15,723 matches
-
împânzite cu tabere militare române de tip castrum și castella și așezări civile ale familiilor ostașilor români de tip canabae. Limba latină a reprezentat principalul factor al romanizării. Răspândirea rapidă a limbii latine printre daci s-a datorat faptului că latină era unicul mijloc de comunicare în administrație, în instanțe judiciare, în unități militare, în relațiile comerciale, în centrele religioase, în educație etc. Instituția cetățeniei române a reprezentat unul dintre cele mai efective instrumente ale romanizării, dat fiind că titlul de
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
30 de zile. Septembrie începe (astrologic) cu soarele în semnul Fecioarei și sfârșește în semnul Balanței. Din punct de vedere astronomic, luna septembrie începe cu soarele în constelația Fecioarei și se sfârșește cu soarele în constelația Balanței. Numele lunii septembrie (latină: September) vine de la cuvântul latinesc "septem", șapte, pentru că luna septembrie era a șaptea lună în calendarul roman. Grecii numeau luna septembrie Boedromion. În România, luna septembrie, popular, se numește Răpciune. Luna septembrie este luna cea mai importantă pentru cei care
Septembrie () [Corola-website/Science/296720_a_298049]
-
zile. Din punct de vedere astronomic, luna martie începe cu soarele în constelația Vărsătorului și se sfârșește cu soarele în constelația Peștilor. In astronomia veche, martie începea cu soarele în semnul Peștilor și sfârșea în semnul Berbecului. Numele lunii martie (latină: Martius) vine de la zeul Marte, zeul războiului din mitologia romană și era considerată o lună favorabilă începerii războiului. Sub împăratul Romulus al Romei, anul începea cu această lună, abia în anul 45 î.Hr., Iuliu Cezar a introdus Calendarul iulian iar
Martie () [Corola-website/Science/296718_a_298047]
-
31 de zile. Decembrie începe (astrologic) cu soarele în semnul Săgetătorului și sfârșește în semnul Capricornului. Din punct de vedere astronomic, luna decembrie începe cu soarele în constelația Ophiuchus și se sfârșește cu soarele în constelația Săgetător. Numele lunii decembrie (latină: December) vine de la cuvântul latinesc "decem", zece, pentru că luna decembrie era a zecea lună în calendarul roman. Grecii numeau luna decembrie Poseidon. În România, luna decembrie, popular, se numește Undrea. Denumirea de Undrea sau Andrea vine de la faptul că încă
Decembrie () [Corola-website/Science/296721_a_298050]
-
au reflectat fidel natura relațiilor economice, ponderea diferitelor categorii sociale în viața politică, precum și modul de organizare a statului. În zona Romei de mai târziu locuia în secolul al VII-lea î.e.n. o populație eterogenă din punct de vedere etnic: latini, sabini și liguri, alături de care trebuie să se fi aflat și o populație de origine etruscă. Din punct de vedere social, populația era împărțită în două mari categorii: patricienii și plebeii. Patricienii se numeau "„populus romanus”" și formau o castă
Drept roman () [Corola-website/Science/296707_a_298036]
-
lungă a anului. Iunie începe (astrologic) cu soarele în semnul Gemenilor și sfârșește în semnul Racului. Din punct de vedere astronomic, luna iunie începe cu soarele în constelația Taurului și se sfârșește cu soarele în constelația Gemenilor. Numele lunii iunie (latină: "Iunius") vine de la zeița romană Iuno, soția lui Jupiter și protectoarea femeilor măritate. Grecii numeau luna iunie "Skirophorion". În România, luna iunie, popular, se numește Cireșar. I.L.Caragiale spunea despre luna iunie " Se inventează o nouă umbrelă pentru picioare, în vederea
Iunie () [Corola-website/Science/296719_a_298048]
-
străină, franceza este, după engleză, limba învățată de cele mai multe persoane (120 de milioane), în majoritatea țărilor. 5% din spațiul Internetului ar fi ocupat de limba franceză, fiind pe locul 6-8 printre limbile cele mai folosite. Franceza a evoluat din limba latină populară vorbită în Antichitate în jumătatea de nord a Galiei, devenind, în urma unui proces istoric îndelungat, dominantă pe tot teritoriul Franței actuale și în regiuni limitrofe ale unor țări vecine. Începând cu secolul al XVII-lea, Franța și-a extins
Limba franceză () [Corola-website/Science/296698_a_298027]
-
este o variantă lyoneză, în cea din Québec una montréaleză, în cea din Antile una haitiană, în cea din Oceanul Indian una din Mauritius etc. Istoria limba limbii franceze începe odată cu cucerirea Galiei de către romani, terminată în secolul I î.Hr. Limba latină populară este adoptată treptat de populația autohtonă, în cursul unei perioade de bilingvism care durează până în secolul al V-lea. Limba galică o influențează pe cea latină, constituind substratul viitoarei limbi franceze. Se formează astfel o limbă numită de lingviști
Limba franceză () [Corola-website/Science/296698_a_298027]
-
infinitiv mult mai frecvent decât în română, uneori putând fi exprimat numai prin propoziție subordonată, alteori numai prin infinitiv, în câteva cazuri cele două construcții fiind la alegere. Lexicul limbii franceze se caracterizează în principal prin preponderența cuvintelor de origine latină, fie moștenite, fie împrumutate după constituirea limbii. Există și un substrat galic, din care au rămas relativ puține cuvinte. În număr ceva mai mare au rămas cuvinte dintr-un suprastrat germanic, din care provin cele mai vechi împrumuturi. În tot
Limba franceză () [Corola-website/Science/296698_a_298027]
-
a scrie așa cum s-a fixat mai înainte, chiar dacă pronunțarea a evoluat între timp și scrierea a rămas în urmă. La adâncirea neconcordanței dintre scriere și pronunțare a contribuit și introducerea unor litere numai cu scopul de a arăta originea latină a cuvintelor. Tendința de a face scrierea mai fidelă față de pronunțare și cea tradiționalistă s-au confruntat de atunci și continuă să se opună până în prezent, deocamdată având câștig de cauză a doua orientare.
