15,687 matches
-
apuseană se îndepărtează una de alta, atingând maximul depărtării între ele spre valea Bisericii, Coporodului și Bălțiș. Costișa dealurilor este mult mai puțin înclinată spre acest punct, unde întâlnim și cea mai mică înălțime între Valea Coporodului, Bisericii și Bălțiș, fundul scobiturii ocinene. Astfel, relieful se compune din: -o primă zonă cu aspect relativ plan, situată de-a lungul pârâului Provița și care corespunde terasei inferioare a acestuia. -o a doua zonă caracterizată prin dealurile și versanții care încadrează localitatea. Comuna
Comuna Adunați, Prahova () [Corola-website/Science/301634_a_302963]
-
vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (70,7%), cu o minoritate de romano-catolici (22,19%). Pentru 6,35% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta denumirea de "Iucșești", făcea parte din plasa Fundul a județului Roman și era formată din satele Cotu lui Bălan, Iucșeștii-de-Jos, Iucșeștii-de-Sus, Muncelu Durei și Recea, având în total 747 de locuitori ce trăiau în 209 case. În comună existau două biserici. La acea vreme, pe teritoriul actual al
Comuna Icușești, Neamț () [Corola-website/Science/301646_a_302975]
-
vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,13%), cu o minoritate de penticostali (1,55%). Pentru 5,32% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta denumirea de "Giurgeni", făcea parte din plasa Fundul a județului Roman și era alcătuită din satele Băneasa, Fundu Șiștarului, Giurgeni, Golani, Muncelul de Jos și satul de reședință Valea Ursului, ele având o populație totală de 1495 de locuitori ce trăiau în 358 de case. În comună se
Comuna Valea Ursului, Neamț () [Corola-website/Science/301695_a_303024]
-
ales, din actul din 21 august 1562, care hotărnicește o parte din moșia Chiojdului de pe Bâsca. Acest ultim document menționează punctele de reper ale hotărniciei din 1562, care există și în prezent: Rotarea, Valea Teiului, Benia, Curmătura Cranei, Lacul fără Fund, Siriul, Obârșia Păcuriței, Piatra Lerei, apa Bârsei etc. Conform hărții Țării Românești întocmită de stolnicul Constantin Cantacuzino în anul 1700 întreaga vale a Bâscei făcea parte din județul Săcuieni. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna avea exact aceeași compoziție
Comuna Starchiojd, Prahova () [Corola-website/Science/301732_a_303061]
-
situată la 24 km sud de Sibiu și la o distanță de 79 km sud de Mediaș , pe malul Oltului, în apropierea defileului cu același nume. Altitudinea medie este de 450 metri. Locul unde se află vatra comunei a fost fundul unei mari care se numea Marea Eocenica. Pe înălțimile din jurul comunei, săpând pentru extragerea pietrei de văr, localnicii din vechime au descoperit pietrificate viețuitoare marine. Locul,denumit de localnici „Lunca lui Cercel”, este rezervație geologică de calcare eocene. "Turnu Roșu
Turnu Roșu, Sibiu () [Corola-website/Science/301749_a_303078]
-
din Saschiz este situată pe dealul de lângă biserică. Pe o piatră a cetății este dăltuit anul 1343. Cetatea a avut șase bastioane și o fântână adâncă de 60 m (care astăzi mai are numai 1-2 m). Legenda spune că din fundul fântânii ar fi pornit un tunel ce duce până în centrul comunei.
