15,922 matches
-
nu puteau să ocolească la nesfârșit Timișoara, percepută încă de acum zece ani drept un spațiu suspect, care geme de trădători de țară, de vânduți agenturilor străine și de provocatori. Nu mai vorbesc de faptul că amenințările la adresa unora dintre intelectuali s-au întețit în ultima vreme, ca un scriitor precum Daniel Vighi a fost injuriat telefonic pentru îndrăzneala de a se fi numărat printre organizatorii manifestației împotriva violențelor minerești etc. Trist este că astfel de acțiuni, petrecute departe de centrul
Cârnati pentru Europa by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18130_a_19455]
-
fost comentat pe pagini întregi ale ziarelor locale și căruia i s-au acordat multe minute la stațiile de televiziune din zonă, a căzut în totală indiferență a diriguitorilor televiziunilor naționale. Nu e vorba aici de orgoliile mărunte ale unor intelectuali mai de la margine care aspiră să se vadă la televizor. Pur și simplu, e vorba de cinismul unor realizatori TV (aceiași ce se pregăteau să pună televiziunea națională la dispoziția lui Vadim, chiar înaintea izbânzii loviturii de stat!) care, exact
Cârnati pentru Europa by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18130_a_19455]
-
prea mult despre ei și din ce in ce mai puțin despre Europa! Pentru a încheia: tare mi-e teamă că iresponsabilitatea oamenilor politici și a celor aflați în fruntea instituțiilor publice ale statului va duce la ceea ce serviciile secrete pun în seamă unor intelectuali care se încăpățânează să rămână, chiar în aceste vremuri ale ciumei antiintelectuale, în slujba adevăratelor valori ale spiritului. Din nefericire, România de azi e condusă (ori manevrata din umbră) de pitecantropi care văd în ideea de Europa un dezastru și
Cârnati pentru Europa by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18130_a_19455]
-
Cand și cum și-a creat un tanar o asemenea imunitate? El s-a dovedit, de altfel, la fel de intransigent și în judecarea fascismului. Presupunerea că și-a păstrat clarviziunea datorită formației sale umaniste este infirmata de entuziasmul iresponsabil al altor intelectuali cu o pregătire similară față de o ideologie sau alta. Nici fervoarea mistica (sau teologica) a lui Nicolae Balotă nu explică întru totul infailibilul sau discernământ politic. Înclinam să credem că, mai curând, însuși cultul sau pentru lectură - care presupune liniște
Un umanist îsi contemplă viata by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18150_a_19475]
-
liberal pentru că el consideră cruzimea drept cel mai rău dintre lucrurile pe care le putem face. Or, cruzime înseamnă, chiar în materialitatea cuvîntului, strivire, chinuire, distrugere a celuilalt. Am mai multă încredere în cititorul pe care îl propune Rorty, acel intelectual ironist liberal, decît în singuraticul lui Bloom din simplul motiv că Rorty îl acceptă pe Bloom (în sensul că dialoghează cu ideile acestuia) mai mult decît o face Bloom cu el, sau decît i-ar permite raționamentele constitutive ale teoriei
SINGUR ÎN MULTIME by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18124_a_19449]
-
vorbi într-un pustiu după celebrul vers eminescian, continuă (1998-2002) "cronica melancoliei" dedicată de autoare în paginile "României literare" și apoi în "Cotidianul" unei societăți bulversate, fără prea multe repere, fără libertate adevărată și fără demnitate. Aducînd în discuție nevrozele intelectualului în articolul "Lobby cu nevroza care ar fi un hobby", Ileana Mălăncioiu polemizează cu Andrei Pleșu, observînd că, de fapt, "marea problemă a noii «epoci de aur» nu e cea de a-ți face meseria ori de a-ți amîna
"Oare glorie să fie a vorbi într-un pustiu?" by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/14309_a_15634]
-
