15,139 matches
-
contrarietate pretind existența obiectului lor ca atare, ca lucru în sine, s-ar putea spune; și, mai departe, fiecare pretinde că este adevărată. Judecata (ca formă logică) susține și în acest caz tehnica scoaterii la iveală a aparenței. În cazul idealului rațiunii pure (care are legătură cu Ideea teologică) sesizarea judicativului constitutiv este îngreunată de faptul că de la bun început este propusă forma unui raționament disjunctiv pe care s-ar baza "determinarea logică a unui concept prin rațiune".154 Dar, în
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
prin paralogismele raționale eul apare ca fiind altceva decât este cu adevărat: anume el este o simplă "conștiință" de sine, susține Kant, iar nu o substanță (simplă etc.), pentru că prin antinomiile raționale noumenul este luat drept fenomen și pentru că prin idealul rațiunii pure "obiectul în Idee" apare ca obiect al experienței, aparența "se constituie", dar, aparență fiind, nu în modul fenomenal, adică prin timporizare (prin intervenția timpului cu cele trei ipostaze ale sale). Aparența nu are nici o legătură cu timpul; prin
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
baze exclusiv judicative, analitica susținându-i structura formală, ea însăși constituită după o "logică" a supremației unei "părți" dintr-un întreg, dialectica "umplându-i" această structură cu aplicații (interpretări), prin care ea se apropie de "stilul" demersului filosofic.196 Neîndoielnic, idealul dictaturii judicativului încarnată în aceste forme de cunoaștere l-a constituit adevărul. De aceea adică fiind ideal adevărul nu poate căpăta întruchipare în ipostaza desăvârșită a dictaturii judicativului, ideologia; într-un fel, nici în logică, filosofie sau știință. Nu este
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de a nu se consuma în gol, de a crea o ordine a discursului care să aibă întotdeauna un țel: arătarea faptului "real", ieșirea sa din ascundere (sau din uitare!). Tot ce prinde chip în orizontul său și este subordonat idealului adevărului reprezintă o "imagine" a unor fapte din lumea "reală". Cred că Wittgenstein a avut o formulă eficientă de înțelegere a acestor lucruri dar le-a privit cu un fel de ironie, dovadă formularea lor directă, uneori în disprețul convențiilor
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
a diferențelor de nivel, care, deși sunt expresia propriei ființe a ideologiei (desigur, și a dictaturii judicativului), sunt transferate asupra tuturor ființărilor aparținând lumii vieții umane; pot fi superioare față de lucruri de același fel: oamenii, grupurile, faptele oamenilor, valorile lor, idealurile, ideile, reprezentările, bunurile, lucrurile posedate, societățile, culturile, civilizațiile etc. Ierarhiile judicative au drept fundament raporturile strict judicative adică remodelate după convențiile judicativului dintre ființare, ființa ființării și ființa ca atare. Iar locul în care se află condițiile de posibilitate ale
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
linie, pornind de la judecată, socotită, în orizont judicativ, forma fundamentală a gândirii, singura formă, de fapt, care face posibil, susține și arată adevărul, socotit "valoare" esențială pentru cunoaștere, iar cunoașterea, unul dintre scopurile cele mai semnificative pentru ființarea umană veritabil ideal fundamental -, am ajuns și la structura formală a judicativului, aplicând reducția judicativă a judicativului constitutiv. Prin aplicarea reducției, judecata și-a scos la iveală două aspecte: formal și alethic, fiecare fiind alcătuit, la rândul său, din două elemente: aspectul formal
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
consistă în justificarea legitimității unui fapt de natură publică, socială, cu ajutorul unor mijloace de natura ideilor. Desigur, din unghi etimologic, ideologia este o formă de rostire. Dar despre ce rostește ea? Despre idei, cum socotea de Tracy. De fapt, despre idealuri umane, în măsura în care "acum" avem nevoie de o "imagine" a viitorului "nostru". Legitimarea acestei imagini trebuie să fie pusă, întotdeauna, pe seama unei certitudini, care vine din trecut, deși ea are a face, esențial, cu viitorul și constrânge prezentul la exercitarea, prin
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
o altă îndreptățire, atâta vreme cât prezentuirea, sub care structura celor trei acte survine, cuprinde, "constrângător", adică după un sens dependent de structura însăși, alături de prezentuirea propriu-zisă, și chemarea trecutului și survenirea viitorului. Căci idea timporizată pe linia survenirii viitorului este un ideal, adică un sens de a fi pentru om care se anunță ca o promisiune de împlinire de sine a omului, cu toate că o asemenea "stare" nu este posibilă atâta vreme cât gândirea, rostirea și făptuirea sunt constituite strict judicativ. De asemenea, idea (gr.
