15,944 matches
-
destinat activităților de telecomunicații. În anul 1981 a avut loc electrificarea liniilor de cale ferată din Burdujeni. Gara Suceava a fost închisă în perioada 2000-2006, din cauza efectuării unor lucrări de reabilitare. În acest timp, traficul feroviar a fost redirecționat către Gara Suceava Nord. Prin anul 2005 trenurile au început din nou să oprească în gara aflată în reparații, din cauza faptului că pasagerii localnici trăgeau semnalul de alarmă pentru a opri trenul în dreptul stației. Lucrările au avansat greu din pricina lipsei banilor. Până în
Gara Suceava () [Corola-website/Science/310271_a_311600]
-
ferată din Burdujeni. Gara Suceava a fost închisă în perioada 2000-2006, din cauza efectuării unor lucrări de reabilitare. În acest timp, traficul feroviar a fost redirecționat către Gara Suceava Nord. Prin anul 2005 trenurile au început din nou să oprească în gara aflată în reparații, din cauza faptului că pasagerii localnici trăgeau semnalul de alarmă pentru a opri trenul în dreptul stației. Lucrările au avansat greu din pricina lipsei banilor. Până în anul 2004, fondurile au provenit de la Compania Națională de Căi Ferate Române SA și
Gara Suceava () [Corola-website/Science/310271_a_311600]
-
opri trenul în dreptul stației. Lucrările au avansat greu din pricina lipsei banilor. Până în anul 2004, fondurile au provenit de la Compania Națională de Căi Ferate Române SA și s-au efectuat doar lucrări de întreținere, consolidare și reparații curente. Începând din 2004, Gara Burdujeni a fost inclusă în programul „Reabilitarea unor importante stații de cale ferată din România”, finanțat de Credit Suisse First Boston International pentru reabilitarea a 16 stații feroviare importante din România. Lucrările au fost încredințate de Regionala CFR Iași, prin
Gara Suceava () [Corola-website/Science/310271_a_311600]
-
murale din holul central, montarea unei centrale termice racordate la gaz metan și a unui grup electrogen nou, refacerea canalizătii, înlocuirea racordurilor electrice, a stâlpilor și a lampadarelor ce asigură iluminatul, amplasarea de panouri electronice de informare a călătorilor). Piața Gării a fost refăcută cu pavele de trafic greu, în două nuanțe coloristice. Clădirea gării Suceava a fost redeschisă publicului călător la 17 noiembrie 2006 în prezența mai multor oficialități: Constantin Dascălu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, Constantin
Gara Suceava () [Corola-website/Science/310271_a_311600]
-
unui grup electrogen nou, refacerea canalizătii, înlocuirea racordurilor electrice, a stâlpilor și a lampadarelor ce asigură iluminatul, amplasarea de panouri electronice de informare a călătorilor). Piața Gării a fost refăcută cu pavele de trafic greu, în două nuanțe coloristice. Clădirea gării Suceava a fost redeschisă publicului călător la 17 noiembrie 2006 în prezența mai multor oficialități: Constantin Dascălu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, Constantin Axinia, directorul general al Companiei Naționale de Căi Ferate Române SA, Sorin Flutur, directorul
Gara Suceava () [Corola-website/Science/310271_a_311600]
-
secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, Constantin Axinia, directorul general al Companiei Naționale de Căi Ferate Române SA, Sorin Flutur, directorul Regionalei Căi Ferate Iași, Ion Lungu, primarul municipiului Suceava etc. În prezent, pe peretele dinspre peron al gării se află o placă de marmură cu un text eronat: "„Această gară a fost construită și dată în exploatare la 15 decembrie 1869 cu ocazia deschiderii liniei ferate Suceava-Roman, prima linie din Moldova. octombrie 1969”". Gara Burdujeni are un aspect
Gara Suceava () [Corola-website/Science/310271_a_311600]
-