Limba franceză () [Corola-website/Science/296698_a_298027]
-
este prima literă a alfabetului latin și a celorlalte alfabete derivate din acesta; de altfel este prima literă în alfabetul fenician și aproape în toate alfabetele derivate din acesta. "" este prefix, abreviere și simbol. În limba română această literă notează o vocală deschisă centrală nerotunjită. Semiții
A () [Corola-website/Science/296728_a_298057]
-
ca „an-” - forma „a-” e prezentă înaintea consoanelor, iar „an-” înaintea vocalelor. Din φονη (grc. „voce”), limba română păstrează „afon”, iar din αλφάβητος (grc. „alfabet”) vom avea „analfabet”. De regulă, particula semnifică absența. Sub această formă, „a” provine din prepoziția latină „ad” (lat. „la”, „spre”, „către”). În limba română, „a agrăi” are înțelesul de „a vorbi către”, a se adresa cuiva (arhaism). „A” inițial protetic (adăugat ca atare) e specific dialectului aromân al limbii române. De exemplu, românescului „laud” îi corespunde
A () [Corola-website/Science/296728_a_298057]
-
31 de zile. Ianuarie începe (astrologic) cu soarele în semnul Capricornului și sfârșește în semnul Vărsătorului. Din punct de vedere astronomic, luna ianuarie începe cu soarele în constelația Săgetătorului și se sfârșește cu soarele în constelația Capricornului. Numele lunii ianuarie (latină: Ianuaris) vine de la zeul Ianus din mitologia romană, zeu cu două fețe: una orientată spre anul care se încheie și alta spre anul care vine. Luna Ianuarie a fost introdusă în calendarul roman în jurul anului 700 î.Hr. Până atunci anul
Ianuarie () [Corola-website/Science/296717_a_298046]
-
în Vizcaya. În Țară Bascilor se vorbește atât spaniolă, cât și basca, ultima fiind limba maternă în această reguine. Limba basca se deosebește de spaniolă prin faptul că nu este indo-europeană și nu are nicio relație lingvistică cu alte limbi latine. Potrivit recensământului din 2001, 32,2% din populația Țării Bascilor vorbesc două limbi (spaniolă și basca); 49,6% - vorbesc doar spaniolă; și 18,2% - cunosc basca, dar vorbesc spaniolă, deoarece întâmpină greutăți în vorbirea limbii basce.
Țara Bascilor () [Corola-website/Science/296730_a_298059]
-
Xenopol, care vorbește despre slavi ca populație migratoare: „între anii 500-600, slavii locuiau în regiunile înconjurătoare munților Daciei pe dinafara (se înțelege că până la Slatina sau și mai jos...)”. O a doua ipoteză susține că numele orașului provine din limba latină arhaică: „Salaatina”, „Salatina”, „Slatina” - rezultând așadar că orașul Slatina poartă numele coloniei romane instalată cândva aici. Relieful, clima, rețeaua hidrografică, fauna sau flora au avut, din cele mai vechi timpuri, o importantă influență în apariția și dezvoltarea așezărilor umane. Fiind
Slatina, România () [Corola-website/Science/296713_a_298042]
-
și Setu. Acestea sunt uneori considerate variante ale limbii estone sudice și alteori limbi separate. De asemenea, Setu și Võro se deosebesc mai puțin prin limbă și mai mult prin religie și cultură. Alfabetul limbii estone se bazează pe alfabetul latin, dar adaugă literele "ä", "ö", "ü" și "õ", plus "š" și "ž", introduse ulterior. Literele "c", "q", "w", "x" și "y" apar doar în nume proprii de origine străină, iar "f", "z", "š" și "ž" apar doar în neologisme. "Ö
Limba estonă () [Corola-website/Science/296722_a_298051]
-
Latina era limba vorbită în antichitate în regiunea din jurul Romei numită Lazio ("Latium"), de unde provine și denumirea de „latină” — limba vorbită în Latium. A câștigat o importanță majoră ca limbă oficială în Imperiul Roman. Toate limbile romanice provin din latina-mamă, iar multe cuvinte la baza cărora stă limba latină sunt răspândite în alte limbi moderne, precum engleza. Mai mult
Limba latină () [Corola-website/Science/296747_a_298076]
-
din jurul Romei numită Lazio ("Latium"), de unde provine și denumirea de „latină” — limba vorbită în Latium. A câștigat o importanță majoră ca limbă oficială în Imperiul Roman. Toate limbile romanice provin din latina-mamă, iar multe cuvinte la baza cărora stă limba latină sunt răspândite în alte limbi moderne, precum engleza. Mai mult, în lumea vestică medievală, pentru mai mult de o mie de ani, latina a fost o "lingua franca", fiind limba învățată și vorbită pentru conducerea afacerilor Bisericii Romano-Catolice și soluționarea
