15,061 matches
-
fiind găsită neatinsă de foc în ruinele carbonizate ale bisericii de lemn care a ars în 1954. Aceasta din urmă este considerată de credincioșii ca fiind „făcătoare de minuni”. La baza dealului Runc, într-un parc amenajat lângă Biserica "Nașterea Maicii Domnului", s-a aflat până prin anii '60 ai secolului al XX-lea o cruce de piatră pe care s-a săpat inscripția: ""în amintirea părăsirii beuturii alcoolului - 1894"". Într-o duminică de septembrie a anului 1894, după slujba de la biserică
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323545_a_324874]
-
în administrarea comunei Nistorești. Tot atunci, satul Ogoarele a fost desființat și inclus în satul Nistorești. În comuna Nistorești se află schitul Valea Neagră, monument istoric de arhitectură de interes național. Ansamblul datează din anii 1755-1757 și cuprinde biserica „Adormirea Maicii Domnului” și turnul clopotniță. În rest, alte două obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monumente de interes local, ambele fiind clasificate drept monumente de arhitectură. Unul este biserica de lemn „Sfinții Voievozi” din
Comuna Nistorești, Vrancea () [Corola-website/Science/323570_a_324899]
-
a fost construită în anul 1825. Are hramul „Adormirea Maicii Domnului” (15 august). Comuna Măguri-Răcătău, este situată în Munții Apuseni, masivul Gilău, la 40 km. de Cluj. Este alcătuită din trei sate: Răcătău, Muntele Rece și Măguri, iar centrul de comună se află în Răcătău. Întrucât, la început Primăria se
Biserica de lemn din Măguri-Răcătău, filia Teleni () [Corola-website/Science/323632_a_324961]
-
ei au interpretat aceste întâmplări ca un semnn ceresc că acolo trebuie înălțată o biserică. Astfel a fost construită o mică biserică din lemn de 20 de metri pătrați (5x4m), plus un mic altar și i-au pus hramul „Adormirea Maicii Domnului”, sărbătorit la 15 august. Până în 1918 se slujea aici doar de hram, alternativ romano-catolicii și ortodocșii. Apoi a fost abandonată pentru o perioadă bună de timp, ajungând depozit de cânepă și în prag de demolare. Înmulțindu-se locuitorii pe
Biserica de lemn din Măguri-Răcătău, filia Teleni () [Corola-website/Science/323632_a_324961]
-
mici. Retârnosirea bisericii a avut loc la 22 iulie 2007, săvârșită de către P.S.Părinte Episcop vicar Vasile Someșanul, înconjurat de un sobor de preoți, în prezența unui mare număr de credincioși. Preoții care au păstorit la biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” din Teleni, filie la parohia Someșul Rece din 1957 până în 1974, apoi din 1974 filie la parohia Măguri-Răcătău până azi; până în 1963 la Parohia Someșul Rece a fost Pr. Stănescu; Pr. Sâncrăian Ioan 1964-1973; Pr. Tuluceanu Tudor 1973-1974; Pr.
Biserica de lemn din Măguri-Răcătău, filia Teleni () [Corola-website/Science/323632_a_324961]
-
Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Câmpulung Moldovenesc este o biserică ortodoxă construită în anul 1913 în municipiul Câmpulung Moldovenesc (județul Suceava). Biserica este situată pe Calea Transilvaniei nr. 8, în centrul orașului, de-a lungul drumului care face legătura între orașele Suceava și
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323652_a_324981]
-
1541 de către domnitorul Petru Rareș într-o poiană de la poalele Munților Rarău. După legendă, Stoian ar fi orbit ca pedeapsă divină. Având remușcări pentru ceea ce a făcut, Stoian a înălțat după anul 1781 o biserică de lemn cu hramul Adormirea Maicii Domnului. Aceasta se afla la drumul mare, într-un loc din spatele actualei biserici. În anul 1794 i s-a constituit sesia parohială compusă din 24 de fălci de pământ ""în hotarul comunei Sadova cu Breaza, pe Runculeț, lângă pârâul Neagra
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323652_a_324981]
-
de lemn a fost desfăcută și mutată în satul Bădeuți din apropierea orașului Rădăuți. Locul unde se afla masa altarului a fost împrejmuit cu o construcție circulară de scânduri. După cum se precizează în ""Anuarul Mitropoliei Bucovinei pe anul 1937"", Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Câmpulung Moldovenesc avea o casă parohială de cărămidă, o casă a cooperatorului de cărămidă, o sesie parohială de 12 ha, o sesie a cooperatorului de 6 ha, o sesie a cântărețului de 3 ha și o sesie a
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323652_a_324981]
-
1960-1966), Vasile Dragu - preot (1974-1991), Gheorghe Pașcan - preot (1979-1985), Petru Crăciun - paroh (din 1985), Doru Costineanu Beuca - preot (din 1985), Nicolae Cojocaru - preot (1985-1993), Gheorghe Giosan - preot (din 1993) și Ioan Nemțan - diacon (2013-2015) și preot (din 2015). Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Câmpulung Moldovenesc are formă de cruce (plan treflat), cu o turlă a cărei înălțime este de 38 m. Ea este acoperită cu țiglă smălțuită, multicoloră, în formă de solzi. Catapeteasma bisericii este confecționată din lemn de tei de către