tu umărul, ci aceea că nu mai ai nici pentru ce să-ți urmezi vocația, nici pentru ce să pui umărul; ori, mai precis, unde să-l pui". Într-un asemenea context, care nu lasă nici urmă de optimism, menirea intelectualului este "aceea de a vedea sîmburele toxic". Din acest punct de vedere Ileana Mălăncioiu și-a făcut, își face datoria. Vorbește oare doar "într-un pustiu"? Cea mai mare toxicitate vine din viața politică și, deși autoarea este conștientă că
"Oare glorie să fie a vorbi într-un pustiu?" by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/14309_a_15634]
-
și politic pentru ca poezia să mai aibă un sens, pentru ca poeții să-și recapete statutul și să nu mai fie nevoie să-l cităm pe Hölderlin, plini de scepticism și dezamăgire ("La ce bun poeții..."). Duși de valul falsei democrații intelectualii și-au pierdut și orgoliul și solidaritatea, avertizează Ileana Mălăncioiu, iar o asemenea întîmplare nu poate decît să contribuie la extinderea irespirabilului într-o societate ca a noastră. Greșelile din politică s-au răsfrînt, cum era de așteptat, asupra a
"Oare glorie să fie a vorbi într-un pustiu?" by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/14309_a_15634]
-
tradiționale față de achizițiile informaticii. În plus, prevede înființarea Comisiei Naționale a Bibliotecilor, instanță culturală care poate grăbi sincronizarea noastră în acest domeniu cu Occidentul. Din nefericire, peste Legea Bibliotecilor s-a suprapus imaginea TV a directorului Bibliotecii Naționale, un eminent intelectual, cu cătușe la mâini, din motive care s-au evaporat la douăzeci și patru de ore de la invocarea lor de către autorități. Foarte multe decizii se referă la suplimentarea bugetului MCC cu sume destinate unor cheltuieli neprevăzute (deși previzibile). Se vede clar - și
Improvizație legislativă în cultură by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14300_a_15625]
-
și de unde a ieșit și la pensie, în 1984. Aș evoca aici, referitor la anii fierbinți (’68 - ’69) ai vehementelor revolte studențești, trăite din plin și la Trieste, amintirile de tinerețe ale actualului director al Institutului Italian de Cultură, distinsul intelectual Vito Grasso, care ne povestea că în acei ani singurul universitar necontestat și respectat de studenți continua să fie Giuseppe Petronio. Al doilea palier este cel al implicării directe în dezbaterile culturale ca fondator și colaborator al unor reviste de
Un om și secolul său: Giuseppe Petronio by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/14316_a_15641]
-
dat cuvîntul a fost folosit foarte frecvent cu acest sens; care a ieșit însă din uz aproape total, persistînd doar în bagajul lexical al generațiilor mai vîrstnice. Îl întîlnim în publicistica lui G. Călinescu - “Căci am întîlnit oameni cu titluri, intelectuali, profesori etc., care, deși se exprimau mai radical, arătau același dispreț pentru lectură după epoca școlarității” (Cronicile optimistului) - sau în memorialistica lui Sextil Pușcariu: “Doar în mahalalele Bucureștilor și ale altor orașe din Vechiul Regat se vorbea «radical» adică cu
Radicale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14332_a_15657]
-
temelii”. În discuțiile purtate în secolul al XIX-lea în jurul cultivării limbii, termenul radical a fost folosit și cu această valoare. Dacă Negruzzi (în Slavonisme, text din 1844 devenit apoi Scrisoarea XVIII) numește liberali, conservatori și moderați trei categorii de intelectuali contemporani, definite prin atitudinile lor față de limbă, Heliade Rădulescu (Literații români) desemnează aceeași triadă prin etichetele radicali, regaliști, mijlocii. Dintre ei, radicalii (liberalii lui Negruzzi) sînt tocmai partizanii curățirii limbii de elemente străine și ai occidentalizării lexicului. Nu cred totuși
Radicale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14332_a_15657]
-