al Companiei Naționale de Căi Ferate Române SA, Sorin Flutur, directorul Regionalei Căi Ferate Iași, Ion Lungu, primarul municipiului Suceava etc. În prezent, pe peretele dinspre peron al gării se află o placă de marmură cu un text eronat: "„Această gară a fost construită și dată în exploatare la 15 decembrie 1869 cu ocazia deschiderii liniei ferate Suceava-Roman, prima linie din Moldova. octombrie 1969”". Gara Burdujeni are un aspect monumental cu influențe baroce, din dorința autorităților române ca această gară de
Gara Suceava () [Corola-website/Science/310271_a_311600]
-
peretele dinspre peron al gării se află o placă de marmură cu un text eronat: "„Această gară a fost construită și dată în exploatare la 15 decembrie 1869 cu ocazia deschiderii liniei ferate Suceava-Roman, prima linie din Moldova. octombrie 1969”". Gara Burdujeni are un aspect monumental cu influențe baroce, din dorința autorităților române ca această gară de frontieră să nu fie mai prejos decât gara Ițcani (gara corespondentă de pe teritoriul Austro-Ungariei). Ea a fost construită după modelul gării din Fribourg (Elveția
Gara Suceava () [Corola-website/Science/310271_a_311600]
-
Această gară a fost construită și dată în exploatare la 15 decembrie 1869 cu ocazia deschiderii liniei ferate Suceava-Roman, prima linie din Moldova. octombrie 1969”". Gara Burdujeni are un aspect monumental cu influențe baroce, din dorința autorităților române ca această gară de frontieră să nu fie mai prejos decât gara Ițcani (gara corespondentă de pe teritoriul Austro-Ungariei). Ea a fost construită după modelul gării din Fribourg (Elveția), într-o plastică arhitecturală ce amintește de eclectismul de școală franceză al vremii. Clădirea este
Gara Suceava () [Corola-website/Science/310271_a_311600]
-
la 15 decembrie 1869 cu ocazia deschiderii liniei ferate Suceava-Roman, prima linie din Moldova. octombrie 1969”". Gara Burdujeni are un aspect monumental cu influențe baroce, din dorința autorităților române ca această gară de frontieră să nu fie mai prejos decât gara Ițcani (gara corespondentă de pe teritoriul Austro-Ungariei). Ea a fost construită după modelul gării din Fribourg (Elveția), într-o plastică arhitecturală ce amintește de eclectismul de școală franceză al vremii. Clădirea este compusă dintr-un corp central (având în mijloc o
Gara Suceava () [Corola-website/Science/310271_a_311600]
-
decembrie 1869 cu ocazia deschiderii liniei ferate Suceava-Roman, prima linie din Moldova. octombrie 1969”". Gara Burdujeni are un aspect monumental cu influențe baroce, din dorința autorităților române ca această gară de frontieră să nu fie mai prejos decât gara Ițcani (gara corespondentă de pe teritoriul Austro-Ungariei). Ea a fost construită după modelul gării din Fribourg (Elveția), într-o plastică arhitecturală ce amintește de eclectismul de școală franceză al vremii. Clădirea este compusă dintr-un corp central (având în mijloc o sală de
Gara Suceava () [Corola-website/Science/310271_a_311600]
-
Moldova. octombrie 1969”". Gara Burdujeni are un aspect monumental cu influențe baroce, din dorința autorităților române ca această gară de frontieră să nu fie mai prejos decât gara Ițcani (gara corespondentă de pe teritoriul Austro-Ungariei). Ea a fost construită după modelul gării din Fribourg (Elveția), într-o plastică arhitecturală ce amintește de eclectismul de școală franceză al vremii. Clădirea este compusă dintr-un corp central (având în mijloc o sală de așteptare de dimensiuni monumentale, realizată în stil baroc, precum și holuri de
Gara Suceava () [Corola-website/Science/310271_a_311600]
-
servit inițial ca sală de recepție și oficiu vamal. După Unirea Bucovinei cu România și până prin anii '50 ai secolului al XX-lea, aici se țineau balurile date de CFR și Primărie, cu ocazia diferitelor manifestări. În sala principală a gării, sculptorul Iftimie Bârleanu a realizat macheta din ipsos a statuii ecvestre a lui Ștefan cel Mare, care a fost ulterior turnată în bronz și amplasată în anul 1977 pe platoul Cetății de Scaun a Sucevei. Tradiția organizării balurilor în sala
