15,419 matches
-
care câștigă primul 21 de puncte este învingător într-un set. Jucătorul care câștigă un schimb de mingi adaugă 1 punct la scor. Nu exista încetarea serviciului/pierderea serviciului, în sensul că poți înscrie un punct indiferent cine servește. Dacă scorul ajunge la 20-20, jucătorul care câștigă 2 puncte consecutive va câștiga setul. Dacă scorul ajunge la 29-29, jucătorul care câștigă al 30-lea punct este învingător. Jucătorul care câștigă un set servește primul în setul următor. Când un jucător atinge
Badminton : curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/361_a_643]
-
un schimb de mingi adaugă 1 punct la scor. Nu exista încetarea serviciului/pierderea serviciului, în sensul că poți înscrie un punct indiferent cine servește. Dacă scorul ajunge la 20-20, jucătorul care câștigă 2 puncte consecutive va câștiga setul. Dacă scorul ajunge la 29-29, jucătorul care câștigă al 30-lea punct este învingător. Jucătorul care câștigă un set servește primul în setul următor. Când un jucător atinge 11 puncte, ambii combatanți primesc o pauză de 60 de secunde. Ambii jucători primesc
Badminton : curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/361_a_643]
-
de dublu în care A&B joaca împotriva lui C&D. A&B câștigă tragerea la sorți și decide să servească primii. A va servi pentru C. A va fi serverul inițial în timp ce C va fi primitorul inițial. Desfășurarea/ Explicația Scor . . Terenul de Serviciu Servant & Primitor Câștigătorul schimbului de mingi C D. 0-0 B A Terenul de serviciu dreapta. Fiind scorul echipei de la serviciu, este egal. A servește pentru C. A si C sunt serverul inițial si primitorul inițial. Ce diferă intre
Badminton : curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/361_a_643]
-
să servească primii. A va servi pentru C. A va fi serverul inițial în timp ce C va fi primitorul inițial. Desfășurarea/ Explicația Scor . . Terenul de Serviciu Servant & Primitor Câștigătorul schimbului de mingi C D. 0-0 B A Terenul de serviciu dreapta. Fiind scorul echipei de la serviciu, este egal. A servește pentru C. A si C sunt serverul inițial si primitorul inițial. Ce diferă intre aceste doua sisteme? Mai întâi, vechiul format necesita mai mult timp pentru jucarea unui meci, deoarece exista regula de
Badminton : curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/361_a_643]
-
efectuării serviciului de către jucători ; arbitrii de linie, care sunt plasați în partea opusă arbitrului principal, câte unul în dreptul liniilor terminale. Ei vor urmări dacă mingea a căzut pe suprafața terenului de joc sau nu; scorer, care manipulează aparatele pentru înregistrarea scorului. Înaintea începerii competiției, arbitrul principal va controla dacă fiecare concurent are avizul medicului de a participa la competiție („apt sportiv"). El va efectua tragerea la sorți în fața arbitrilor, pentru stabilirea ordinii de intrare în joc a jucătorilor, în timpul desfășurării partidelor
Badminton : curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/361_a_643]
-
să nu fie dezvăluită prin mimica feței și a atitudinii (jucătorilor), să nu subapreciem adversarul dar nici să ne auto supraapreciem forțele si cunoștințele personale; ceea ce poate duce la pierderea unor meciuri, în care primul set l-am câștigat la scor categoric. Deoarece la o competiție de badminton, fiecare jucător are de jucat mai multe partide, valoarea adversarilor întâlniți crescând de la meci la meci, tactica trebuie în primul rând să asigure multă economie de energie si de forță, pentru a putea
Badminton : curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/361_a_643]
-
trezească interesul acestuia; - în baterie trebuie incluse probe cât mai variate, putânduse realiza astfel analize diferențiate; - raportul între testele verbale și cele nonverbale, precum și între testele cu timp limitat și cele cu timp nelimitat trebuie să fie echilibrat. Cotarea rezultatelor: Scorurile calculate pentru testele de creativitate sunt: 4.1. scorul de fluiditate (al cantității): se stabilește după numărul total de răspunsuri date de subiect la proba respectivă; 4.2. scorul de flexibilitate (al varietății): se referă la numărul de categorii în
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
mai variate, putânduse realiza astfel analize diferențiate; - raportul între testele verbale și cele nonverbale, precum și între testele cu timp limitat și cele cu timp nelimitat trebuie să fie echilibrat. Cotarea rezultatelor: Scorurile calculate pentru testele de creativitate sunt: 4.1. scorul de fluiditate (al cantității): se stabilește după numărul total de răspunsuri date de subiect la proba respectivă; 4.2. scorul de flexibilitate (al varietății): se referă la numărul de categorii în care pot fi încadrate răspunsurile date la un test
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
și cele cu timp nelimitat trebuie să fie echilibrat. Cotarea rezultatelor: Scorurile calculate pentru testele de creativitate sunt: 4.1. scorul de fluiditate (al cantității): se stabilește după numărul total de răspunsuri date de subiect la proba respectivă; 4.2. scorul de flexibilitate (al varietății): se referă la numărul de categorii în care pot fi încadrate răspunsurile date la un test (în totalitate); 4.3. scorul de originalitate (al calității): originalitatea poate fi definită în trei moduri (Beaudot, 1969): - capacitatea de