Georg Lukàs ca motiv pentru “demascarea” imperialismului wilhelminian al lui Nietzsche. Ceva care mă duce cu gândul la excesele falselor interpretări ale textelor lui Heidegger față de Celan, căruia i s-a dovedit prieten, după reluarea responsabilă a lecturilor incriminatoare. Pentru intelectualul de rasă, care s-a dovedit a fi Simion Dănilă, stau oricând la dispoziția celor neîncrezători, listele pe care mi le-am făcut, pe parcursul celor patru volume citite cu creionul în mână, atât pentru echivalențele românești, când se vede cât
Erudiție și pasiune by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14333_a_15658]
-
lor, ajunseseră să fie rejectate, pe bandă rulantă de diversele foruri de conducere ale partidului. Aceleași propuneri, înaintate de Theodor Stolojan, erau salutate cu ovații. Important era omul care vorbea, nu conținutul spuselor sale. Valeriu Stoica este unul dintre ultimii intelectuali de mare calibru rătăciți în marasmul urît mirositor al politicii dîmbovițene. Discursurile sale, impecabil articulate logic și stilistic (impregnate cu pilde și învățături ale anticilor, dar și cu versuri din Doinaș), sînt adevărate lecții de elocvență și oratorie politică. Viața
File dintr-un album politic by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14326_a_15651]
-
stai departe, există șansa ca familia să-ți ducă dorul și chiar cândva să îți simtă lipsa. Mai mult decât atât, împăcarea cu realitatea are și un substrat, ca să spun așa, implacabil și imanent. Căci o simplă deambulare prin tradiția intelectualului român îmi retează orice avânt întru împotrivire și surmontare. Cu rare excepții atitudinea intelectualului nostru a fost una defavorabilă (ca să nu spun ostilă ori agresivă) față de fenomenul sonor contemporan. Un Dimitrie Cantemir, bunăoară, studia muzica Evului Mediu turcesc, ignorând avangarda
Singurătatea compozitorului by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14361_a_15686]
-
îți simtă lipsa. Mai mult decât atât, împăcarea cu realitatea are și un substrat, ca să spun așa, implacabil și imanent. Căci o simplă deambulare prin tradiția intelectualului român îmi retează orice avânt întru împotrivire și surmontare. Cu rare excepții atitudinea intelectualului nostru a fost una defavorabilă (ca să nu spun ostilă ori agresivă) față de fenomenul sonor contemporan. Un Dimitrie Cantemir, bunăoară, studia muzica Evului Mediu turcesc, ignorând avangarda muzicală italiană contemporană lui; Maiorescu era îndrăgostit de muzica clasică, dar rămânea inert la
Singurătatea compozitorului by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14361_a_15686]
-
rar întâlnită, totul într-un stil clar și "în chestie" (ca să cităm o formulare de-a lui Maiorescu, de altfel un studiu de caz discutat de Lazăr). Unul dintre cele mai interesante paradoxuri ale modernizării apare în subcapitolul 1.5 Intelectuali și burghezie: "Inleligentsia românească va depune un permanent efort de denegare și delegitimare a claselor burgheze, odată cu ordinea și modelul societal pe care îl reprezintă. Altfel spus, fiind legată mai mult de construcția de stat decât de aceea a societății
Elite românești sub lupă diacronică () [Corola-journal/Journalistic/14375_a_15700]
-
marile dvs. repere în materie de științe ale limbajului. Care au fost cele dintâi evenimente din viața dvs. intelectuală care au provocat acest interes, orientându-vă către analiza textelor, a poeziei... E greu de spus... Veneam dintr-o familie de intelectuali... Studiile mele au fost întrerupte de război și, vreme de mai mulți ani, nu m-am mai ocupat cu nimic. Când am revenit la o viață mai liniștită, am urmat cursul normal al studiilor la Sorbona și am simțit repede
Michael RIFFATERRE "Textul literar nu e niciodată desuet" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15544_a_16869]
-
comunismul în România postbelică. Cartea alcătuită de Vasile Igna nu e însă nici explicativă, nici acuzatoare. Spre deosebire de volumele Anei Selejan, care dezvăluie și acuză, Subteranele memoriei e o carte care apără, care salvează ce se mai poate salva din onoarea intelectualilor români de la sfîrșitul anilor '40 și începutul anilor '50. Se poate vorbi despre asta fără a cădea în ridicol, fără a mitiza cele cîteva gesturi de rezistență, dar și fără a le uita undeva într-o subterană a memoriei colective