Saschiz, Mureș () [Corola-website/Science/300593_a_301922]
-
Rece, nume care induc o stare de neliniște și înfrigurare. Cel mai important punct turistic și care, dacă ar exista în altă țară europeană, ar fi exploatat la maximum, este lacul Istan Tău sau „Lacul lui Dumnezeu” ori „Tăul fără fund”, singurul lac din Europa despre care oamenii spun că ar fi de origine meteoritica. Lacul se întinde pe o suprafață de patru hectare și are propria poveste. „Noi lăsăm în continuare așa cum știe lumea, dar unele documente mai vechi contrazic
Band, Mureș () [Corola-website/Science/300569_a_301898]
-
bulgăre (bulgăraș) de pământ întărit (meglenoromână=gruș); batcă=capcană(cursă) de prins păsări(iarna) făcută din dovleac; buracă= ceață groasă; beuță=cremene, piatra de la amnar; bure= vas confecționat din doage de lemn în formă de trunchi de con cu două funduri și în care se depozitează țuică, vin pentru uz curent; băbură=cuptorul, mascarea din pod la gura burlanului făcută din piatră sau cărămidă pentru a dirija fumul cald, ori eventuale scântei într-o direcție dorită pentru a se evita eventualele
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
tălpi de plug, etc; frupt=alimente de origine animală (interzise în timpul posturilor). -"cu litera G" -geal=deal; gince=dinte; gui, a=urca în prun, pod; girept=drept; gioabă=vas de lemn făcut din doage pentru păstrat brânza când are două funduri și pentru alte lichide ori murături când are un fund, are 1-2 urechi și formă tronconică (magh. csoba=butoiaș, formare prin sonorizarea primei consoane; " c"=consoană surdă->"g"=consoană sonoră ); gagiñi=totalitatea vețuitoarelor care dăunează recoltele de la cele din fundu
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
în timpul posturilor). -"cu litera G" -geal=deal; gince=dinte; gui, a=urca în prun, pod; girept=drept; gioabă=vas de lemn făcut din doage pentru păstrat brânza când are două funduri și pentru alte lichide ori murături când are un fund, are 1-2 urechi și formă tronconică (magh. csoba=butoiaș, formare prin sonorizarea primei consoane; " c"=consoană surdă->"g"=consoană sonoră ); gagiñi=totalitatea vețuitoarelor care dăunează recoltele de la cele din fundu pământului până la cele din naltu cerului (în vechea slava gadĭ
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
funduri și pentru alte lichide ori murături când are un fund, are 1-2 urechi și formă tronconică (magh. csoba=butoiaș, formare prin sonorizarea primei consoane; " c"=consoană surdă->"g"=consoană sonoră ); gagiñi=totalitatea vețuitoarelor care dăunează recoltele de la cele din fundu pământului până la cele din naltu cerului (în vechea slava gadĭ=șarpe); giumică=rupe, mărunțește de regulă pâinea ori mălaiul; gujbă=colier, bandaj, legătură pusă fie pentru a îmbina (lega) două piese la plug, car, gard fie pentru a consolida provizoriu
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
impermeabile, care prin adunarea apelor dau pârâiașe mai mari sau mai mici. În satul Bârza curge Pârâul de Sub Coastă și Pârâul Bârzii, mai în aval Pârâu de la Stanu, în zona Cânetele curg mai multe pârâiașe: Pârâul de la Gaura Sângerului, Pârâul Fundul Cânetelii, Pârâul Cânetelii; din zona centrală a localității apa este adunată de Pârâul Săvești, Pârâul Bisericii Catolice, Pârâul Școlii (Buna Bătrână), Pârâul Plopi, de către pârâul Satului (Cloponiță) și care se varsă în Pârâul Șarchii, în zona cunoscută ca Podul Șarchii
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