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
se stabilește după numărul total de răspunsuri date de subiect la proba respectivă; 4.2. scorul de flexibilitate (al varietății): se referă la numărul de categorii în care pot fi încadrate răspunsurile date la un test (în totalitate); 4.3. scorul de originalitate (al calității): originalitatea poate fi definită în trei moduri (Beaudot, 1969): - capacitatea de a da răspunsuri cu frecvența statistică mică într-un ansamblu dat; - capacitatea de a produce asociații între obiecte și fenomene îndepărtate; - capacitatea de a produce
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
mai puțin utilizate; 2. procedeul indicelui de ingeniozitate: indicele reflectă ingeniozitatea răspunsurilor, ingeniozitate care trebuie apreciată de către 3 persoane, care parcurg întregul ansamblu de răspunsuri, acordând pentru fiecare răspuns un anumit indice de ingeniozitate, pe baza căruia se stabilește un scor total de originalitate pentru subiect. La cele trei scoruri (fluiditate, flexibilitate, originalitate) se adaugă și scoruri intermediare, care să le cupleze două câte două, până la epuizarea tuturor combinațiilor posibile. Interpretarea calitativă a datelor obținute presupune corelarea rezultatelor la toate metodele
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
reflectă ingeniozitatea răspunsurilor, ingeniozitate care trebuie apreciată de către 3 persoane, care parcurg întregul ansamblu de răspunsuri, acordând pentru fiecare răspuns un anumit indice de ingeniozitate, pe baza căruia se stabilește un scor total de originalitate pentru subiect. La cele trei scoruri (fluiditate, flexibilitate, originalitate) se adaugă și scoruri intermediare, care să le cupleze două câte două, până la epuizarea tuturor combinațiilor posibile. Interpretarea calitativă a datelor obținute presupune corelarea rezultatelor la toate metodele, nu doar prin teste. Problema validării Validarea se poate
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
de către 3 persoane, care parcurg întregul ansamblu de răspunsuri, acordând pentru fiecare răspuns un anumit indice de ingeniozitate, pe baza căruia se stabilește un scor total de originalitate pentru subiect. La cele trei scoruri (fluiditate, flexibilitate, originalitate) se adaugă și scoruri intermediare, care să le cupleze două câte două, până la epuizarea tuturor combinațiilor posibile. Interpretarea calitativă a datelor obținute presupune corelarea rezultatelor la toate metodele, nu doar prin teste. Problema validării Validarea se poate realiza în două moduri: 1. validarea predictivă
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
a acestora; c) stabilirea criteriilor de evaluare - care pot fi sau nu numerice - și dacă este justificat, gruparea criteriilor pe categorii; d) elaborarea matricei de performanță, care descrie intervalele de variație - cantitativă sau calitativă - pentru fiecare criteriu; e) acordarea de scoruri și standardizarea acestora pe o scară de la 0 la 10, sau de la 0 la 100; f) stabilirea ponderii pentru fiecare criteriu și normalizarea acestora, astfel încât suma ponderilor criteriilor să fie 1; g) ierarhizarea alternativelor pe baza punctajelor totale obținute în urma
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
situație însă, evaluarea gradului în care sunt îndeplinite obiectivele de performanță ale alternativelor revine strict evaluatorului și este aproape inevitabil afectată de un grad mare de subiectivism. Este de preferat deci a se parcurge următorii pași ai evaluării - acordarea de scoruri, de ponderi și agregarea datelor pe baza unui algoritm stabilit - pentru a obține rezultate complete, cu un grad ridicat de obiectivitate. 4.1.4. Metode de evaluare multicriterială Printre cele mai frecvent utilizate metode de analiză multicriterială se numără<footnote
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
cazul în care criteriile de evaluare utilizate sunt preferențial independente. În această situație este posibilă utilizarea unui model simplu aditiv liniar, care permite combinarea valorilor aferente unei opțiuni, astfel încât să se obțină o singură valoare totală. Pentru atribuirea de punctaje (scoruri) ce desemnează performanțele fiecărei alternative în raport cu criteriile stabilite, se utilizează în mod uzual un interval de la unu la cinci, valoarea unu corespunzând celei mai modeste performanțe, iar valoarea cinci celei mai ridicate. Criteriile considerate pot avea valori numerice, sau pot
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
o măsură a importanței relative a criteriului respectiv în raport cu celelalte criterii. Suma ponderilor pentru toate criteriile trebuie să fie 1. Se realizează apoi compunerea datelor pe baza unui algoritm. O modalitate pentru o astfel de combinare este însumarea produselor dintre scorul și ponderea alocate tuturor criteriilor, conform ecuației. Prin alegerea acestei metode numerice pentru analiza multicriterială, se poate realiza ierarhizarea alternativelor, pe baza punctajelor totale obținute în urma aplicării algoritmului de compunere. Metoda însumării ponderilor prezintă avantaje, dar are și o serie