Rezistența culturală la începuturile comunismului by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15551_a_16876]
-
să clădim o altă Românie." Textele adunate aici fac dovada că a existat o anumită opoziție, bine ștearsă de istoria ideologizată a epocii, o revoltă atît de ascunsă încît părea inexistentă. Pentru a explora toate aceste "pete albe" ale demnității intelectualilor români, Vasile Igna a făcut o muncă de arheologie eroică, a început să adune documente ascunse, să facă istorie orală într-o vreme în care istoria orală nu era nici pe departe o îndeletnicire la modă sprijinită de ONG-uri
Rezistența culturală la începuturile comunismului by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15551_a_16876]
-
e bine slujit nici de spiritul de intoleranță cu care sînt privite cazurile de supunere la un regim tiranic, fără a căuta să înțelegem motivațiile fiecăruia, dar nici transformarea acțiunii armate anticomuniste într-o legendă." Ceea ce au încercat să facă intelectualii adunîndu-se în grupuri unde libertatea de gîndire și de expresie supraviețuia sau scriind despre alte valori decît cele dictate de regimul care se insinua nu a avut spectaculosul rezistenței armate din munți. Dar ce au încercat ei a fost cu
Rezistența culturală la începuturile comunismului by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15551_a_16876]
-
literaturi din Basarabia. E vorba tot de o masă rotundă. Pe lîngă restaurația politică, tinerii scriitori basarabeni mai au de înfruntat și conservatorismul tot mai încuiat al generației de dinaintea lor. Alinierea la tendințele din România se lovește de un mediu intelectual ostil, de neînțelegere și chiar de ură. * Cîndva tot o revistă pentru tineri, astăzi una pentru toate vîrstele, Luceafărul bucureștean vine în numărul 2 cu un lung articol al dlui Gh. Grigurcu pe tema canonului, plin de observații foarte interesante
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15565_a_16890]
-
conducătorului tezei era, arată autorul, de a "reevalua critic" studiile de literatură românească "medievală", adică veche (sintagma "medievistică literară" nu e prea pretențioasă? Avut-am noi o literatură "antică"?). Era într-adevăr epoca "valorificării moștenirii literare" de care au profitat intelectuali bine intenționați pentru a readuce în învățămîntul românesc nume și valori eliminate de ideologia proletcultistă. I.D. Lăudat, Dan Simonescu: I.C. Chițimia, Alexandru Piru - printre aceștia și Iorgu Iordan - au încercat, într-o serie de articole (în cazul lui Iorgu Iordan
Un savant, o epocă by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/15558_a_16883]
-
în emisiuni de radio și t.v., erou, martir și escroc, pe rînd ori à tour de rôle. Ei bine, aflăm, între altele, dintr-un cotidian apărut exact la mijlocul lui ianuarie, că dl S.O.V. era în tinerețe un intelectual subțire. Iată ce spune prima lui soție, azi în Germania, despre apetitul cultural al junelui: ,, Citea foarte mult, de fapt, știu eu, cum citeam noi, adolescenții, Pe aripile vîntului sau mai știu eu ce el îi consuma pe Kant, Hegel
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15579_a_16904]
-
și Blaga; ne vom confrunta cu un test de mentalitate în ceea ce privește receptarea de către societatea românească a ideii de homosexualitate; ne vom pune la curent cu situația actuală a psihanalizei românești; și vom afla mai multe, sau mai mult despre raporturile intelectualului român cu pornografia. ~n cea de-a doua parte vom trece în revistă figuri de primă mărime ale psihanalizei, numite ele Ernest Jones ori Wilhelm Reich; vom face cunoștință mai îndeaproape cu psihanaliza maghiară și cu cea rusă; vom schița
Psihanaliza aplicată (la București)... by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15584_a_16909]