14,795 matches
-
și într-un ritm constant a tuturor instalațiilor aparținând unei unități patrimoniale; Capacitatea reală, determinată prin diminuarea capacității teoretice cu timpii aferenți înteruperilor inevitabile: reparații, timp de punere în funcțiune, absențe, concedii, inventarieri, etc. 3. Determinarea costurilor fixe (CF) imputate rațional (CFIR) încorporabile în costul complet, conform relației: Din analiza acestei relații se observă că diferența de imputare exprimă modul în care sunt afectate rezultatele unității patrimoniale prin subimputare sau suprimputare în costul complet. Costul determinat prin imputare rațională (CIR) cuprinde
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
CF) imputate rațional (CFIR) încorporabile în costul complet, conform relației: Din analiza acestei relații se observă că diferența de imputare exprimă modul în care sunt afectate rezultatele unității patrimoniale prin subimputare sau suprimputare în costul complet. Costul determinat prin imputare rațională (CIR) cuprinde: *Costurile variabile (operaționale) totale (CV) , care corespund nivelului de activitate real, fiind integral încorporate în costul complet; * Costurile fixe imputate rațional costului complet. Regulamentul de aplicare a Legii contabilității nr. 82/1991 face mențiunea că prin aplicarea metodelor
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
nr. 82/1991 face mențiunea că prin aplicarea metodelor de calculație a costurilor se calculează și costul subactivității care, de regulă, se reflectă direct în rezultatul exercițiului. Relația de calcul prevazut de același Regulament, pentru costul subactivității este : Importanța imputării raționale a cheltuielilor fixe, se poate prezenta prin următorul exemplu: O unitate patrimonială prezintă următorii indicatori (tabel 20). Din modul de prezentare a valorilor calculate în tabelul de mai sus, rezultă că variația costului mediu este influențată numai de gradul de
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
de absorbție al costurilor fixe (în ipoteza stabilității prețurilor și a productivității muncii). în această ecuație singura variabilă este valoarea volumului de activitate (AR). La un nivel al activității normale (AN) de 7.000 ore mașină de funcționare, prin imputarea rațională a cheltuielilor fixe se obțin următoarele valori (tabel 21). Rezultatul imputării raționale se concretizează în nivelarea costului unitar, diferențiale de încorporare avînd următoarele semnificații (funcție de nivelul activității reale față de nivelul activității normale). Astfel, în perioada de gestiune N, cînd și
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
muncii). în această ecuație singura variabilă este valoarea volumului de activitate (AR). La un nivel al activității normale (AN) de 7.000 ore mașină de funcționare, prin imputarea rațională a cheltuielilor fixe se obțin următoarele valori (tabel 21). Rezultatul imputării raționale se concretizează în nivelarea costului unitar, diferențiale de încorporare avînd următoarele semnificații (funcție de nivelul activității reale față de nivelul activității normale). Astfel, în perioada de gestiune N, cînd și K IR =1, costurile fixe sunt absorbite integral. Delimitarea cheltuielilor de producție
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
scurte a abaterilor față de standardele antecalculate în vederea adoptării celor mai eficiente decizii; Principiul informării prin excepție, care presupune raportarea către organele de conducere și decizie numai a acelor costuri care nu se încadrează în standardele prestabilite; Principiul selectării și dirijării raționale a informațiilor privind abaterile. Aplicație pentru exemplificarea metodei de calculație standard-cost: O unitate patrimonială prezintă următoarea situație (tabel 91) legată de fabricarea produsului „X” în cantitate de 4.000 buc., produs realizat în 3 secții 73 (tabel 92). Metoda de
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
din Japonia, J.I.T., ca metodă de calculație a costurilor, s-a extins și în întreprinderi din S.U.A. și Europa Occidentală. Avantajele J.I.T. vizează următoarele aspecte: * Economii în costurile de menținere a stocurilor; * Locul de muncă se micșorează, producția devine mai rațională, prin eliminarea produselor intermediare; * Reducerea rebuturilor; * Deficiențele în producție sunt mai ușor sesizabile etc. Dar, metoda J.I.T. prezintă și limite, asupra cărora specialiștii fac referire și anume: * Există riscul ca așteptarea „momentului oportun” să ducă la întârzieri; * Manipularea materialelor în
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
o anumită metodologie a cercetării, pe care o explică, arătând modul de organizare a tezei, mizele lucrării în raport cu natura cercetării, dl. Ghercă reușește o bună circumscriere a temei și dovedește o stăpânire a mijloacelor în raport cu complexitatea subiectului. Încadrarea cronologică este rațională, în sensul justificării perioadei alese pentru cercetare prin trimitere la fenomenul presei catolice românești și la politica Vaticanului cu privire la mijloacele de comunicare în spațiul românesc. De asemenea, autorul reușește să justifice restrângerea temei doar la România Vechiului Regat, omițând din
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