hidrografică actuală s-a realizat abia de la “Pliocen la Deluviu”2. În continuare el mai susținea că în treptele în formă de terasă pe coastele strâmtorii cam la 150 m altitudine deasupra nivelului actual al râului recunoaștem resturi ale unui fund de vale cu o pantă inversă a Mureșului³ vale care se pierde în în nivelul pliocen al regiunii. Luând în considerare un ultim argument al autorului putem constata fără a fi geologi, după cum acesta afirma că atunci “Când s-au
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
câte o coroană de frunziș de brad, atârnată de brațele ei întoarse. Coroanele se vestejiseră și căpătaseră culoarea ruginie. Soarele era în asfințit și lumina cu ultimele lui raze crucile albe și ramurile veștejite, care dobândiseră culoarea vie portocalie ca fundurile dealurilor sterpe în culoarea nisipului fără un singur pom; era o simfonie melancolică, dar nespus de armonioasă. Rătăcind de colo, colo multă vreme, printre tăcute oase a crucilor, întrebându-mă cine plânge oare, sau e chinuit de dor după aceste
Curița, Bacău () [Corola-website/Science/300667_a_301996]
-
aspretele "(Romanichthys valsanicola)" specie de pește din familia "Percidae", unic în lume. Această specie a fost descoperită în anul 1957 de către Nicolae Stoica din Galeș - Argeș. O altă relicvă a preistoriei o reprezintă Lacul cu Ochi (numit și Lacul Fără Fund) din partea de răsărit a satului Stroești. Acest lac de origine glaciară reprezintă o stațiune floristică originală prin faptul că este singura mlaștină oligotrofă de acest fel cunoscută în regiunile extracarpatice din Carpații Meridionali, reprezentând un interesant și rar fenomen fitogeografic
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
colectivizare din anii 1960 a unui canal (iaz de moară), din care se lua apă pentru stingerea incendiilor.Imaginea acelui canal a rămas în amintire sub formă de „văiugă", în care creșteau tufe de papură și iarbă înaltă , iar pe fund era mlaștină. Canalul trecea în linie dreaptă de la drumul de câmp care leagă satele Râu Bărbat de Valea Lupului, (care era și este încă hotarul terenurilor satului Livadia spre munte) și străbătea “ pleanurile” (fânețe mai mari) ale locuitorilor: Ianăș Ilie
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
oaie, cu lâna în afară, lungi până la pământ, albe sau gri. Aceste cojoace se purtau și atunci când dormeau afară pe câmp lângă animale în frig. Iarna purtau pe cap căciulă neagră ,în formă de con, din piele de oaie (cu fund lat sau rotund), iar vara pălărie cu boruri mari dar și altele cu boruri mici, cu panglici negre înguste. Pălăria din pâslă neagră, cu boruri mari, avea pe laturi și în spate marginile ridicate în sus, iar modelul cu borurile
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
clăile de fân, confecționarea greblelor pentru arături, etc.), - toartă - mâner de vase de bucătărie sau căni, - tocmi - a târgui, - tomni - a netezi, - topile - mici acumulări de apă de formă circulară de 2-3 m adâncime, care erau alimentate de izvoarele de la fund, în care se depozita cânepa pentru topit, - troacă -- copaie, covată, - trocuță - vas mic de lemn dintr-o singură bucată, în secțiune transversală de formă concavă, în care se păstra făina,etc., - țoale - haine, - urzeală - pentru țesut la război, - vălău - jgheab
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
satelor Ruși-Ciute, Siretu și Furnicari, sunt conturate domeniile boierilor Murgulețu, Păvalache și Chirițoaia lui Ioan Giușcă precum și domeniile celorlalți proprietari. Planul prezintă și un înscris cu privire la structura populației. Astfel în satul Ruși-Ciutea existau 8 mijlocași și 9 pălmași, în satul Fundul lui Bogdan erau 1 fruntaș și 13 mijlocași. Planul locurilor Locuitorești de pe proprietatea Doamnei Elenă Murguleț - Socoteală fălceacă a locurilor date foștilor alocași de pe proprietățile Coteni, Furnicari, Fundu și Rușii delimitează într-o oarecare măsură zonele de locuit și cele
