15,286 matches
-
sistemul materiilor creștine, devine mai evidentă la Isidor din Sevilla. Pe lângă considerațiile teoretice asupra armoniei, episcopul din Sevilla subliniază diferite aspecte concrete ale fenomenului muzical sensibil: „Muzica este capacitatea de a modula sunetul și cântecul ... Sunetul produs, fiind o realitate sensibilă și desfășurându-se în timp, se imprimă în memorie. De aceea, poeții au scris că Muzele sunt fiicele lui Giove și ale Memoriei: de fapt, sunetele, atunci când nu sunt păstrate de memoria umană, dispar, deoarece nu pot fi scrise”. Această
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
mult spre plăcere, decât să favorizeze buna dispoziție interioară pentru rugăciune. Uzul instrumentelor în Vechiul Testament poate să fie justificat în baza unei economii-pedagogice de mântuire: omul evreu, om „durus et carnalis” și puțin delicat, era încă puternic legat de experiența sensibilă, dar acum, în noul context, noua alianță a depășit-o pe cea veche. În linii mari, obiecțiile împotriva instrumentelor muzicale au fost de natură teologică, precum primatul Logosului, ori s-au referit la uzul lor în contexte profane și păgâne
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
era în plus putea îngreuna inteligibilitatea textului. Dacă în marea majoritate a scrierilor sfinților părinți se manifestă o anumită tendință sceptică față de arta muzicală, în sintonie cu o anumită antropologie de tip neoplatonic, acest lucru se datorează neîncrederii față de plăcerea sensibilă legată de audiția unei melodii frumoase. Am văzut în acest sens lupta interioară a Sf. Augustin, care, abia convertit, se temea să nu păcătuiască, delectându-se cu plăcerea urechilor. Cu toate acestea, episcop fiind, a decis în favoarea muzicii în cadrul liturgiei
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
atins perfecțiunea în arta polifonică, ajungându-se la un superb florilegiu de opere, autori și școli. În muzica sacră, însă, dincolo de incontestabila valoare artistică a compozițiilor, au avut loc și abuzuri, ceea ce a provocat nemulțumiri în rândul prelaților bisericii, mai sensibili față de liturgie, și a provocat o dorință de purificare. Prezentăm câteva dintre abuzuri și inconveniențe: - obișnuința de a compune mise și motete pe cantus firmus gregorian, modificat în melodie și ritm și cu valori lungi de notă; - obișnuința de a
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
Dumnezeu, „principiul principiilor”, știind că va fi primită în grădina unde bat zilnic la poartă poeme însângerate. În placheta Ecoul clipei (2003) este experimentat și laconismul poeziei haiku. Câteva cărți de versuri pentru copii vin să întregească profilul unei poete sensibile la minunile lumii. SCRIERI: Prier, București, 1988; Argonauții, Timișoara, 1988; Welcom December!-Bun venit, Decembrie!, ed. bilingvă, București, 1994; Șlefuitorul de lacrimi, București, 1995; Cartea cu surprize, București, 1995; Cine l-a salvat pe Murdărel?, București, 1995; Izbânda furată, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288139_a_289468]
-
prin percepere directă, pe când la cunoașterea inteligibilă se poate ajunge doar printr-o iluminare interioară. Limbajul devine, cauza indirectă a cunoașterii. Așa cum sesizează Constantin Cucoș, constructele lingvistice sunt privite de către Augustin ca mediatori, ca simple instrumente utilizate de ființa noastră sensibilă pentru a întreține un raport cu realitatea. Adevărata sursă a cunoașterii se află în Hristos. În general, înțelegerea lucrurilor nu o datorăm celui care ne vorbește străduindu-se să ne comunice ceva, ci adevărului care a fost sădit în spiritul
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
va alege strategia cea mai avantajoasă pentru ea, în acest caz, cea mai puțin riscantă; va continua înarmarea, pierzând cel mult 20 și putând câștiga chiar 5, când cealaltă parte recurge unilateral la dezarmare sau rămâne în urmă, în mod sensibil. Cursa înarmărilor va continua, în consecință, ambele părți pierzând, în loc să câștige. Tabelul 7.2 Cursa înarmărilor în dilema prizonierului Singura ieșire din dilema prizonierului este, după cum remarca Raymond Boudon (1979), înlocuirea logicii confruntării cu cea a cooperării. * Analiza relațiilor dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
satisfacție, militează pentru acceptarea ideii că satisfacția muncii, „calitatea umană a muncii” reprezintă un obiectiv în sine al colectivității care trebuie pus alături de cel pur economic. Fluctuația reprezintă una dintre patologiile grave ale întreprinderii actuale. Ea costă întreprinderea, afectându-i sensibil eficiența. Nu este întâmplător că sociologul este adesea chemat să ajute la soluționarea acestei probleme. Din punctul de vedere al întreprinderii, fluctuația ar trebui redusă spre zero. Pentru persoanele angajate în procesul muncii, fluctuația nu înseamnă însă integral un proces
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