această perspectivă, poziția Vaticanului a apărut tot mai retrogradă, de apărare a privilegiilor și imunităților sale, de rezistență la procesul de modernizare a Statului; acesta din urmă, detașându-se tot mai mult de suveranitatea divină și aplicând concepția modernă și rațională a politicii, a impus libertățile constituționale, democrația și religia Patriei unor teritorii unde prin natura sa, Sfântul Scaun nu mai putea pătrunde cu facilitatea medievală. În același timp, autocomprehensiunea Statului, născută din lenta erodare a ordinii sociale feudale, inducea autoritățile
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
pe activitățile sociale. Poziția Sfântului Scaun s-a transformat în una de apărare a privilegiilor și imunităților sale, de rezistență la procesul de modernizare a unui Stat care nu mai avea la bază suveranitatea divină; acesta aplica concepția modernă și rațională a politicii, impunând libertățile constituționale, democrația și religia Patriei, concepte aflate în opoziție cu poziția retrogradă a Sfântului Scaun, ce avea încă în componență o concepție medievală. În evoluția acestor noi realități, s-a ajuns la situația în care treptat
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
normativ - formală care se referă la cadrul instituțional al regionalizării, având caracter normativ pentru societate (împărțire administrativ - teritorială); regionalizarea simbolic - informală, determinată de apartenența culturală și de grup; regionalizarea pozitivist - științifică, utilizată de știință în crearea spațiilor determinate de construcțiile raționale ale realității din diferite domenii (spațiul geografic, spațiul social, spațiul economic, etc.). Triada modurilor de regionalizare argumentează clasificarea propusă de H.H. Blotevogel [1996, p.44-68] în care se disting trei tipuri de regiuni astfel: o regiuni ale organizațiilor economice și
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
dezvoltării regionale în România 2.4.1 Rațiunea aplicării metodelor statistice multivariate în studiul fenomenului de dezvoltare regională Dinamica vremurilor, manifestată de cele mai multe ori sub semnul hazardului și al incertitudinii, suscită la cercetare și cunoaștere pentru a găsi o explicație rațională. Fenomenele „de tip stochastic din orice domeniu al vieții economico - sociale sau naturale”, „în mișcarea lor curentă - continuă, în timp, în spațiu și din punct de vedere calitativ”, induc o anumită stare și variabilitate asupra societății privită în totalitatea sa
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
timpul real, și povestește în ritmul lui, în maniera lui de rememorare. Trecutul capătă felurite valori. Unii eroi recurg la reverie, și prin ea se scufundă în meandrele amintirii. Alții pun distanță între ei și memoria sentimentală, creând un trecut rațional. Sunt eroi care fac uz de incertitudine, în maniera lui Henry James. Unii protagoniști fug în trecut doar pentru a descuraja prezentul, realul. În niciunul din cazuri, trecutul nu e ordonat, accesibil, chiar dacă el pare așa la prima vedere. Trecutul
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
iar al lui Hawksmoor începe cu același cuvânt; numele primei victime a lui Dyer la temelia unei biserici, Thomas Hill, e numele primului caz al lui Hawksmoor. În mod evident, Ackroyd vrea să ne năucească, să ne zdrobească toate pavezele raționale și să ne lase pierduți în inima imposibilului. Timpul era preocuparea lui Dyer încă din copilărie: Ședeam lângă un bloc vechi de piatră și mă concentram asupra trecutului și viitorului. Se pare că încă din copilărie făcea exerciții de nemurire
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
de cârpă. El are farmec doar atâta vreme cât autorul se servește de el pentru a demonstra o teză. Autorul Desperado are mereu ceva de demonstrat. Huxley folosește didactic ironia. Ne descurajează când vrem să compătimim un erou, ne îndreaptă spre participare rațională la lectură. Nu contează atât umanitatea eroilor cât ideea pe care o reprezintă. Ni se arată treptat cum să ne facem tovarăși de lectură din ei, să le descifrăm disperarea de a fi altfel decât toate ființele pe care le
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ZEI TEREȘTRI Dacă filosofii nu sunt și medici, sigur ei luminează orizontul de intuire, percepere și acțiune al medicilor. Spre deosebire de egipteni, grecii sunt și filosofi, creatori de școli, de sisteme de reflexie. în constelația lor ideatică, senzorialul se unește cu raționalul. Sofiștii speculează la suprafața fenomenelor. Filosofii au dotația profunzimilor: Socrate (469 - 399), Platon (427 - 347), Aristotel (383 - 322) se urmează și completează creator în spațiul fără limite al ideii, al spiritului ordonator. Pytagora (580 - 500)caută adevărul în unu și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
atât curative cât și preventive: „vindecarea bolnavilor și întărirea sănătății celorlalți“. Această prescripție este și azi vehiculată, și parțial realizată. Nei Ching (țing) este considerat părintele medicinei chineze. Pentru echilibrul funcțional al organismului, medicina chineză recomanda masajul, gimnastica, regimul alimentar rațional (dieta) practicile respiratorii supraveghiate, meditația introspectivă și regimul sexual conștientizat. Din această perioadă sunt și cuvintele medicină = yi și medic = yi-sen. Cert este că, în epoca Ciou (Ciu) încep să se clarifice orientările filosofico-medicale de durată. Cinci elemente lemnul, focul