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
cu toate că o asemenea "stare" nu este posibilă atâta vreme cât gândirea, rostirea și făptuirea sunt constituite strict judicativ. De asemenea, idea (gr.), timporizată pe linia chemării trecutului, suportă o mutație către condiția unui mit, care suportă el însuși mutația către sensul de ideal, ceea ce înseamnă că ea are, acum, același sens pe care l-a avut mai devreme. Toate aceste sensuri se strâng în prezentuirea care afectează direct idea, forma; se strâng, de fapt, în sensul unui ideal care trebuie rostit și spre
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
însuși mutația către sensul de ideal, ceea ce înseamnă că ea are, acum, același sens pe care l-a avut mai devreme. Toate aceste sensuri se strâng în prezentuirea care afectează direct idea, forma; se strâng, de fapt, în sensul unui ideal care trebuie rostit și spre care se îndreaptă făptuirea omului, altfel neavând nici un rost însăși prezentuirea care face să survină "forma" și, desigur, structura sa proprie. Gândirea, rostirea și făptuirea în formatul cărora intră un ideal constituie, desigur, ideologia. Dar
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
fapt, în sensul unui ideal care trebuie rostit și spre care se îndreaptă făptuirea omului, altfel neavând nici un rost însăși prezentuirea care face să survină "forma" și, desigur, structura sa proprie. Gândirea, rostirea și făptuirea în formatul cărora intră un ideal constituie, desigur, ideologia. Dar nu oricum, ci ca ipostază desăvârșită a înseși dictaturii judicativului, adică a unității în care sunt prinse toate elementele scoase la iveală de reducție și făcute răspunzătoare pentru sensul de ideologie al formei și structurii celor
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
formată" mai târziu decât momentul ivirii judicativului constitutiv numai dacă lucrăm cu un sens al ideologiei modelat în perioada modernă, sens care accectuează aspecte secundare ale ideologiei, cum ar fi sensul de "falsă conștiință", de "filosofie socială" care justifică un ideal, de "teorie" prin care este întemeiată acțiunea socială a unui grup etc. În fapt, chiar din punct de vedere istoric, cele două momente le gândim ca fiind încă separate -, cel al ivirii judicativului constitutiv și cel al constituirii ideologiei, coincid
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Husserl, Ideen I, § 94; Idées directrices pour une phénoménologie, p. 328. 8 Pentru sensul termenului a priori, în folosirea lui în acest context, a se vedea: Imm. Kant, Critica rațiunii pure; îndeosebi "Dialectica transcendentală", Cartea a doua, Capitolul al treilea: "Idealul rațiunii pure". M. Heidegger, Problemele fundamentale ale fenomenologiei; Partea întâi, Capitolul întâi: "Teza lui Kant: ființa nu este un predicat real". Saul Kripke, Numire și necesitate; îndeosebi Prelegerea III. 9 Sensul "discursului" trebuie luat "existențial", după înțelesul heideggerian. Pentru aceasta
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
reziduurilor menajere organice în gospodărie, de la cele elementare și ieftine până la sofisticate și mai scumpe. Având în vedere diversitatea condițiilor naturale și economice și a sistemelor de fermă existente, este evident faptul că nici un singur sistem nu va fi cel ideal în toate situațiile. În afară de asigurarea capacității necesare pentru depozitarea gunoiului de grajd și a reziduurilor organice pe perioada când împrăștierea este interzisă, toate amenajările trebuie să îndeplinească următoarele condiții generale: ● toate sistemele trebuie să protejeze solul, apa subterană și apa
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175482_a_176811]
-
reziduurilor menajere organice în gospodărie, de la cele elementare și ieftine până la sofisticate și mai scumpe. Având în vedere diversitatea condițiilor naturale și economice și a sistemelor de fermă existente, este evident faptul că nici un singur sistem nu va fi cel ideal în toate situațiile. În afară de asigurarea capacității necesare pentru depozitarea gunoiului de grajd și a reziduurilor organice pe perioada când împrăștierea este interzisă, toate amenajările trebuie să îndeplinească următoarele condiții generale: ● toate sistemele trebuie să protejeze solul, apa subterană și apa
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175492_a_176821]
-
doilea număr. Versuri începe să scrie de la douăzeci de ani, în urma unor deziluzii sentimentale. Tot atunci traduce și Suferințele tânărului Werther de Goethe, dar refuză să încredințeze tiparului manuscrisul. Era, din fire, un pesimist, iar în strofele sale contrastul dintre ideal și real este profund și fără soluție. Omul ar fi condamnat să trăiască pe pământ, unde are parte numai de durere și suferință. Simbolul acestui etern condamnat e Werther (eroul lui Goethe), căruia S. îi dedică o lungă poezie. Dar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289714_a_291043]
-