asupra necesității îmbogățirii muncii putea părea o soluție contraproductivă, nepractică. Experimentele realizate în diferite țări și în diferite tipuri de întreprinderi au scos în evidență faptul că o asemenea alternativă este realizabilă și că ea este asociată efectiv cu avantaje sensibile, inclusiv de ordin productiv. Din acest motiv, descrierea diferitelor experimente de îmbogățire a muncii este mult mai convingătoare decât simpla enunțare a teoriei. Care anume cunoștințe sociologice ar trebui difuzate în masa unui sistem social, în ce formă, prin ce
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
trebuie pusă la fundamentul științelor umane. Sarcina acestor științe este deci de a sesiza în actele exterioare intențiile și valorile implicate. Comprehensiunea, ca singură metodă adecvată acestei sarcini, este definită ca „procesul prin care noi cunoaștem viața psihică cu ajutorul semnelor sensibile care sunt manifestarea ei”. Comprehensiunea nu este un act rațional. El se fundamentează pe intuiție, pe simpatie. Din acest motiv, rezultatele sale depind în mod fundamental de capacitatea exegetului, de afinitatea intimă ce se stabilește între el și obiectul său
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
a fi satisfăcătoare. Tradiția conferă activității colective un caracter cvasiautomat, nedecizional. Încălcarea tradiției sau doar punerea ei în discuție nu ar avea ca efept doar riscul adoptării unor soluții neexperimentate ce ar putea fi catastrofale, ci totodată și o creștere sensibilă a incertitudinii, cu toate consecințele acesteia. Prestigiul cu care este învestită tradiția poate fi interpretat deci ca având o importantă sursă în mecanismele de apărare împotriva incertitudinii. Analizând societățile arhaice, Nadel (1968, p. 403) înregistrează ca un faptstabilit cu claritate
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
averile private la fondurile publice, s-au conturat diverse forme ale impozitelor și modalități tehnice de administrare fiscală. La baza existenței și evoluției impozitelor stau Însă elemente de natură economică și socială, care imprimă esența comună, dar implică și diferențieri sensibile, atât În privința formelor impozitelor, cât și În cea a modalităților tehnice, inclusiv a principiilor și metodelor aplicate, respectiv a reglementărilor pentru practicarea acestora, În timp și spațiu. Asemenea elemente de natură economică au devenit de-a lungul timpului extrem de diverse
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
publice. În plus, au fost adoptate prin lege unele măsuri de combatere a evaziunii fiscale. Analizându-se veniturile publice din punct de vedere al sensibilității conjuncturale s-a constatat că ele pot fi Împărțite În venituri rigide (inelastice) și venituri sensibile (elastice). Sensibilitatea acestora În raport cu mișcările ciclice ale economiei este dependentă, pe de o parte, de baza impunerii, adică de alegerea obiectului impozabil și, pe de altă parte, de tehnica fiscală folosită. Experiența crizei din 1929-1933 a arătat că cele mai
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
elastice). Sensibilitatea acestora În raport cu mișcările ciclice ale economiei este dependentă, pe de o parte, de baza impunerii, adică de alegerea obiectului impozabil și, pe de altă parte, de tehnica fiscală folosită. Experiența crizei din 1929-1933 a arătat că cele mai sensibile la fluctuațiile conjuncturale sunt impozitele directe, În general, și impozitul pe venit, În special. Acesta din urmă, considerat altă dată ca fiind achiziția cea mai prețioasă a doctrinei fiscale moderne, a Început să fie considerat ca un impozit ce trebuie
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
nivelului cotelor practicate de diverse țări, iar sub acest aspect se pot distinge, În principiu, patru categorii de cote TVA: cota normală, cota majorată, cota redusă, cota intermediară. Opțiunile diferitelor state asupra numărului și nivelului cotelor de TVA diferă 250 sensibil, iar În condițiile specifice țărilor membre ale Uniunii Europene, se apreciază 195 că factorii care au exercitat influență asupra deciziilor publice privind cotele de TVA, ar putea fi: momentul introducerii TVA (cotele sunt mai reduse ca număr În țările care
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
În care cotele de impozitare pentru principalele impozite sunt apropiate celor practicate de alte state din estul Europei, indică și o slabă colectare a prelevărilor fiscale aflată În conexiune directă cu fenomenul de evaziune fiscală. Dar, În același timp, scăderea sensibilă a 390 acestuia după anul 2000, a avut loc și pe fondul creșterii, În termeni reali, a produsului intern brut, respectiv al reducerii cotelor de impozitare. În plus, este de remarcat și faptul că majorarea bazei de impozitare nu este
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