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323652_a_324981]
-
care arată ca haiducul Pintea Viteazul aparține familiei Cupșa din satul Măgoaja”. Cel de-al treilea frate, care a luat drumul Niculei, a fost strămoșul nobilului Ioan Cupșa, care - ctitorind Mănăstirea Nicula din județul Cluj - dăruiește călugărilor celebra icoana a Maicii Domnului cu Pruncul, pictată în 1681 de preotul Luca din Iclod. Timp de patru secole numărul locuitorilor a crescut, multi dintre ei devenind "nemeși" (mici nobili), pentru vitejia arătată în războaiele purtate de principii Ardealului. Astfel, recensământul din anul 1866
Cupșa () [Corola-website/Science/323664_a_324993]
-
Fechete, Belindean, Vaida, Ancean, Mureșan etc. Nicula a făcut parte până în 1919 din comitatul Solnocului Interior (Solnoc-Dăbâca), iar apoi din județul Someș. Icoana de la Nicula este prețuita și în lumea romano-catolică.Potrivit unui proces verbal redactat de militari austrieci, icoana Maicii Domnului cu Pruncul a lăcrimat continuu, între 15 februarie și 12 martie 1699. Până să ajungă la Nicula, icoana a poposit și în castelul guvernatorului Transilvaniei, Sigismund Kornis, în Benediugu Dejului. În anul 1767, papa Clement al XIII-lea a
Cupșa () [Corola-website/Science/323664_a_324993]
-
-lea a acordat "indulgenta plenară" tututor pelerinilor ce călătoreau la Mănăstirea Nicula, spre a se închină icoanei, în zilele de 15 august și 8 septembrie. În anul 1928, papa Pius al XI-lea numește locașul drept "sanctuar marian", adică închinat Maicii Domnului. Ștefan Ludwig Roth, afirmă că adevărata limba oficială a Transilvaniei istorice a fost de-a lungul secolelor limba română, numeroase descrieri de români dați în urmărire de ocupația maghiară din Transilvania atestă că ei s-au încăpățânat să vorbească
Cupșa () [Corola-website/Science/323664_a_324993]
-
construiască o biserică mai mare. Prin decizia Consistoriului Arhiepiscopesc nr. 1802 din 10/22 martie 1887 s-a aprobat desfacerea bisericii vechi și s-a orânduit ca parohienii de la "Sf. Nicolae" să primească Biserica "Nașterea Domnului" (filială a Parohiei "Adormirea Maicii Domnului") pentru săvârșirea slujbelor religioase. În acea perioadă, locuitorii din Ciumârna intenționau să construiască o biserică filială, ei aparținând de Parohia din Rușii-Moldoviței. La 18/30 mai 1887, Consiliul Parohiei "Sf. Nicolae" din Câmpulung a trimis câteva scrisori Protopresviteriei districtuale
Biserica Sfântul Nicolae din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323694_a_325023]
-
Franz Joseph al Austriei și moștenitor al tronului, s-a procedat la urgentarea lucrărilor în scopul de a se face sfințirea temeliei bisericii noi în prezența înaltului oaspete. Astfel, la 3/15 iunie 1887, parohul Tit Onciul de la Parohia "Adormirea Maicii Domnului" a predat cheia bisericii filiale cu hramul "Nașterea Domnului" parohului Vasile Cocorean de la Parohia "Sf. Nicolae", fiind de față vicarul protopresviterial George Balmoș, precum și epitropii de la ambele parohii. Apoi, la 5/17 iunie 1887, s-au transportat la biserica
Biserica Sfântul Nicolae din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323694_a_325023]
-
familii a bisericilor de lemn din România; construită în anul 1765 în satul Câmpia și mutată ulterior în Cehei. Mănăstirea Bic aflată în satul omonim, poartă hramul "Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul" și este cel mai mare așezământ monahal de maici din Episcopia Sălajului. În incinta complexului arhitectural se află o biserică de lemn construită în anul 1778 și declarată monument istoric. Biserica romană-catolică din Șimleu Silvaniei, clădire (monument istoric) ridicată în anul 1534 de către Báthory István, un descendent al familiei
Balta Cehei () [Corola-website/Science/323775_a_325104]
-
fără a i se schimba forma și dimensiunile. După finalizarea acestor lucrări, biserica a fost sfințită la 9 iunie 1930 de către protoiereul de Fălticeni, preot iconom stavrofor E.V. Grigorescu, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi de la Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Fălticeni. Cu acest prilej, pe peretele estic al pridvorului s-a amplasat o pisanie pe care s-au înscris următoarele: Pereții exteriori au fost căptușiți ulterior cu scânduri vopsite în culoarea albastru deschis. Inițiativa înființării unui schit la
Biserica de lemn din Fălticeni () [Corola-website/Science/323879_a_325208]
-
