17,773 matches
-
a avut războiul ruso-austro-otoman (1735-1739). În 1739, oastea rusească, sub comanda lui Constantin, fiul lui Antioh Cantemir, fost domn al Moldovei (1695-1700, 1705-1707), și a fratelui său Dumitrașco, a prădat orașul. După ce turcii și tătarii au prădat Episcopia și au furat odăjdiile, au incendiat târgul Huși. Tătarii nu s-au mulțumit cu atât, ci au prădat și schitul Brădicești, de unde au luat hrisoavele mănăstirii și ale Episcopiei. Episcopul Teofil descrie într-o jalbă aceste fapte și cere domnitorului Grigore al II
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
1697). Era minorit conventual și, în Raport către Propaganda (19 februarie 1691, Iași), semnala faptul că la Huși cele peste 50 de familii, „locuiesc în păduri din cauza fluxului și refluxului continuu de tătari. Biserica este năruită, un clopot s-a furat, rămâne un clopot îngropat în pământ”. Un alt misionar a fost Giovanni Maria Ausilia (1700 - după 1745), minorit conventual. În Raportul privind situația bisericilor catolice din Moldova, el trecea în revistă sediile misiunilor din Moldova, aparținătoare de diocesa din Bacău
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pușcărie. Asta-mi suna bine, În comparație cu plictiseala suburbiei din Midwest, unde orice contact cu viața era anihilat. Vedeam În prietenul meu un aliat, un partener de fărădelegi. Am găsit o fabrică părăsită și i-am spart toate geamurile și-am furat o daltă. Am fost prinși, iar tații noștri au trebuit să plătească pagubele. După asta prietenul meu „a rupt-o” cu mine, fiindcă relația noastră Îi primejduia poziția În grup. Am văzut că nu există cale de compromis cu grupul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
-i stătea În fire. CÎnd era relaxat, avea o expresie ursuză și rea și știai Întotdeauna că se uită cu privirea aia rea cînd te-ntorci cu spatele. Norton era un hoț sîrguincios și nu se simțea bine dacă nu fura cîte ceva-n fiecare zi de pe șantierul unde lucra. O unealtă, niște conserve, o salopetă, orice. Într-o zi m-a sunat și mi-a zis că a furat un pistol-mitralieră. Aș putea să-i găsesc un cumpărător? „Poate. Adu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
era un hoț sîrguincios și nu se simțea bine dacă nu fura cîte ceva-n fiecare zi de pe șantierul unde lucra. O unealtă, niște conserve, o salopetă, orice. Într-o zi m-a sunat și mi-a zis că a furat un pistol-mitralieră. Aș putea să-i găsesc un cumpărător? „Poate. Adu-l Încoace”, i-am răspuns. Criza de locuințe Începea să se facă simțită. Plăteam cinșpe dolari pe săptămînă pentru un apartament jegos care dădea Într-o gheretă de vapor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
picioare. Peste zece minute a venit Herman. Cumnatul tocmai Îi administra același tratament, cînd Herman a scos o rochie de mătase pe care-o avea sub pardesiu - din cîte mi-aduc aminte, cineva ne plasase un pachet de haine de furat pentru două grame de morfină - și Întorcîndu-se spre soția doctorului, care coborîse să vadă ce e cu tot balamucul, a zis „M-am gîndit că ar putea să vă placă rochia asta”. Așa a reușit să vorbească cu doctorul, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
adormit - numit În branșă „căzătură” - atrage o ierarhie de hoitari. Primii vin prăduitorii de top, ca Poponaru’, ghidați de un radar special. Cei din categoria asta nu vor decît bani gheață, bijuterii ca lumea și ceasuri. Apoi vin găinarii, care fură orice. Iau pălăria, pantofii și cureaua. La sfîrșit hoții grobieni, neîndemînatici, Încearcă să tragă de pe bețiv pardesiul sau vesta. Poponaru’ era Întotdeauna primul la bețivii mănoși. O dată s-a scos cu o mie de dolari la stația pe la Strada 103
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
capsule ca să-și ostoiască foamea constantă de drog. Adesea nu se alegea cu altceva decît cu mulțumiri În treacăt, cumpărătorul fiind convins În sinea lui că Nick și-a tras cumva partea la capătul celălalt. Drept urmare, Nick a-nceput să fure cîte puțin din fiecare capsulă, agitînd-o În așa fel Încît marfa s-o umple la loc. Nu rămăsese mare lucru din Nick. Foamea lui constantă și nesatisfăcută ștersese orice altă preocupare. Vorbea vag despre o cură la Lexington sau o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