pe pământ, unde are parte numai de durere și suferință. Simbolul acestui etern condamnat e Werther (eroul lui Goethe), căruia S. îi dedică o lungă poezie. Dar individul tinde către eliberarea din această stare, tentativa, zadarnică, fiind făcută de dragul unui ideal. Acest tip uman ar fi întruchipat de Faust, căruia îi consacră, de asemenea, versuri. După „crude îndoinți”, căutând salvarea în vis și visare, poetul crede că moartea e unicul liman. Versurile lui, foarte răspândite în epocă, au fost reproduse în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289714_a_291043]
-
9 Idem, Correspondance diplomatique roumaine sous le roi Charles I-er (1866-1880), ed. a II-a, București, 1938. </ref>, și Supt trei regi, cu tentă prevalent memorialistă, privitoare, mărturisit, mai ales la anii 1904-1930, sub unghiul istoriei unei lupte pentru un ideal moral și național <ref id="10"> 10 Idem, Supt trei regi, București, 1932.</ref>, comentariile sau reflecțiile asupra constituirii Regatului apar sporadice. Cum apar, interesant, dar cumva și de neînțeles, și În volumul X, Întregitorii, al marii sinteze Istoria Românilor
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
marii sinteze Istoria Românilor, volum orientat, de Însuși titlul său, spre relevarea „drumului spre Marea Unire”, cu sublinierea „meritelor unei noi generații”, de care ținea și Iorga, animată de „valori spirituale”, suscitante de „solidaritate nouă a nației”, de un „nou ideal al acesteia”, față de „generația veche”, eroică prin actele Unirii și Independenței, dar și consumată de politicianism. Într-o atare orientare de mare demers istoriografic, constituirii Regatului i-au fost rezervate mai puțin de două pagini, „tradiționalistul” Iorga „neiertând”, se pare
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
două cărți de versuri - una, Univers simfonic, cuprinzând exclusiv poezii din detenție „dictate de Cineva”, poeme orale, scrise din memorie după eliberare. „Aceste poeme - spune autorul într-un Cuvânt explicativ - poartă amprenta propriei mele însângerări, a dragostei de libertate, a idealului creștin de luptă întru făurirea unei lumi izbăvite pentru totdeauna de tiranie și de lupta de clasă, prin triumful Luminii asupra puterii Întunericului.” Cel de-al doilea volum, Inscripții pe un vas de lut, antologhează în patru secvențe scrieri din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287370_a_288699]
-
de artă care au supraviețuit naturii și omului sute și chiar mii de ani. Așa au gândit cei care au construit piramidele sau cei care și-au jertfit viața devenind martiri, crezând pînă în ultima clipă a vieții lor în idealul lor. Această putere interioară, această stare de încredere în forțele proprii vine din înțelegerea modului în care mintea funcționează și din antrenamentul mental care se realizează până când aceste gânduri ajung să fie o a doua natură și devenim veseli și
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2933]
-
perceptibile pentru noi, În anii tinereții. Se pot găsi multe explicații În ceea ce privește faptul că europenii par să se Îndrepte pe drumul spre o nouă eră. Dar dintre toate explicațiile posibile, una e cea mai probabilă. Este Însăși visul american, altădată idealul și invidia lumii intregi, care a condus America la impasul ei curent. Acest vis se bazează pe oportunitatea nelimitată a fiecărui individ de a urmări succesul, care, În accepțiunea americană, Înseamnă În special success financiar. Visul american este mult prea
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
anunțată de Biroul Recensământului În 1890. Turner a reflectat la cele două vise care au animat viața americană În decursul scurtei ei istorii ca națiune. Primul a fost cel al „libertății individuale de a concura fără restricții pentru resursele continentale - idealul colonistului”. Turner observa că, pentru pionieri, „guvernul era diavolul”60. Americanii au fost și rămân și astăzi, suspicioși față de guvern, Întotdeauna Îngrijorați că poate să interfereze cu (sau să le limiteze) dreptul lor de a acumula proprietate și a rămâne
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Nu calca pe mine) a fost unul dintre mottourile timpurii ale revoluționarilor americani În lupta lor Împotriva Coroanei britanice. Spiritul acestui mesaj a continuat să trăiască În viața tinerei republici și după Revoluția Americană. Celalalt vis, scrie Turner, „a fost idealul democratic - guvernarea, de către (și pentru) popor”61. Aceste două vise au coexistat „cu trecerea În proprietate privată a domeniului public liber și a resurselor naturale ale Statelor Unite ale Americii”. Turner avertiza totuși că „democrația americană s-a bazat pe o abundență de
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
a fi de asemenea cetățean al unei organizații de guvernământ transteritoriale, care nu este legată prin relații tradiționale de proprietate, ci prin coduri de comportament uman universal acceptate. Sociologul britanic Ernest Gellner a observat diferența inerentă În apartenența la un ideal comun care transcende geografia. El scrie: Ideea existenței unui om În afara unei națiuni pare să depășească imaginația modernă... Un om trebuie să aibă o naționalitate, la fel cum trebuie să aibă un nas și două urechi... Toate acestea par evidente
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]