culoarea albastru deschis. Inițiativa înființării unui schit la Buciumeni i-a aparținut în 1993 preotului Gheorghe Brădățeanu, consilier administrativ al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților. Prin hotărârea Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, s-a înființat la 18 mai 1994 un schit de maici la Buciumeni. La 1 septembrie 1998, Arhiepiscopia a ridicat Schitul Buciumeni la rang de mănăstire, aceasta având în prezent o obște formată din 20 de călugărițe. După redeschiderea mănăstirii, s-au construit câteva corpuri de chilii, împreună cu toate dependințele necesare
Biserica de lemn din Fălticeni () [Corola-website/Science/323879_a_325208]
-
urmare a defrișărilor necontrolate. Noul lăcaș de cult a fost sfințit la 28 august 2005 de către arhiepiscopul Pimen Zainea. În perioada 2008-2011, în incinta mănăstirii a fost construit un cămin de bătrâni, cu binecuvântarea arhiepiscopului Pimen Zainea și sub îndrumarea maicii starețe Maria Mălăescu. Căminul de bătrâni din incinta Mănăstirii „Sfântul Gheorghe”-Buciumeni a fost sfințit la 18 august 2011 de către arhiepiscopul Pimen, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi. La acest eveniment au participat numeroși credincioși, primarul Vasile Tofan
Biserica de lemn din Fălticeni () [Corola-website/Science/323879_a_325208]
-
înlocuită cu una din tablă galvanizată. În anul 1953 biserica a fost resfințită de Partenie Ciopron, delegat al Mitropoliei Moldovei și Sucevei. Biserica de lemn din Brașca a intrat în atenția presei în mai 2004 când dintr-o icoană a Maicii Domnului, veche de peste 300 de ani (după cum susținea soția unui fost pălimar), a început să curgă mir. Acest fenomen a fost observat pentru prima dată la 9 mai 2004 de către o bătrână de 68 de ani, Veronica Pop, care a
Biserica de lemn din Brașca () [Corola-website/Science/323152_a_324481]
-
soția unui fost pălimar), a început să curgă mir. Acest fenomen a fost observat pentru prima dată la 9 mai 2004 de către o bătrână de 68 de ani, Veronica Pop, care a arătat și altor femei lacrimile curse din ochii Maicii Domnului și apoi l-au anunțat pe preotul paroh Viorel Rusu. Acesta a șters lacrimile cu un prosop, dar lacrimile au apărut la loc după o oră. Vestea că icoana Maicii Domnului din biserica de lemn din Brașca a început
Biserica de lemn din Brașca () [Corola-website/Science/323152_a_324481]
-
a arătat și altor femei lacrimile curse din ochii Maicii Domnului și apoi l-au anunțat pe preotul paroh Viorel Rusu. Acesta a șters lacrimile cu un prosop, dar lacrimile au apărut la loc după o oră. Vestea că icoana Maicii Domnului din biserica de lemn din Brașca a început să lăcrimeze s-a răspândit repede, lăcașul de cult devenind un adevărat loc de pelerinaj, unde au venit și credincioșii din satele aflate în apropiere (Stroiești, Ilișești și Bălăceana), precum și din
Biserica de lemn din Brașca () [Corola-website/Science/323152_a_324481]
-
Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” din Măriței este un lăcaș de cult ortodox construit în perioada 1897-1900 în satul Măriței din comuna Dărmănești aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în cimitirul satului și are hramul "Adormirea Maicii Domnului", sărbătorit la data
Biserica de lemn din Măriței () [Corola-website/Science/323176_a_324505]
-
Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” din Măriței este un lăcaș de cult ortodox construit în perioada 1897-1900 în satul Măriței din comuna Dărmănești aflată în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat în cimitirul satului și are hramul "Adormirea Maicii Domnului", sărbătorit la data de 15 august. nu a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava. Prima atestare documentară a localității datează dintr-un document din 6 aprilie 1634 prin care episcopul Evloghie al Rădăuților cumpăra satul Măriței
Biserica de lemn din Măriței () [Corola-website/Science/323176_a_324505]
-
Biserica "Adormirea Maicii Domnului" (fostă luterană) din Ilișești este un lăcaș de cult construit în anul 1901 în satul Ilișești (județul Suceava). Ea a funcționat inițial ca biserică evanghelică (luterană) până în 1940, când germanii din localitate au emigrat în Germania. Rămasă mult imp
Biserica Adormirea Maicii Domnului (fostă luterană) din Ilișești () [Corola-website/Science/323228_a_324557]
-
acest timp ea fiind devastată și jefuită. În anul 1986, fosta biserică luterană din sat a fost trecută în patrimoniul Parohiei ortodoxe Ilișești. Comunitatea ortodoxă locală a reabilitat lăcașul de cult, care a fost sfințit în 1990 cu hramul "Adormirea Maicii Domnului". În ultimul deceniu al secolului al XX-lea, structura de rezistență al vechii biserici ortodoxe din Ilișești a fost puternic afectată de lucrările de infrastructură la drumul care leagă Suceava de Gura Humorului. Ca urmare a faptului că autoritățile
Biserica Adormirea Maicii Domnului (fostă luterană) din Ilișești () [Corola-website/Science/323228_a_324557]