Gara Suceava () [Corola-website/Science/310271_a_311600]
-
Bârleanu a realizat macheta din ipsos a statuii ecvestre a lui Ștefan cel Mare, care a fost ulterior turnată în bronz și amplasată în anul 1977 pe platoul Cetății de Scaun a Sucevei. Tradiția organizării balurilor în sala mare a gării a fost reluată după finalizarea lucrărilor de restaurare din anul 2006. În prezent, această gară este situată pe Magistrala CFR 500 și pe calea ferată 501 (Suceava - Vatra Dornei - Ilva Mică). De aici sunt trenuri sau vagoane directe zilnice spre
Gara Suceava () [Corola-website/Science/310271_a_311600]
-
a fost ulterior turnată în bronz și amplasată în anul 1977 pe platoul Cetății de Scaun a Sucevei. Tradiția organizării balurilor în sala mare a gării a fost reluată după finalizarea lucrărilor de restaurare din anul 2006. În prezent, această gară este situată pe Magistrala CFR 500 și pe calea ferată 501 (Suceava - Vatra Dornei - Ilva Mică). De aici sunt trenuri sau vagoane directe zilnice spre următoarele localități din România: București, Iași, Bacău, Ploiești, Botoșani, Constanța, Cluj Napoca, Timișoara, Oradea, Deva, Arad
Gara Suceava () [Corola-website/Science/310271_a_311600]
-
a consacrat o monografie consistentă. În România a beneficiat de importante comenzi destinate spațiilor publice. Lucrări în țară: Basorelief pe fațada Operei Române din București, bustul lui Hristo Botev din Parcul Herăstrău, „Zimbrul” (sculptură în piatră inaugurată în 1969 în fața Gării Onești, mutată în sensul giratoriu de la Carom în 2012), „Maternitate” (sculptură din bronz, 1965 suspendată pe fațada Spitalului Municipal Onești), „George Enescu”, statuie de bronz la Bârlad, Statuia pictorului Ștefan Luchian, din piatră artificială, amplasată în parcul Ion Voicu din
Ion Vlad (sculptor) () [Corola-website/Science/308985_a_310314]
-
câștigat, cum ar spune iubitorii de box, de cele mai multe ori prin k.o. În aceeași ordine de idei, nici prognozele sale nu sunt prea îndepărtate de adevăr, ba în ultimii ani, ele ne-au amintit de precizia vechilor ceasuri din gările de odinioară. Din complicatele înzestrări ale lui Bogdan Teodorescu este imposibil de ignorat darul călătoriei: poate fi găsit în orice parte a lumii și mereu pregătit nu numai să cunoască, ci și să le împărtășească cititorilor săi ceea ce a văzut
Bogdan Teodorescu () [Corola-website/Science/309128_a_310457]
-
vorbitoare de limbi turcice construiau mici cetăți pentru a se proteja. Ağdam a fost întemeiat în secolul al XVIII-lea și a obținut statutul de oraș în 1828. Situat la 26 de kilometri de Hankandi, înainte de războiul din Nagorno-Karabah, o gară și câteva fabrici de unt și de vin funcționau în oraș. Ağdam a fost locul desfășurării unor lupte crâncene în timpul Războiului din Nagorno-Karabah. Conform jurnalistului Robert Parsons, Ağdam a fost folosit de Azerbaidjan ca bază de atac împotriva armenilor din
Ağdam () [Corola-website/Science/309264_a_310593]
-
definitiv distrugerii. Acțiunea filmului se desfășoara în mai multe puncte-reper strategice din municipiul Galați: Dunărea, Combinatul Siderurgic, Șantierul Naval, Turnul de Televiziune, centrul Municipiului Galați, restaurantul „Olimpic” (cel mai vechi din Galați), Prefectura Județului Galați, Primaria Municipiului Galați, Faleza Dunării, Gara Fluvială, plaja „Cocuța”. Acest film nu a folosit trucaje. Exploziile, explozibilul folosit (dinamita/TNT), elicopterele IAR-Ghimbav ale Armatei, mașinile Pompierilor, toate au fost reale! Nimic nu s-a jucat „cu mască”. Acest film este unul din puținele care redau fidel