Criminalității - ICPC). Dacă În ansamblul victimelor unor infracțiuni săvârșite În perioada analizată ponderea minorilor victime este de aproximativ 6,5%, ea se ridică la 31,8% În privința minorilor care au devenit victime În urma unor delicte cu violență, ceea ce relevă creșterea sensibilă a actelor și faptelor de violență Îndreptate Împotriva lor - practic, una din trei victime ale unor delicte cu violență este minoră. Pe categorii de vârstă, marea majoritate a minorilor victimizați În urma delictelor cu violență aveau vârsta cuprinsă Între 14 și
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Chicago, lucrările menționate și, implicit, cea mai recentă (cea din 2001) se bazează pe aceleași anchete. În afară de acest aspect, li se reproșează de către unii specialiști lipsa de validitate a rezultatelor colectate prin autorelatări (self-reported method). Fiind vorba despre o problemă sensibilă, cum sunt preferințele și comportamentele sexuale, argumentul ultim nu este de neglijat. Pe de altă parte Însă, principalii critici refuză să analizeze eforturile celor ce au proiectat și condus ancheta de a asigura validitatea și fidelitatea datelor, au adus mai
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
un sistem Întreg de alianțe ce ar fi frânat serios capacitatea expansivă a Germaniei? Modul În care autorul Își argumentează discursul arată, Încă de la Început, necesitatea perspectivei specifice și altor științe umaniste decât istoria În tratarea unor asemenea probleme deosebit de sensibile: „Recursul la istorie reclamă (...) un apel la memoria colectivă” (p. 7). Și, desigur, subiectivismul este inerent percepției și memoriei imediate, cu atât mai mult memoriei istorice. S-a spus, desigur, că, dacă victimele au dreptul la memorie, agresorii au obligația
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
în Duhul adevărului, din toate acestea altceva își alege acela care zice: La început Dumnezeu a făcut cerul și pământul (In. 14, 17; Fac. 1, 20), adică prin Cuvântul Său, împreună veșnic cu Sine, a făcut Dumnezeu creatura inteligibilă și sensibilă sau spirituală și corporală”. (Fericitul Augustin, Confessiones Mărturisiri, Cartea a XII-a, XX, (29), în PSB, vol. 64, p. 275) „Iată că strălucește firea dumnezeiască chiar din felul în care a fost creată lumea. Dumnezeu a făcut lumea într-un
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
cu speranțe înșelătoare, ci în care ne încredem cu toată tăria prin cel mai sigur garant, care este Dumnezeu; căci potrivit sfatului Său, atunci când l-a adus pe om la viață, Creatorul i-a dat suflet nemuritor și un trup sensibil, dându-i rațiune și insuflându-i o lege, prin care ar vrea să apere și să păstreze toate darurile de care l-a învrednicit și care să-i asigure o viață rațională și o existență conștientă. Și știm foarte bine
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
în contururi prea limpezi, care creează iluzia perfecțiunii în finitudine? Schița, poetica fragmentului cu care lucra Horia Bernea, ogiva incompletă invocată undeva de Henry Corbin 3 iată un tip de forme care aduc în coprezență văzutul și nevăzutul, care fac sensibilă tensiunea între finit și non-finit. La sfîrșitul Evului Mediu, universul cu ierarhica lui arhitectură, avîndu-l drept cheie de boltă pe Dumnezeu a început să pară unor gînditori creștini prea perfect. Transcendentul devenise prea vecin cu lumea; era doar concluzia, vîrful
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
zămislit, libertatea Creatorului, nu infinitatea interioară, absolută și insondabilă, a lui Dumnezeu în misterul său ultim. în arhitectura tradițională a ființei umane, voința ocupă totuși un loc secund, de mijloc între intelect și rațiune, pe de o parte, și facultățile sensibile și de acțiune, pe de alta. Or, fiind atît de strîns asociată cu o facultate mediană, libertatea de alegere ni se înfățișează și ea pînă la urmă ca nesupremă, avînd mai degrabă un rol funcțional, instrumental, slujind pentru atingerea unui
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
complet, stările de ființă de tip individual se caracterizează prin determinații de ordinul formei, forma fiind înțeleasă aici nu în accepția ei filozofică și teologică de eidos, de figură principială, ci în sensul curent de contur limitativ, separativ, fie el sensibil ori subtil. Rapid spus, ține de individual ceea ce limitează un anumit conținut de ființă, separîndu-l de celelalte entități, cu tendința de a conserva această formă limitată și limitativă ca fiind sieși suficientă. Aparent opus individualului, generalul reține ceea ce e comun
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în relație cu treptele universului, ardoarea unitivă și capacitatea de cunoaștere intelectuală. Recuplat la Focul divin pe care îl va contempla cu ochii lui Christos , omul își va realiza astfel statura de ființă universală. Elementele sale reci, grele, individualizante trupul sensibil și sufletul egoist nu vor fi eliminate, ci preschimbate. își vor recîștiga ardenta calitate spirituală cu care fuseseră create. Potrivit Epistolei II Corinteni, 5, 4, pasaj des interpretat de Origen, în cortul acesta suspinăm îngreunați de vreme ce dorim nu să scoatem
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]