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
negociere, util pentru utilizatori în cadrul dezbaterilor. Cea mai importantă limitare a metodei derivă din faptul că atât alegerea criteriilor, cât și acordarea ponderilor aferente acestora implică un grad apreciabil de subiectivism. Din acest motiv este absolut necesară explicitarea acordării/alocării scorurilor și ponderilor, atunci când se examinează rezultatele analizei. 4.1.4.3. Procesul ierarhiei analitice (PIA) Această metodă a fost elaborată în anul 1980 de Saaty<footnote T. Saaty (1980), The Analytic Hierarchy Process, McGraw-Hill, New York. footnote>. Autorul a avut în
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
anul 1980 de Saaty<footnote T. Saaty (1980), The Analytic Hierarchy Process, McGraw-Hill, New York. footnote>. Autorul a avut în vedere crearea unui instrument de analiză a deciziilor bazat pe o ierarhizare a componentelor deciziei. Astfel, pentru stabilirea ponderilor și a scorurilor pentru alternativele analizate, se compară perechi de criterii, respectiv de opțiuni, prin interogări succesive. De exemplu, pentru evaluarea ponderilor, interogările au drept scop stabilirea importanței unui anumit criteriu în raport cu altul pentru decizia ce urmează a fi luată. În final, metoda
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
din cadrul matricei; adunarea tuturor mediilor geometrice; normalizarea fiecărei medii geometrice prin împărțirea la totalul care a fost calculat. Se obțin astfel ponderi pentru fiecare criteriu, care însumate vor da valoarea 1. În mod similar se va proceda și la stabilirea scorurilor, obținându-se de asemenea valori cuprinse între 0 și 1. Prin aplicarea unui model liniar cumulativ de tipul celui descris la subcapitolul 4.1.4.2, se va putea desemna cea mai bună alternativă ca fiind aceea care a obținut
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
ținte de mediu, disponibile la nivel internațional și național. Etapele elaborării schemei de analiză integrată: 1) stabilirea criteriilor de evaluare - clase de indicatori; 2) stabilirea indicatorilor aferenți fiecărei clase de indicatori; 3) atribuirea ponderilor claselor și indicatorilor aferenți; 4) atribuirea scorurilor fiecărui indicator și stabilirea intervalelor de valori aferente fiecărui scor; 5) stabilirea algoritmului de compunere; 6) stabilirea procedurii de interpretare a rezultatului final. 4.2.1. Indicatori relevanți Un prim pas în elaborarea schemei de analiză integrată - economică și de
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
elaborării schemei de analiză integrată: 1) stabilirea criteriilor de evaluare - clase de indicatori; 2) stabilirea indicatorilor aferenți fiecărei clase de indicatori; 3) atribuirea ponderilor claselor și indicatorilor aferenți; 4) atribuirea scorurilor fiecărui indicator și stabilirea intervalelor de valori aferente fiecărui scor; 5) stabilirea algoritmului de compunere; 6) stabilirea procedurii de interpretare a rezultatului final. 4.2.1. Indicatori relevanți Un prim pas în elaborarea schemei de analiză integrată - economică și de mediu - îl reprezintă stabilirea criteriilor de evaluare. În cadrul analizei integrate
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
considerat a fi factorul de emisie pentru dioxidul de carbon. Acesta are cea mai mare pondere dintre indicatorii clasei din care face parte, deoarece dioxidul de carbon reprezintă cel mai important gaz cu efect de seră. 4.2.2.2. Scoruri În cadrul schemei de analiză integrată au fost acordate scoruri de la „1” la „5”, „1” reprezentând varianta cea mai defavorabilă, iar „5” fiind considerată varianta cea mai favorabilă. În tabelul 4.13 sunt prezentate scorurile acordate indicatorilor și intervalele aferente fiecărui
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
carbon. Acesta are cea mai mare pondere dintre indicatorii clasei din care face parte, deoarece dioxidul de carbon reprezintă cel mai important gaz cu efect de seră. 4.2.2.2. Scoruri În cadrul schemei de analiză integrată au fost acordate scoruri de la „1” la „5”, „1” reprezentând varianta cea mai defavorabilă, iar „5” fiind considerată varianta cea mai favorabilă. În tabelul 4.13 sunt prezentate scorurile acordate indicatorilor și intervalele aferente fiecărui scor. Tabelul 4.13 Scorurile acordate indicatorilor utilizați în cadrul
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
de seră. 4.2.2.2. Scoruri În cadrul schemei de analiză integrată au fost acordate scoruri de la „1” la „5”, „1” reprezentând varianta cea mai defavorabilă, iar „5” fiind considerată varianta cea mai favorabilă. În tabelul 4.13 sunt prezentate scorurile acordate indicatorilor și intervalele aferente fiecărui scor. Tabelul 4.13 Scorurile acordate indicatorilor utilizați în cadrul analizei integrate În ceea ce privește atribuirea scorurilor se menționează că: intervalele aferente fiecărui scor sunt stabilite uniform (intervalele sunt relativ egale, plajele de valori sunt relativ egale
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]