Explozia (film) () [Corola-website/Science/309268_a_310597]
-
este bulversat de aceste destăinuiri despre părinții săi și de invitația la Hogwarts. Cu toate acestea, după ce mai petrece încă o noapte în debaraua de sub scări gândindu-se la viața sa chinuită, el se hotărăște să plece cu Hagrid la gara London’s King’s Cross Station, unde descoperă peronul secret 9ž și se urcă în Expresul Hogwarts. În trenul plin de elevi curioși din primul an, Harry se împrietenește cu micii vrăjitori în devenire Hermione Granger și Ron Wesley. Împreună cu
Harry Potter și Piatra Filozofală (film) () [Corola-website/Science/309273_a_310602]
-
de material rulant de mare viteză utilizează linia: trenuri SNCF TGV Réseau, trenuri Eurostar TGV TMST și trenuri Thalys TGV PBA și PBKA. Circulația este controlată dintr-un post situat la Lille. începe la Arnouville-lès-Gonesse, la 16,6 km de gara de Nord din Paris în paralel cu linia clasică Paris-Creil. La Vémars, întâlnește LGV Interconnexion Est prin intermediul unui trinughi de conexiune situat în apropierea Aeroportului Internațional Charles de Gaulle. După ce traversează pădurea Ermenonville prin est, se alătură autostrăzii A1 în dreptul
LGV Nord () [Corola-website/Science/310573_a_311902]
-
trinughi de conexiune situat în apropierea Aeroportului Internațional Charles de Gaulle. După ce traversează pădurea Ermenonville prin est, se alătură autostrăzii A1 în dreptul localității Chevrières cu care continuă în paralel până la periferia orașului Lille. La Ablaincourt-Pressoir în departamentul Somme, există o gară, TGV Haute-Picardie, ce deservește trenurile provincie-provincie. La Croisilles o bifurcație permite legătura spre Arras iar la Fretin, un trinughi de conexiune permite legătura cu Linia de mare viteză Lille-Bruxelles ce continuă spre est și traversează frontiera franco-belgiană la Wannehain. La
LGV Nord () [Corola-website/Science/310573_a_311902]
-
spre Arras iar la Fretin, un trinughi de conexiune permite legătura cu Linia de mare viteză Lille-Bruxelles ce continuă spre est și traversează frontiera franco-belgiană la Wannehain. La intrarea în Lille linia este interconectată cu rețeaua clasică ce permite deservirea gării Lille-Flandres. Linia de mare viteză traversează orașul în mare parte prin subteran, trecând și prin gara Lille-Europe. La Lambersart reîncepe tronsnul de mare viteză în direcția Calais. La Cassel, un racord permite deservirea orașului Dunkerque iar terminus-ul liniei este
LGV Nord () [Corola-website/Science/310573_a_311902]
-
Lille-Bruxelles ce continuă spre est și traversează frontiera franco-belgiană la Wannehain. La intrarea în Lille linia este interconectată cu rețeaua clasică ce permite deservirea gării Lille-Flandres. Linia de mare viteză traversează orașul în mare parte prin subteran, trecând și prin gara Lille-Europe. La Lambersart reîncepe tronsnul de mare viteză în direcția Calais. La Cassel, un racord permite deservirea orașului Dunkerque iar terminus-ul liniei este la Fréthun, în dreptul terminalului Eurotunnelului, ceea ce permite trenurilor TGV să deservească orașul Calais iar trenurilor Eurostar
LGV Nord () [Corola-website/Science/310573_a_311902]
-
iar trenurilor Eurostar să continue călătoria spre Londra. . Traseul reprezintă cea mai scurtă legătură posibilă între Paris și Lille însă a fost aspru criticat în regiunea Picardia, în care, deși o traversează de la sud la nord, nu deservește nici o licalitate. Gara TGV Haute-Picardie construită la jumătatea distanței dintre Amiens și Saint-Quentin este considerată ca fiind insuficientă. Criticii proiectului au denumit-o "gara sfeclei" () deoarece este construită în mijlocul unor terenuri agricole, la o intersecție de autostrăzi. Un proiect LGV Picardie ar urma
LGV Nord () [Corola-website/Science/310573_a_311902]