stabilirea lotului de subiecți; 4. precizarea variabilelor și operaționalizarea acestora; 5. prezentarea instrumentelor folosite; 6. prezentarea designului cercetării (dacă este cazul); 7.procedura de desfășurare a cercetării (sau a experimentului); 8. analiza și interpretarea rezultatelor; 9. concluzii și discuții asupra rezultatelor obținute; 10.limite ale cercetării și direcții viitoare de analiză. Le vom discuta, în cele ce urmează, pe scurt pe fiecare în parte. 2.4.1.Alegerea, definirea temei
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
preciza și operaționaliza variabilele studiului, care sînt variabilele dependente și care sînt cele independente, tipul variabilelor independente (dacă sînt manipulate sau invocate). De obicei, variabila depedentă și cea independentă sînt conținute în formularea ipotezei de cercetare. Dacă am realizat un experiment în care cercetătorul a intervenit asupra unei variabile, s-a realizat o manipulare experimentală; atunci, aceasta se numește variabilă independentă manipulată, iar variabila la nivelul căreia se așteaptă apariția unor modificări este variabila dependentă. Atunci cînd există o variabilă independentă
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
cazul) Această secțiune este prezentă doar în cazul în care cercetarea este experimentală sau cvasiexperimentală; se precizează numărul de grupe utilizate, dacă acestea sînt independente sau cu măsurători repetate etc. 2.4.7.Procedura de desfășurare a cercetării (sau a experimentului) În această etapă se descrie în detaliu montajul experimental realizat (dacă a fost aplicată metoda experimentului) sau modalitatea în care s-a desfășurat cercetarea, problemele întîmpinate (dacă au existat), instituțiile din care au fost selectați subiecții etc. 2.4.8
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
precizează numărul de grupe utilizate, dacă acestea sînt independente sau cu măsurători repetate etc. 2.4.7.Procedura de desfășurare a cercetării (sau a experimentului) În această etapă se descrie în detaliu montajul experimental realizat (dacă a fost aplicată metoda experimentului) sau modalitatea în care s-a desfășurat cercetarea, problemele întîmpinate (dacă au existat), instituțiile din care au fost selectați subiecții etc. 2.4.8.Analiza și interpretarea rezultatelor În această secțiune sînt prezentate mai întîi metodele de analiză a datelor
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
Clasificări ale metodelor de cercetare Distincția cantitativ/calitativ a impus cel mai utilizat criteriu de clasificare a metodelor de cercetare: natura demersului de cercetare determină utilizarea unei metode sau a alteia. Astfel, în timp ce cercetarea cantitativă utilizează ca metode și tehnici experimentul, cvasiexperimentul, observația structurată, testul, interviul structurat și ancheta pe bază de chestionar, cercetarea calitativă implică folosirea observației (în forma sa participativă), a interviului nestructurat și a analizei documentelor (McMillan, 1992). Este lesne de observat că varietăți ale aceleiași metode sînt
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]