despre activitatea intestinelor lor, sînt la fel de implacabili ca și procesele fiziologice despre care vorbesc. * * * Lucrurile au continuat așa mai multe săptămîni. Unul după altul, clienții lui Nick m-au dibuit. Se săturaseră să cumpere prin Nick, iar el să le fure din capsule. Ce adunătură! Pomanagii, poponari, țepari, ciripitori, boschetari - deloc dispuși să muncească, incapabili să fure, mereu fără bani, mereu milogindu-se să le dai pe datorie. Din toată gașca nu era unul care să nu fi făcut pe el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
continuat așa mai multe săptămîni. Unul după altul, clienții lui Nick m-au dibuit. Se săturaseră să cumpere prin Nick, iar el să le fure din capsule. Ce adunătură! Pomanagii, poponari, țepari, ciripitori, boschetari - deloc dispuși să muncească, incapabili să fure, mereu fără bani, mereu milogindu-se să le dai pe datorie. Din toată gașca nu era unul care să nu fi făcut pe el și să nu fi dat pe goarnă Îndată ce ar fi fost trosnit peste bot și-ntrebat „De unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
cu Gene Doolie, tocmai ieșeam de la metrou În Washington Square, cînd m-a abordat un puști blond și slăbănog. - Bill, a zis, Îmi Închipui că nu știi cine sînt. Luam de la tine prin Nick și m-am săturat să-mi fure din fiecare capsulă. Poți să te ocupi de mine direct? M-am gîndit: „În fond, ce mama dracu’? După Gene Doolie, de ce să fac discriminări?” - OK, puștiule, am zis. CÎte vrei? Mi-a dat patru dolari. Hai să facem cîțiva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
ochi expert. - Face ușor zece dolari, a zis el. Știu un croitor care o să mi-l aranjeze. Era puțin rupt la un buzunar. - De unde-l are? - Zice că de la Brooks Brothers. Dar e genul care ar zice despre orice a furat că e de la Brooks Brothers sau de la Abercrombie & Fitch. - Păcat, a zis Gains, zîmbind. Autobuzul Îmi pleacă la șase. N-o să pot să-i dau celelalte două capsule pe care i le-am promis. - Nu-ți fă probleme. Are să ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
am zis: - Păi, e doar o problemă de verificare. CÎnd o să verificați, o să vedeți că spun adevărul și că mașina e a mea. Dar n-am cum să vă conving prin vorbe. Desigur, dacă vreți să vă spun că am furat mașina, o s-o fac. Dar cînd o să verificați, o să vedeți că e a mea. - O să verificăm, fii sigur. Gaborul cu fața de broscoi a Împăturit hîrtiile cu grijă și le-a pus deoparte. A luat plicul și s-a uitat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
Încă cinci care o onorau. O rețetă ține o zi dacă o iei ușor și-ți controlezi dependența. Problema e că rețetele sînt mai ușor de obținut decît de onorat și cînd găsești o farmacie care ți-o primește, farmacistul fură cel mai adesea tot drogul și-ți dă apă distilată. Sau n-are nici un pic de morfină și pune-n sticlă orice-i cade-n mînă de pe raft. Pe unele rețete m-am ales cu un praf nedizolvat. Mă sinucideam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
de marfă la un preț de treizeci de dolari pe lună, față de trei sute pe lună În S.U.A. *** În perioada asta n-am intrat În relații cu ceilalți junkies din Mexico City. Cei mai mulți dintre ei Își obțin banii de marfă din furat. SÎnt Întotdeauna În vizor. Toți sînt ciripitori. Nu te poți Încrede În nici unul, nici cît să-i Împrumuți bani de-un plic. Nimic bun nu poate rezulta din asocierea cu astfel de personaje. Ike nu fura. Se descurca din vînzarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
banii de marfă din furat. SÎnt Întotdeauna În vizor. Toți sînt ciripitori. Nu te poți Încrede În nici unul, nici cît să-i Împrumuți bani de-un plic. Nimic bun nu poate rezulta din asocierea cu astfel de personaje. Ike nu fura. Se descurca din vînzarea unor brățări și medalioane care păreau de argint. Trebuia s-o-ntindă repede din fața clienților, fiindcă argintul ăsta fals se Înnegrea În cîteva ore. O dată sau de două ori a fost arestat și acuzat de fraudă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
dolari pe zi la Chicago cu o valiză cu arcuri În care Îndesa haine. Arcurile făceau ca părțile laterale ale valizei să se strîngă la loc. Toți banii se duceau pe coca și pe M. Dar În Mexico Ike nu fura. Spunea că și cei mai buni hoți Își petreceau cea mai mare parte a timpului la coteț. În Mexico hoții cunoscuți pot fi trimiși În colonia penitenciară Tres Marias fără proces. Nu există hoți cu gulere albe, din clasa de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