Comuna Letea Veche, Bacău () [Corola-website/Science/300679_a_302008]
-
mijlocași. Planul locurilor Locuitorești de pe proprietatea Doamnei Elenă Murguleț - Socoteală fălceacă a locurilor date foștilor alocași de pe proprietățile Coteni, Furnicari, Fundu și Rușii delimitează într-o oarecare măsură zonele de locuit și cele destinate arăturilor din vatra satului Ruși și Fundul lui Bogdan, "locuri de arătura din țarina cătunei Fundul în care intră și o casă, curătura ei din sat, a vătafului Costache....." Holt, localitate situată în partea de nord-est a comunei Letea-Veche, lângă șoseaua Calea Bârladului, pe malul drept al
Comuna Letea Veche, Bacău () [Corola-website/Science/300679_a_302008]
-
Socoteală fălceacă a locurilor date foștilor alocași de pe proprietățile Coteni, Furnicari, Fundu și Rușii delimitează într-o oarecare măsură zonele de locuit și cele destinate arăturilor din vatra satului Ruși și Fundul lui Bogdan, "locuri de arătura din țarina cătunei Fundul în care intră și o casă, curătura ei din sat, a vătafului Costache....." Holt, localitate situată în partea de nord-est a comunei Letea-Veche, lângă șoseaua Calea Bârladului, pe malul drept al Șiretului, actualmente cu un numar de 1438 locuitori este
Comuna Letea Veche, Bacău () [Corola-website/Science/300679_a_302008]
-
trei biserici ortodoxe (la Ruși, Bălțata și Izvoarele) și una catolică la Izvoarele. Anuarul Socec din 1925 consemnează unirea celor două comune sub denumirea de "Letea Veche", comuna din plasa Siret a aceluiași județ, având 1997 de locuitori în satele Fundul lui Bogdan, Jieni, Letea, Podu Radomirești de Sus, Ungureni, Rușii de Jos și Podu Radomirești de Jos. În 1931, satele componente erau Fundu lui Bogdan, Jieni, Letea Veche, Podu de Fier, Radomireștii de Jos, Radomireștii de Sus, Rușii Ciutea și
Comuna Letea Veche, Bacău () [Corola-website/Science/300679_a_302008]
-
Jos. În 1931, satele componente erau Fundu lui Bogdan, Jieni, Letea Veche, Podu de Fier, Radomireștii de Jos, Radomireștii de Sus, Rușii Ciutea și Ungureni. În 1950, comuna a trecut în administrarea orașului regional Bacău, reședință regiunii Bacău, iar satul Fundul lui Bogdan a primit în 1964 denumirea de "Șiretul". În 1968, comuna Letea Veche (cu satele Holt, Letea Veche, Radomirești, Ruși-Ciutea și Siretu) a devenit comună suburbana a municipiului Bacău. La conceptul de comună suburbana s-a renunțat însă în
Comuna Letea Veche, Bacău () [Corola-website/Science/300679_a_302008]
-
câte o coroană de frunziș de brad, atârnată de brațele ei întoarse. Coroanele se vestejiseră și căpătaseră culoarea ruginie. Soarele era în asfințit și lumina cu ultimele lui raze crucile albe și ramurile veștejite, care dobândiseră culoarea vie portocalie ca fundurile dealurilor sterpe în culoarea nisipului fără un singur pom; era o simfonie melancolică, dar nespus de armonioasă. Rătăcind de colo, colo multă vreme, printre tăcute oase a crucilor, întrebându-mă cine plânge oare, sau e chinuit de dor după aceste
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
distinctivă”.(Referință) Portul este un semn de distingere între popoare și o comoară artistică constituind mândria națională a unui popor. Locuitorii satului Cașin au portul mocănesc, deosebit de al sătenilor din satele înconjurătoare. Bărbații de altădată purtau: căciulă de miel cu fundul rotund, plete lungi lăsate pe spate, ițari de lână mai subțiri pentru vară și mai groși pentru iarnă, se încingeau cu chimir lat de piele, uneori împodobit cu nasturi de cositor. Purtau cămașă de cânepă pe deasupra ițarilor, și cheptar din
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]