Limba latină () [Corola-website/Science/296747_a_298076]
-
epocă Cicero remarca, ca și alții, că limbajul pe care-l utiliza în fiecare zi, cel al înaltei societăți romane, era împodobit cu arhaisme, pe care le denumește „verborum vetustas prisca”. Typos;Expansiunea teritorială a Romei antice a asigurat limbii latine o difuzare din ce în ce mai largă, începând din secolul al III-lea î.Hr. Latina s-a răspândit în cea mai mare parte a Europei Occidentale, a Africii de Nord, a Asiei Mici și a regiunilor dunărene. Sub Imperiu, latina este limbă a
Limba latină () [Corola-website/Science/296747_a_298076]
-
a numeroaselor colonii romane, împreună cu greaca și alte graiuri locale. Nu există un consens unanim care să delimiteze exact perioada în care "latina medievală" s-a diferențiat de latina vulgară, dar, în general, se consideră ca fiind "latină medievală" limba latină scrisă începând de pe la 500 d.Hr. (mulți oameni de știință consideră că începutul acestei limbi ar fi cu o sută de ani mai devreme) și până în pragul Umanismului (jumătatea secolului al XIV-lea), cuprinzând, prin urmare, latina lui Dante, în
Limba latină () [Corola-website/Science/296747_a_298076]
-
limbile specifice diferitelor popoare a fost declarată prohibită începând de la sfârșitul secolului al XII-lea prin scrisorile emise de papa Inocențiu al III-lea, apoi de mai multe concilii la începutul secolului al XIII-lea. Literații se exprimau tot în latină. Limba universităților este latina, încă de la crearea lor pe la sfârșitul secolului al XII-lea. Intelectualii Evului Mediu își scriu tratatele în latină. "Enciclopedia" (pentru a folosi un termen contemporan) scrisă de Vincent de Beauvais, "Speculum maius", este scrisă în latină
Limba latină () [Corola-website/Science/296747_a_298076]
-
latină. Totuși, începând de la Conciliul de la Tours (813), în teritoriile corespunzătoare Franței și Germaniei actuale, omiliile / predicile nu mai erau rostite în latină, ci în „lingua romanica rustica” (galo-romană), sau în „lingua tudesca” (germanică). Destul de des sunt traduse în limba latină lucrări de valoare ale literaturii contemporane: Pe lângă acestea există numeroase texte clasice traduse în latină: În biologie numele științifice ale speciilor sunt date în latină sau greacă. Anatomia folosește pentru definirea parților corpului uman o terminologie predominant latină, chiar dacă pentru
Limba latină () [Corola-website/Science/296747_a_298076]
-
în limba latină lucrări de valoare ale literaturii contemporane: Pe lângă acestea există numeroase texte clasice traduse în latină: În biologie numele științifice ale speciilor sunt date în latină sau greacă. Anatomia folosește pentru definirea parților corpului uman o terminologie predominant latină, chiar dacă pentru anumite organe se folosesc termeni grecești latinizați. Denumirile bolilor în schimb sunt derivate din limba greacă. În drept există nenumărați termeni și definiții juridice în limba latină. Și în științele umaniste latina joacă un rol deosebit de important. În
Limba latină () [Corola-website/Science/296747_a_298076]
-
greacă. Anatomia folosește pentru definirea parților corpului uman o terminologie predominant latină, chiar dacă pentru anumite organe se folosesc termeni grecești latinizați. Denumirile bolilor în schimb sunt derivate din limba greacă. În drept există nenumărați termeni și definiții juridice în limba latină. Și în științele umaniste latina joacă un rol deosebit de important. În Meteorologie denumirile norilor au o clasificare în limba latină. Și în farmacie vocabularul latin este un bun comun. Medicii și farmaciștii prescurtează rețetele în termeni latini, iar pe fiecare
Limba latină () [Corola-website/Science/296747_a_298076]
-
latinizați. Denumirile bolilor în schimb sunt derivate din limba greacă. În drept există nenumărați termeni și definiții juridice în limba latină. Și în științele umaniste latina joacă un rol deosebit de important. În Meteorologie denumirile norilor au o clasificare în limba latină. Și în farmacie vocabularul latin este un bun comun. Medicii și farmaciștii prescurtează rețetele în termeni latini, iar pe fiecare pachet de medicamente există în afara numelui internațional al medicamentului și denumirea lui latină, la fel cum pe fiecare medicament naturist
Limba latină () [Corola-website/Science/296747_a_298076]