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
din experiența dublată de reflexie, căci nici o informație nu ajunge în intelect dacă mai întâi nu a fost în simțuri (Eseu asupra intelectului, 1690). Contemporanul său, Thomas Hobbes (1633 - 1714) este filosoful care caută să armonizeze cunoașterea empirică cu cea rațională, însă nu clarifică metamorfoza datelor senzoriale în noțiuni generale. De neînțeles este și etica sa contradictorie: „Bellum omnium contra omnes“ (Războiul tuturor împotriva tuturor) exprimată în De cive (1642) și în Leviathan (1651), chiar dacă se gândește la omul arhaic, cum
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Studiul, experiența și practica, trebuie să se afle mereu împreună. Bolnavul nu se identifică maladiei, ci aceasta poate căpăta noi aspecte în funcție de bolnav. Cărțile sale îi oglindesc preocupările. în 1703, va publica: De usu rațiunii mechanicii in medicina (Despre folosirea rațională a tehnicilor în medicină) și în 1708, Elementa chimica (Probleme de chimie). Boerhaave va ține cursuri foarte frecventate la Colegiul de practică medicală din Leyda, orașul cu o Universitate din 1575 și locul unde s-a născut Rembrandt (1606). În
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
susține că orice temă poate fi prezentată În forme care să pună accent fie pe acțiuni obiectuale, fie pe imagini, fie pe mijloace verbale, aici se vede importanța aplicării În procesul de Învățare a principiului unității didactice dintre senzorial și rațional În concluzie accentul se pune pe acțiuni obiectuale și procedee imagistice, procedee de simbolizare și pe mijloace verbal - logice. Educatoarea trebuie să Întrețină o atmosferă de conlucrare, care să stimuleze activismul copiilor. Didactica modernă prevede ca educatoarea să fie bine
Învăţământul românesc în context european by Colpoş Lenuţa () [Corola-publishinghouse/Science/1130_a_2350]
-
abordare sociopedagogică”, E. Păun enumeră avantajele, individuale și sociale, pe care le aduce activitatea organizată: * dezvoltarea și potențarea capacităților individuale, prin cooperare într-o structură organizată care-l plasează pe individ acolo unde competențele sale pot fi valorificate superior; * utilizarea rațională și reducerea timpului de realizare a diferitelor activități; * prelucrarea, transmiterea și utilizarea sistematică a achizițiilor generațiilor anterioare (E. Păun, 1999, p.7). Având în vedere aceste avantaje, putem afirma fără mari rezerve că, cea mai mare parte a vieții și
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
înșine” și imaginea de sine referitoare la reprezentarea noastră despre propria persoană. În număr de șapte, stadiile dezvoltării Proprium-ului sunt: stadiul Eu-lui corporal, al identității de sine, al respectului de sine, al extensiunii Eu-lui, al imaginii de sine, al Eu-lui rațional și stadiul constrângerii Proprium-ului. Acesta din urmă este specific etapei adolescenței și presupune stabilirea scopurilor, a intereselor, a planurilor de viață, racordarea aspirațiilor la exigențele vieții, direcționarea acțiunilor spre viitor (Eul pragmatic). Allport consideră că imaginea de sine a adolescentului
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
voinței și al judecății morale. J Piaget a arătat că, în comportamentul față de celălalt, copilul trece de la o morală eteronomă (când regulile de conduită și de evaluare morală sunt impuse de celălalt și îi sunt date fără o evaluare morală rațională - pot conține interesele egocentrice ale adultului) la o morală autonomă a cărei constituire necesită integrarea reciprocității relațiilor între indivizii recunoscuți prin particularitatea lor proprie, dar egali sub raport formal. În perspectiva unei analize psihodinamice, continuă autorii citați anterior, cucerirea autonomiei
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
și autoritatea nu au sens decât prin raportare una la cealaltă. autoritatea nu se opune și nu stânjenește natura și dezvoltarea psihică a copilului (cum lasă a se înțelege pedagogia nondirectivistă care susține libertatea absolută în educație), ci, în condiții raționale o stimulează. Deci, problema care se pune nu este de a elimina autoritatea din educație în favoarea unei libertăți iluzorii și ineficiente sub raport formativ, ci găsirea unor modalități optime de exprimare a autorității și de corelare a ei cu autonomia
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
Problema care se pune în realitate nu este aceea a „neautorității profesorului, ci, dimpotrivă, a exercitării autorității prin anumite modalități ce conferă elevilor o arie mai mare de participare și de acțiune. În mediul educațional se cere exercitarea unei autorități raționale și funcționale. Au fost identificate proprietățile pe care le are autoritatea profesorului: nimeni nu este o autoritate pentru sine într-un anumit domeniu de activitate; în același domeniu de cunoaștere, autoritatea este asimetrică, în sensul că unul știe mai mult
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]