cazul În care au. Toți arată la fel, ca și cum ar purta o costumație identică Într-un fel ciudat, care scapă unei corespondențe precis formulabile. Marfa i-a Însemnat pe toți cu pecetea ei inconfundabilă. Ike mi-a zis că deținuții fură adesea pantalonii de pe nou-veniți. - Așa o pegră-i adunată aici! Am văzut, Într-adevăr, mai mulți oameni umblînd În indispensabili. Commandante prindea soțiile și rudele care le aduceau marfă deținuților și le scutura de tot ce aveau. A prins o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
și-a adormit. - Poate-o să moară, a zis Ike Bătrînu’, și or să mi-o pună mie-n cîrcă. - Dacă moare, o tai, am zis eu. Ascultă. Are șase sute de dolari În portofel. De ce să-i lăsăm să-i fure vreun gabor mexican? Am scotocit casa după portofel, dar n-am reușit să-l găsim. Am căutat peste tot, mai puțin sub salteaua pe care zăcea Bill. A doua zi Bill era ca nou, dar nu-și găsea banii. - Trebuie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
la 1877 care se aflau la București și la Sinaia. Pe lângă ea, delegase pe Halil să ia obiectele de artă și broderiile orientale aflate prin muzee. I se explică că românii, neintrând niciodată ca vrăjmași pe teritoriul sultanului, nu putuseră fura nimic de la ei și că obiectele conținute în muzee - de s-ar găsi - au fost cumpărate sau donate de particulari. Omul cumsecade ce era Halil înțelese argumentul și nu insistă. Eu însă nu voiam să-l văd în astfel de
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
l-a făcut să în gălbenească și să tacă. Miss Belbin a fost închisă și în urmă expe diată din țară, pentru că s-a descoperit corespondența ei cu regina Maria, de la Iași. La dânsul acasă, la București, grămădise toate lucrurile furate dintr-alte case. La plecare, a pornit tot în Germania, dar în zorul fugii cele unsprezece lăzi ale lui au fost părăsite într o gară. Lucrurile au fost expuse în hall-ul Independenței Române, unde publicul a defilat plătind o intrare
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
muri. La 20 decembrie/2 ianuarie fu înmormântat, fără a avea pe nimeni din familia lui. Sfârșitul vieții îi fu așa de păcătos, încât pentru el era soluțiunea cea mai nimerită. Era o epidemie violentă, Clara Mavrocordat, precum și Mia Ghica fură în mare primejdie de moarte. Ultima abia se ținea pe picioare la concertul pentru Crucea Roșie. serbarea crucii roșii Alexandru Marghiloman, neținând seama de comitetul de direcție din care făcea parte și d-na Elena Sturdza, născută Cantacuzino, organizase cu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Noi toți bine și aici toate bune. Îmi poți scrie prin Reșid Pașa orice pe față, el nu este nici german, nici austriac“. nizami pașa Într-adevăr, între turci și noi nu era spirit vrăjmășesc. Cei mai mulți se purtau bine, nu furau prin case și se țineau de vorba dată. Exemplul le venea de sus. Nizami Pașa, comandantul militar turc din București, era un om fin și civilizat, în familia lui erau mai multe femei europene, amintirile lui din București ne-au
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
destule privilegii avuseseră! pacea de la bucurești Pacea semnată purta numele de pacea de la București, fu parafată în sala de mâncare de la Cotroceni, unde se ținuse Consiliul de Coroană din 1916. Delicată atențiune. La Berlin, Viena, Kühlmann și Burian (făcut conte) fură călduros sărbătoriți. În ziarele lor nu văzurăm însă mult entuziasm, fie că au fost interzise de cenzură la noi (mai multe numere au lipsit), fie că n au găsit-o destul de drastică. Pester Lloyd o comenta cu dispreț și ne
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
că era o anomalie să consulte un om inculpat de o crimă politică. Se știa că Ionel și Iorga erau singurii contra schimbării ordinii succesiunii la tron și zdruncinarea creditului și prestigiului dinastiei. Ionel lipsea din Iași, precum și generalul Averescu; fură aduși de urgență în același automobil. Sosirea lor în oraș a produs senzație. Se cunoaște rostul și călătoria prințului Carol în Extremul Orient. Lumea credea că acest scandal a fost uneltit de germani și austrieci bazându-se pe rolul lui
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]